Ieronim: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (TOC)
m (→‎Viaţa)
Linia 6: Linia 6:
 
Ieronim s-a născut sub numele de Eusebius Sofronius Hieronimus în jurul anului 340 în orăşelul Stridonius, în apropiere de Acvileea, în Italia de Nord, la graniţa dintre Panonia şi Dalmaţia, Bosnia-Herţegovina de astăzi. Născut într-o familie de creştini, nu a fost [[Botez|botezat]] până în anul 360 când a călătorit la Roma. Sub îndrumarea tatălui său, Fericitul Ieronim a fost bine educat acasă înainte de a fi trimis la Roma pentru continuarea studiilor. La Roma a studiat cu Aelius Donatus şi a învăţat greaca numită "koine" (dialectul popular vorbit în bazinul mediteranean). De la Roma a călătorit în Galia (Franţa de azi) şi mai încolo spre Trier unde se pare că şi-a început studiile teologice. Apoi, prin anul 373 [[Cuvios]]ul Ieronim a călătorit spre Răsărit prin Tracia şi Asia Mică. A stat o perioadă în Antiohia unde, în urma unei [[viziuni]] avute in timpul unei boli grave, a lăsat deoparte studiile seculare şi s-a dedicat studierii Bibliei. Căutând o viată ascetică, Fericitul Ieronim a plecat în pustia Chalcis, din Siria. În această împrejurare a început să studieze limba ebraică şi şi-a găsit timp pentru a scrie.   
 
Ieronim s-a născut sub numele de Eusebius Sofronius Hieronimus în jurul anului 340 în orăşelul Stridonius, în apropiere de Acvileea, în Italia de Nord, la graniţa dintre Panonia şi Dalmaţia, Bosnia-Herţegovina de astăzi. Născut într-o familie de creştini, nu a fost [[Botez|botezat]] până în anul 360 când a călătorit la Roma. Sub îndrumarea tatălui său, Fericitul Ieronim a fost bine educat acasă înainte de a fi trimis la Roma pentru continuarea studiilor. La Roma a studiat cu Aelius Donatus şi a învăţat greaca numită "koine" (dialectul popular vorbit în bazinul mediteranean). De la Roma a călătorit în Galia (Franţa de azi) şi mai încolo spre Trier unde se pare că şi-a început studiile teologice. Apoi, prin anul 373 [[Cuvios]]ul Ieronim a călătorit spre Răsărit prin Tracia şi Asia Mică. A stat o perioadă în Antiohia unde, în urma unei [[viziuni]] avute in timpul unei boli grave, a lăsat deoparte studiile seculare şi s-a dedicat studierii Bibliei. Căutând o viată ascetică, Fericitul Ieronim a plecat în pustia Chalcis, din Siria. În această împrejurare a început să studieze limba ebraică şi şi-a găsit timp pentru a scrie.   
  
−
Prin 378, la revenirea sa în Antiohia, a primit darul [[preoţie]]i de la [[episcop]]ul Paulinus. La scurt timp a călătorit la [[Constantinopol]] şi a continuat studiul Scripturii sub îndrumarea Sfântului [[Grigorie Teologul]]. Invitat să participe la [[sinod]]ul din 382, Ieronim s-a întors la Roma unde era indispensabil Papei Damasus în rezolvarea [[Schismă|schismei]] Antiohiei.  
+
Prin 378, la revenirea sa în Antiohia, a primit darul [[preoţie]]i de la [[episcop]]ul Paulinus. La scurt timp a călătorit la [[Constantinopol]] şi a continuat studiul Scripturii sub îndrumarea Sfântului [[Grigorie Teologul]]. Invitat să participe la [[sinod]]ul din 382, Ieronim s-a întors la Roma unde era indispensabil Papei [[Damasus I al Romei|Damasus]] în rezolvarea [[Schismă|schismei]] Antiohiei.  
  
 
În această perioadă s-a ocupat de revizuirea textului Bibliei în limba latină pe baza [[Noul Testament|Noului Testament]] în limba greacă şi a [[Septuaginta|Septuagintei]], în încercarea de a pune capăt diferenţelor care au pătruns în textele occidentale. Păstrând stilul de viată [[călugăr]]esc, criticile sale la adresa [[cler]]ului din lume a dus la creşterea ostilităţii din partea acestuia şi a adepţilor săi. O dată cu moartea papei Damasus din [[10 decembrie]] 384, Fericitul Ieronim şi-a pierdut protecţia şi s-a întors în Antiohia în 385. Acolo el a găsit o lume mondană împovărătoare. Se mută în Palestina, pentru a trăi retras într-o [[chilie]] [[pustnic]]ească.
 
În această perioadă s-a ocupat de revizuirea textului Bibliei în limba latină pe baza [[Noul Testament|Noului Testament]] în limba greacă şi a [[Septuaginta|Septuagintei]], în încercarea de a pune capăt diferenţelor care au pătruns în textele occidentale. Păstrând stilul de viată [[călugăr]]esc, criticile sale la adresa [[cler]]ului din lume a dus la creşterea ostilităţii din partea acestuia şi a adepţilor săi. O dată cu moartea papei Damasus din [[10 decembrie]] 384, Fericitul Ieronim şi-a pierdut protecţia şi s-a întors în Antiohia în 385. Acolo el a găsit o lume mondană împovărătoare. Se mută în Palestina, pentru a trăi retras într-o [[chilie]] [[pustnic]]ească.
Linia 12: Linia 12:
 
În acest mediu stabil, şi-a început cele mai importante lucrări. În ultimii 34 de ani de viaţă, el şi-a alcătuit cele mai bune comentarii, dialogul său ''Împotriva palagienilor'', cele mai pasionate polemici, şi traducerea revizuită a Vechiului Testament făcută pe baza unor texte mai vechi.
 
În acest mediu stabil, şi-a început cele mai importante lucrări. În ultimii 34 de ani de viaţă, el şi-a alcătuit cele mai bune comentarii, dialogul său ''Împotriva palagienilor'', cele mai pasionate polemici, şi traducerea revizuită a Vechiului Testament făcută pe baza unor texte mai vechi.
  
−
A murit la [[30 septembrie]] în anul 420, lângă [[Betleem]] unde a fost îngropat iniţial. Se spune că trupul său ar fi fost transferat la Biserica Santa Maria Maggiore din Roma, deşi unii susţin că  părţi din moaştele sale se află în altă parte.  
+
A murit la [[30 septembrie]] în anul 420, lângă [[Betleem]] unde a fost îngropat iniţial. Se spune că trupul său ar fi fost transferat la Biserica Santa Maria Maggiore din Roma, deşi unii susţin că  părţi din [[moaşte]]le sale se află în altă parte.  
  
−
Pomenirea Sfântului Ieronim, praznuit la 30 septembrie în Apus, a fost introdusă pusă în ziua de 15 iunie de Sfântul [[Nicodim Aghioritul]], care a identificat-o cu aceea a unui Ieronim, probabil diferit, prezentă în unele [[Sinaxar]]e. El i-a asociat prăznuirea Sfântului [[Augustin]], alt mare doctor al Bisericii latine. Biserica păstrează aceste două pomeniri la această dată convenţională, căci ele s-au impus astfel în diferitele Biserici ortodoxe locale.
+
==Prăznuirea==
 +
Pomenirea Sfântului Ieronim, prăznuit la [[30 septembrie]] în Apus, a fost introdusă pusă în ziua de 15 iunie de Sfântul [[Nicodim Aghioritul]], care a identificat-o cu aceea a unui Ieronim, probabil diferit, prezentă în unele [[Sinaxar]]e. El i-a asociat prăznuirea Sfântului [[Augustin]], alt mare doctor al Bisericii latine. Biserica păstrează aceste două pomeniri la această dată convenţională, căci ele s-au impus astfel în diferitele Biserici ortodoxe locale.
  
 
==Surse==
 
==Surse==

Versiunea de la data 30 iunie 2011 16:05

Sf. Ieronim

Fericitul Ieronim este menţionat ca şi cărturar de limba latină pe vremea când limba greacă era considerată limba învăţământului. A fost unul dintre cei mai învăţaţi dintre Sfinţii Părinţi ai Bisericii apusene şi este menţionat ca traducătorul în limba latină a Sfintei Scripturi. Această traducere, Vulgata, a devenit textul biblic oficial al Bisericii romano-catolice. În tinereţe a călătorit foarte mult, învăţând limba greacă şi limba ebraică, în timp ce a studiat arta elocinţei şi filozofia. Printre multele sale tratate, comentarii, traduceri şi lucrări exegetice pe care le-a întreprins a fost şi revizuirea Sfintei Biblii în limba latină folosind cele mai recente versiuni ale Vechiului Testament în ebraică. Un ascet şi critic dur al exceselor seculare, acesta a fost un apărător puternic al Ortodoxiei împotriva ereziilor din acea vreme. Prăznuirea lui este comemorată pe data de 15 iunie.

Viaţa

Ieronim s-a născut sub numele de Eusebius Sofronius Hieronimus în jurul anului 340 în orăşelul Stridonius, în apropiere de Acvileea, în Italia de Nord, la graniţa dintre Panonia şi Dalmaţia, Bosnia-Herţegovina de astăzi. Născut într-o familie de creştini, nu a fost botezat până în anul 360 când a călătorit la Roma. Sub îndrumarea tatălui său, Fericitul Ieronim a fost bine educat acasă înainte de a fi trimis la Roma pentru continuarea studiilor. La Roma a studiat cu Aelius Donatus şi a învăţat greaca numită "koine" (dialectul popular vorbit în bazinul mediteranean). De la Roma a călătorit în Galia (Franţa de azi) şi mai încolo spre Trier unde se pare că şi-a început studiile teologice. Apoi, prin anul 373 Cuviosul Ieronim a călătorit spre Răsărit prin Tracia şi Asia Mică. A stat o perioadă în Antiohia unde, în urma unei viziuni avute in timpul unei boli grave, a lăsat deoparte studiile seculare şi s-a dedicat studierii Bibliei. Căutând o viată ascetică, Fericitul Ieronim a plecat în pustia Chalcis, din Siria. În această împrejurare a început să studieze limba ebraică şi şi-a găsit timp pentru a scrie.

Prin 378, la revenirea sa în Antiohia, a primit darul preoţiei de la episcopul Paulinus. La scurt timp a călătorit la Constantinopol şi a continuat studiul Scripturii sub îndrumarea Sfântului Grigorie Teologul. Invitat să participe la sinodul din 382, Ieronim s-a întors la Roma unde era indispensabil Papei Damasus în rezolvarea schismei Antiohiei.

În această perioadă s-a ocupat de revizuirea textului Bibliei în limba latină pe baza Noului Testament în limba greacă şi a Septuagintei, în încercarea de a pune capăt diferenţelor care au pătruns în textele occidentale. Păstrând stilul de viată călugăresc, criticile sale la adresa clerului din lume a dus la creşterea ostilităţii din partea acestuia şi a adepţilor săi. O dată cu moartea papei Damasus din 10 decembrie 384, Fericitul Ieronim şi-a pierdut protecţia şi s-a întors în Antiohia în 385. Acolo el a găsit o lume mondană împovărătoare. Se mută în Palestina, pentru a trăi retras într-o chilie pustnicească.

În acest mediu stabil, şi-a început cele mai importante lucrări. În ultimii 34 de ani de viaţă, el şi-a alcătuit cele mai bune comentarii, dialogul său Împotriva palagienilor, cele mai pasionate polemici, şi traducerea revizuită a Vechiului Testament făcută pe baza unor texte mai vechi.

A murit la 30 septembrie în anul 420, lângă Betleem unde a fost îngropat iniţial. Se spune că trupul său ar fi fost transferat la Biserica Santa Maria Maggiore din Roma, deşi unii susţin că părţi din moaştele sale se află în altă parte.

Prăznuirea

Pomenirea Sfântului Ieronim, prăznuit la 30 septembrie în Apus, a fost introdusă pusă în ziua de 15 iunie de Sfântul Nicodim Aghioritul, care a identificat-o cu aceea a unui Ieronim, probabil diferit, prezentă în unele Sinaxare. El i-a asociat prăznuirea Sfântului Augustin, alt mare doctor al Bisericii latine. Biserica păstrează aceste două pomeniri la această dată convenţională, căci ele s-au impus astfel în diferitele Biserici ortodoxe locale.

Surse

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ieronim&oldid=24507”