Ierurgie

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 22 iunie 2011 23:05, autor: Inistea (Discuție | contribuții) (diacritice)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Ierurgiile sunt rugăciuni speciale care se fac de către preoți şi episcopi cu scopul de a curaţi, binecuvânta şi sfinţi pe om, natura înconjurătoare, bisericile, obiectele de cult, casele, cele casnice, roadele câmpului şi toate lucrurile de care omul are nevoie în viaţă, pentru lauda lui Dumnezeu şi mântuirea sufletului.

Este nevoie să sfinţim permanent natura înconjurătoare, pentru că prin păcate zilnice omul îşi întinează inima, simţurile, casa, mintea şi trupul. Prin păcat îşi tulbura întreaga familie, soţia, copiii, vecinii, lucrurile cu care se hrăneşte, animalele care îl slujesc, deci totul.

De aceea, pentru a scoate păcatul din om şi duhul diavolului, care caută să se facă stăpân peste cel robit de patimi şi peste întreaga zidire, omul trebuie să alerge la Dumnezeu şi la Biserică pentru a fi iertat de păcate şi pentru a i se face rugăciuni speciale de sfinţire şi iertare.

Roadele ierurgiilor sunt următoarele:

  • omul devine din nou vas al Duhului Sfânt;
  • patimile se liniştesc;
  • vrăjmaşii fug;
  • bolile se vindecă;
  • oamenii se întăresc în dreapta credinţă şi primesc binecuvântare şi har.

Ierurgiile se deosebesc de Sfintele Taine prin aceea că Tainele sunt întemeiate direct de Mântuitorul şi sunt obligatorii pentru mântuirea omului, sfinţind momentele principale din viaţa lui, pe când ierurgiile sunt rânduite de Biserică şi sfinţesc nu numai pe oameni, ci şi natura înconjurătoare, nefiind obligatorii pentru mântuire, fiecare din credincioşi cerându-le după credinţa şi nevoie.

Felurile ierurgiilor

Ierurgiile sunt de două feluri:

1. Ierurgii care sfinţesc persoanele.

2. Ierurgii care binecuvintează şi sfinţesc lucrurile şi natura înconjurătoare de care are omul nevoie pe pământ.

1. Ierurgii care sfințesc persoanele

Ierurgiile care sfinţesc persoanele se împart în trei categorii:

a) Ierurgii sau rugăciuni în legătură cu naşterea omului:

  • rânduiala femeii după naştere;
  • rugăciunea de punere a numelui pruncului;
  • rugăciunile de îmbisericire a femeii şi a pruncului la 40 de zile după naştere.

b) Ierurgii care sfinţesc viaţa omului pe pământ:

  • rugăciuni pentru cei ce sunt sub blestem şi sub jurământ;
  • rugăciuni de împăcare a celor învrăjbiţi;
  • rugăciuni pentru tot felul de boli la copii, tineri şi bătrâni;
  • molitfele Sfântului Vasile cel Mare şi ale Sfântului Ioan Gură de Aur;
  • rânduiala rasoforului şi a tunderii în monahism şi slujba marelui şi îngerescului chip (schivnicia).

c) Ierurgii care privesc sfârşitul omului pe pământ, cum sunt:

  • rânduiala pentru ieşirea sufletului;
  • slujba înmormântării;
  • rugăciunile de dezlegare a celor adormiţi;
  • rânduiala citirii stâlpilor la cei morţi;
  • rânduiala pomenirii morţilor, la trei, la nouă şi la patruzeci de zile;
  • rânduiala parastaselor sau panahidelor pentru cei răposaţi.

2. Ierurgiile care binecuvântează și sfințesc lucrurile și natura înconjurătoare

Ierurgiile care binecuvântează şi sfințesc lucrurile şi natura înconjurătoare se împart şi ele în trei categorii:

a) Ierurgii sau slujbe de sfinţire a obiectelor de cult .

b) Ierurgii privind sfinţirea apei (agheasma mică şi agheasma mare de la Boboteaza) şi a obiectelor legate de viaţa omului.

c) Ierurgii speciale. Amintim aici, în special pentru cei bolnavi, rânduiala litaniilor, procesiuni în care au loc scoaterea pe câmp şi prin sate a sfintelor moaşte şi a icoanelor făcătoare de minuni, pe timp de război, de secetă, de boli, cutremure şi alte primejdii mari care ameninţa viaţa oamenilor.