Ierurgie

Ierurgiile sunt rugaciuni speciale care se fac de catre preoti si episcopi cu scopul de a curati, binecuvânta si sfinti pe om, natura înconjuratoare, bisericile, obiectele de cult, casele, cele casnice, roadele câmpului si toate lucrurile de care omul are nevoie în viata, pentru lauda lui Dumnezeu si mântuirea sufletului.

Este nevoie sa sfintim permanent natura înconjuratoare, pentru ca prin pacate zilnice omul îsi întineaza inima, simturile, casa, mintea si trupul. Prin pacat îsi tulbura întreaga familie, sotia, copiii, vecinii, lucrurile cu care se hraneste, animalele care îl slujesc, deci totul.

De aceea, pentru a scoate pacatul din om si duhul diavolului, care cauta sa se faca stapân peste cel robit de patimi si peste întreaga zidire, omul trebuie sa alerge la Dumnezeu si la Biserica pentru a fi iertat de pacate si pentru a i se face rugaciuni speciale de sfintire si iertare.

Roadele ierurgiilor sunt urmatoarele:

• omul devine din nou vas al Duhului Sfânt;
• patimile se linistesc;
• vrajmasii fug;
• bolile se vindeca;
• oamenii se întaresc în dreapta credinta si primesc binecuvântare si har.

Ierurgiile se deosebesc de Sfintele Taine prin aceea ca Tainele sunt întemeiate direct de Mântuitorul si sunt obligatorii pentru mântuirea omului, sfintind momentele principale din viata lui, pe când ierurgiile sunt rânduite de Biserica si sfintesc nu numai pe oameni, ci si natura înconjuratoare, nefiind obligatorii pentru mântuire, fiecare din credinciosi cerându-le dupa credinta si nevoie.

Ierurgiile sunt de doua feluri:

1. Ierurgii care sfintesc persoanele.

2. Ierurgii care binecuvinteaza si sfintesc lucrurile si natura înconjuratoare de care are omul nevoie pe pamânt.

===1. Ierurgiile care sfintesc persoanele se împart în trei categorii:

a) Ierurgii sau rugaciuni în legatura cu nasterea omului:

• rânduiala femeii dupa nastere;
• rugaciunea de punere a numelui pruncului;
• rugaciunile de îmbisericire a femeii si a pruncului la 40 de zile dupa nastere.

b) Ierurgii care sfintesc viata omului pe pamânt:

• rugaciuni pentru cei ce sunt sub blestem si sub juramânt;
• rugaciuni de împacare a celor învrajbiti;
• rugaciuni pentru tot felul de boli la copii, tineri si batrâni;
• molitfele Sfântului Vasile cel Mare si ale Sfântului Ioan Gura de Aur;
• rânduiala rasoforului si a tunderii în monahism si slujba marelui si îngerescului chip (schivnicia).

c) Ierurgii care privesc sfârsitul omului pe pamânt, cum sunt:

• rânduiala pentru iesirea sufletului;
• slujba înmormântarii;
• rugaciunile de dezlegare a celor adormiti;
• rânduiala citirii stâlpilor la cei morti;
• rânduiala pomenirii mortilor, la trei, la noua si la patruzeci de zile;
• rânduiala parastaselor sau panahidelor pentru cei raposati.

2. Ierurgiile care binecuvânteaza si sfintesc lucrurile si natura înconjuratoare se împart si ele în trei categorii:

a) Ierurgii sau slujbe de sfintire a obiectelor de cult .

b) Ierurgii privind sfintirea apei (agheasma mica si agheasma mare de la Boboteaza) si a obiectelor legate de viata omului.

c) Ierurgii speciale . Amintim aici, în special pentru cei bolnavi, rânduiala litaniilor, procesiuni în care au loc scoaterea pe câmp si prin sate a sfintelor moaste si a icoanelor facatoare de minuni, pe timp de razboi, de seceta, de boli, cutremure si alte primejdii mari care ameninta viata oamenilor.