Iconostas: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (→‎Legături interne)
(→‎Structura iconostasului)
(Nu s-au afișat 27 de versiuni intermediare efectuate de alți 7 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
−
[[Image:Iconostasis_in_Moscow.jpg|thumb|right|300px| Iconostasul unei biserici din Moscova]]
+
[[Imagine:Iconostasis_in_Moscow.jpg|thumb|right|280px| Iconostasul unei biserici din Moscova]]
−
'''Iconostasul''', numit şi '''catapeteasmă''' sau '''tâmplă''', se prezintă ca un perete (din zid, lemn, metal) pe care sunt agăţate sau încrustate un număr de icoane, într-o ordine bine stabilită teologic. Deşi unii consideră iconostasul ca un zid separator între [[altar]] şi [[naos]], rolul lui principal a fost întotdeauna acela de dispozitiv de expunere a icoanelor. În vechime, iconostasul a putut fi foarte puţin dezvoltat, uneori prezentând doar două icoane: [[Mântuitorul]] şi [[Maica Domnului]]. El s-a dezvoltat mai ales după victoria Ortodoxiei împotriva [[iconoclasm]]ului, ajungând prin secolele XIV-XVI la forma şi structura unitară pe care le cunoaştem astăzi, cu mai multe rânduri de [[icoane]].
+
'''Iconostasul''', numit și '''catapeteasmă''' sau '''tâmplă''', se prezintă ca un perete (din zid, lemn, metal) pe care sunt agățate sau încrustate un număr de icoane, într-o ordine bine stabilită teologic. Deși unii consideră iconostasul ca un zid separator între [[altar]] și [[naos]], rolul lui principal a fost întotdeauna acela de dispozitiv de expunere a icoanelor. În vechime, iconostasul a putut fi foarte puțin dezvoltat, uneori prezentând doar două icoane: [[Iisus Hristos|Mântuitorul]] și [[Maica Domnului]]. El s-a dezvoltat mai ales după victoria Ortodoxiei împotriva [[iconoclasm]]ului, ajungând prin secolele XIV–XVI la forma și structura unitară pe care le cunoaștem astăzi, cu mai multe rânduri de [[Icoană|icoane]].
  
 
==Structura iconostasului==
 
==Structura iconostasului==
 +
{{iconografie}}
 +
Iconostasul arată, desfășurată pe verticală, imaginea [[Biserică|Bisericii]], istoria chipului creat, chipul lui Dumnezeu și căile lui Dumnezeu în istoria mântuirii omului. Întreaga viață este rezumată prin iconostas sub forma mijlocirii [[sfinți]]lor și a [[îngeri]]lor care se roagă împreună cu cei ce participă la slujbele din biserică.
  
−
Iconostasul ne arată desfăşurată pe verticală imaginea [[Biserica|Bisericii]], istoria chipului creat, chipul lui Dumnezeu şi căile lui Dumnezeu în istoria mântuirii omului. Întreaga viaţa este rezumată prin iconostas sub forma mijlocirii [[sfinţi]]lor şi a [[înger]]ilor care se roagă împreună cu noi, cei ce participăm la slujbele din [[biserică]].
+
În forma lui clasică, din secolul al XVI-lea încoace, iconostasul are în general maximum cinci rânduri/ registre de icoane (de jos în sus):
  
−
În forma lui clasică, din secolul al XVI-lea încoace, iconostasul are în general maximum cinci rânduri / registre de icoane (de jos în sus):
+
1. '''Rândul întâi''' simbolizează Biserica luptătoare (de pe pământ) și îndeosebi Biserica locală, făcând vizibilă legătura între cer și pământ și cuprinde:
 +
:*icoanele împărătești ale lui Hristos (în dreapta porții împărătești pentru privitor) și [[Icoanele Maicii Domnului|Maicii Domnului cu Pruncul]] (în stânga);
 +
:*porțile împărătești cu icoana [[Bunavestire|Bunei-Vestiri]] și cei patru [[Evanghelist|Evangheliști]] (în mijloc); pe ușile împărătești mai pot apărea, în locul Evangheliștilor, Sf. [[Vasile cel Mare]] și Sf. [[Ioan Gură de Aur]], cu Liturghiile scrise.
 +
:*două uși laterale diaconești ce au zugrăvite chipurile [[arhangheli]]lor [[Mihail (Arhanghelul)|Mihail]] și [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]] sau pe [[diacon]]ii [[Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic)|Ștefan]], [[Apostolul Filip (din cei Șaptezeci)|Filip]] sau [[Laurențiu]]; pe ușa dinspre Sud mai poate fi reprezentat uneori Sf. [[Dismas]], tâlharul cel bun.
 +
:*icoana hramului bisericii (în dreapta) și Sfântul [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]] sau Sfântul [[Ioan Botezătorul]] (în stânga);
 +
:*în tradiția rusă, se poate întâmpla să mai existe încă un rând de uși laterale, precum și icoana [[hram]]ului al doilea al bisericii.
 +
[[Imagine:Stavropoleos_215.jpg|thumb|left|280px|Iconostasul [[Biserica Stavropoleos (București)|Bisericii Stavropoleos, București]]]]
 +
2. '''Rândul al doilea:''' icoanele praznicelor, adică ale sărbătorilor mari, având în centru icoana [[Cina cea de Taină|Cinei de Taină]] sau Mahrama Domnului (Mandylion); acesta reprezintă vremea venirii Mântuitorului Hristos pe pământ și instituirea Legii Harului, care înlocuiește Legea veche.
  
−
#'''Rândul întâi''' cuprinde:
+
3. '''Rândul al treilea:''' [[chip]]urile celor 12 [[apostol]]i și la mijloc icoana [[Deisis]] (cu Hristos Judecător șezând pe tron, însoțit de Maica Domnului și de Sf. [[Ioan Botezătorul]]) sau [[Sfânta Treime]]; uneori pot apărea aici și îngeri sau sfinți episcopi, monahi sau [[mucenic]]i, acest rând simbolizând roadele Întrupării și ale [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimii]], precum și rugăciunea Bisericii pentru lume. Ordinea rândurilor al doilea și al treilea este variabilă: uneori apar mai întâi Praznicele, alteori Apostolii.
−
:*icoanele împărăteşti ale lui Hristos (în dreapta porţii împărăteşti pentru privitor) şi [[Maica Domnului cu Pruncul|Maicii Domnului cu Pruncul]] (în stânga)
 
−
:*porţile împărăteşti cu icoana Bunei-Vestiri şi cei patru [[Evqnghelist|Evanghelişti]] (în mijloc)
 
−
:*două uşi laterale diaconeşti ce au zugrăvite chipurile [[arhanghel]]ilor Mihail şi Gavriil sau pe [[diacon]]ii Ştefan, Filip sau Laurenţiu
 
−
:*icoana hramului bisericii (în dreapta) şi Sfântul Nicolae sau Sfântul [[Ioan Botezătorul]] (în stânga)
 
−
:*în tradiţia rusă, se poate întâmpla să mai existe încă un rând de uşi laterale, precum şi icoana hramului al doilea al bisericii
 
−
#'''Rândul al doilea:''' icoanele praznicelor, adică ale sărbătorilor mari, având în centru icoana [[Cina deCinei de Taină]] sau Mahrama Domnului (Mondylion)
 
−
#'''Rândul al treilea:''' [[chip]]urile celor 12 [[apostoli]] şi la mijloc icoana [[Deisis]] sau [[Sfânta Treime]]
 
−
#'''Rândul al patrulea:''' 12 [[proroc]]i mari şi mici ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] având în mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul (Oranta)
 
−
#'''Rândul al cincilea:''' sus de tot, în mijloc, se înalţă [[Crucea]] Domnului şi Icoanele Maicii Domnului şi ale Sf. Apostol Ioan.
 
  
−
==Rostul iconostasului==
+
4. '''Rândul al patrulea:''' 12 [[prooroc]]i mari și mici ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] având în mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul (Orantă). Acest rând închipuie lumea aflată sub [[Legea lui Moise|Legea Veche]], Legea lui [[Proorocul Moise|Moise]], având-o în centru pe Maica Domnului, întrucât Aceasta este centrul tuturor proorociilor.
  
−
Trebuie să observăm că fiecare rând reprezintă o perioadă de timp bine definită din istoria mântuirii omului, rânduri străjuite de o parte, jos, de icoana Bunei-Vestiri, "începutul mântuirii noastre" iar de altă parte, sus, de [[Crucea]] lui Hristos. Nu avem de a face cu un simplu perete despărţitor dintre [[altar]] şi [[naos]] sau care desparte pe preoţi de enoriaşi. Iconostasul nu este un element decorativ, ci are un profund sens liturgic şi [[teologie|teologic]]. El vine să întrunească, prin imagine, conţinutul rugăciunii euharistice, rostite cu voce tare de către [[preot]]. Ca imagine a Bisericii, [[Trupul lui Hristos]], iconostasul arată creşterea Bisericii în timp şi viaţa ei. Astfel că el devine nu un element despărţire, ci unul de unire, de întrepătrundere între [[altar]] şi [[naos]], între [[veşnicie]] şi vremelnicie, este o punte spre care privim (înspre [[viaţa veşnică]]).
+
5. '''Rândul al cincilea:''' foarte rar, apare acest al cincilea rând, cel al Patriarhilor din Vechiul Testament, până la Patriarhul [[Avraam]], având în centru prima arătare a [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] de la Stejarul lui Mamvri. Acest rând închipuie lumea de la [[Adam și Eva|Adam]] și până înainte de instituirea Legii lui Moise.
  
−
==Legături interne==
+
6. '''Sus''' de tot, în mijlocul iconostasului, se înalță [[Cruce]]a Domnului, având de o parte și de cealaltă Icoana Maicii Domnului și pe cea a Sf. Apostol [[Apostolul Ioan|Ioan]]. Acesta nu e considerat un registru de sine stătător.
−
*[[:en:Category:Iconostasis|imagini de iconostase]]
 
−
Stimata Doamna, Draga Domnule,
 
−
frati crestini, hai cu noi sa salvam viata semenilor in nevoi!
 
  
−
Ma numesc Ganea Mihai, medic si presedinte al Fundatiei Transilvania si al Clinicii acesteia din Romania.  Va scriu in numele fundatiei, al clinicii si al persoanelor in suferinta de care ne preocupam. Dupa revolutia din decembrie 1989, am infiintat aceasta fundatie si clinica si de atunci mi-am dedicat activitatea, in totalitate, in folosul nevoiasilor si bolnavilor lipsiti de mijloace materiale si financiare. De atunci sunt preocupat permanent de activitatea umanitara pusa in slujba copiilor abandonati, adultilor si batranilor in dificultate si bolnavi, unii cu boli incurabile. Persoanele care se afla in situatie dificila sunt multe la numar in Romania, si de o parte dintre acestea se ocupa organizatia noastra, impreuna cu clinica, care asigura ingrijirea, educarea si tratamentul celor bolnavi. Nimic nu este pierdut, daca exista speranta!
+
Astfel, iconostasul se constituie într-o recapitulare sintetică a istoriei mântuirii.
−
In paralel cu aceasta activitate, Fundatia Transilvania este preocupata de cercetarea in domeniul medicinei, si sprijina cu tehnica medicala spitalele din Romania in functie cu aparatura primita de la sponsori si donatori, de pretutindeni. Pentru sustinerea intregii activitati sociale-medicale si de cercetare, avem nevoie urgent de ajutoare in bani si bunuri - echipamente si tehnica medicala de orice natura, medicamente, asistenta medicala mobila (masini), imbracaminte si incaltaminte pentru copii si adulti, alimente, computere si televizoare. Ajuta, semenii care plang, viseaza si spera la vindecarea durerilor cauzate de afectiuni grave!
 
  
−
Fundatia Transilvania lanseaza un apel umanitar catre persoanele fizice, companii si marile concerne, banci, fundatii, voluntari, oameni de afaceri sau alte persoane bine intenţionate care doresc să ajute prin donatii si sponsorizari activitatea umanitara desfasurata de fundatia si clinica noastra. In spiritul credintei, omeniei si solidaritatii, va adresam si dumneavoastra  invitatia si rugamintea sa veniti in sprijinul nostru. Contributia dumneavoastra, mica sau mare, va bucura, va vindeca, va salva una sau mai multe vieti ale celor aflati in dificultate de forta majora. Orice cent este important pentru fundatia si clinica noastra. In spiritul  solidaritatii, al credintei si al omeniei va rog din tot sufletul sa veniti in sprijinul fundatiei si al clinicii cu ce doriti si cu ce puteti dumneavoastra. Este momentul sa dovedim ca ne pasa de semenii nostri care nu mai au nici o speranta !
+
==Rostul iconostasului==
−
 
+
[[Imagine:ManastireaBistritaVL_(26).jpg|right|thumb|280 px|Iconostasul [[Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea)|Mănăstirii Bistrița (Vâlcea, România)]]]]
−
Va rugam tare mult, sa veniti in sprijinul nostru in functie de cum va dicteaza constiinta, in functie de posibilitatile dumneavoastra personale, ale companiei sau ale organizatiei, ori ale institutiei unde lucrati dumneavoastra. Va rugam, ganditi-va doar o clipa la copiii, adultii si batranii in suferinta, care au nevoie de ajutor, si faceti o bucurie acestora. Avem nevoie urgent de fonduri si bunuri, contam in sprijinul dvs., chiar daca acesta este mic sau mare, donati si dumneavoastra cat puteti si nu veti regreta. Veniti alaturi de noi ca sponsor, donator sau fondator, avem nevoie de ajutorul dvs. Asteptam un semn bun si va multumim din tot sufletul. Daruieste si vei primi inzecit.  Asa sa ne ajute bunul Dumnezeu!
+
Trebuie observat că fiecare rând reprezintă o perioadă de timp bine definită din istoria mântuirii omului, rânduri străjuite de o parte, jos, de icoana Bunei-Vestiri, „începutul mântuirii noastre” iar de altă parte, sus, de [[Cruce]]a lui Hristos. Nu este vorba despre un simplu perete despărțitor dintre [[altar]] și [[naos]] sau care desparte pe preoți de enoriași. Iconostasul nu este un element decorativ, ci are un profund sens liturgic și [[teologie|teologic]]. El vine să întrunească, prin imagine, conținutul rugăciunii euharistice, rostite cu voce tare de către [[preot]]. Ca imagine a Bisericii, [[Trupul lui Hristos]], iconostasul arată creșterea Bisericii în timp și viața ei. Astfel că el devine nu un element de despărțire, ci unul de unire, de întrepătrundere între [[altar]] și [[naos]], între [[veșnicie]] și vremelnicie, este o punte prin care se poate privi spre [[viața veșnică]].
−
Frati crestini, va adresez acest apel in numele semenilor napastuiti de care se ocupa fundatia, toti oameni de buna credinta in ideea de a va cere un real sprijin nu numai in numele nostru ci si in numele spirtualitatii omenesti. Fundatia Transilvania face apel la toti cetatenii, din tara si din toata lumea, sa sprijine programele de asistenta sociala si medicala a persoanelor abandonate vârstnice si copii aflate în deriva. Nu conteaza ce si cât daruiesti. Arata ca îti pasa de semenii in suferinta! De la suflet pentru suflet: ajutati-ne sa-i ajutam pe oamenii in nevoi, aflati in dificultate! Pentru detalii si coordonate va rugam vizitati site-ul oficial al fundatiei
 
−
www.transilvaniafoundation.ro  si apoi asteptam sa intindeti o mana de ajutor cauzei semenilor in dificultate.
 
  
−
Va multumim din suflet.
+
==A se vedea și==
−
Asteptam un semn bun de la dumneavoastra..
+
*(en) [[:en:Category:Iconostasis|imagini de iconostase]]
−
Cu respect si consideratie,
 
−
Ganea Mihai, Presedinte
 
−
Vasile Grigoras, Director
 
−
Tel. 0740 984 119
 
−
E-mail transilvaniafoundation@yahoo.co.uk
 
  
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
−
*[[Pavel Florenski]], ''Iconostasul'', [[Fundaţia Anastasia]], Bucureşti, 1994
+
*[[Dionisie din Furna]], ''Erminia picturii bizantine'', editura Sophia, București, 2000, ISBN 973-99692-0-8.
−
*Preot Prof. Dr. [[Ene Branişte]], ''Liturgica generală'', [[Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române]], Bucureşti, 1993
+
*Preot Prof. Dr. [[Ene Braniște]], ''Liturgica generală'', [[Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române]], București, 1993.
 +
*[[Pavel Florenski]], ''Iconostasul'', [[Fundația Anastasia]], București, 1994.
 +
*[[Leonid Uspensky]], ''Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă'', Editura Anastasia, București, 1994. O puteți descărca de [http://www.angelfire.com/space2/carti/detalii/1107.htm aici].
  
 
[[Categorie:Obiecte liturgice]]
 
[[Categorie:Obiecte liturgice]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
−
 
+
[[Categorie:Arhitectura bisericească]]
 +
[[Categorie:Iconografie]]
 
[[en:Iconostasis]]
 
[[en:Iconostasis]]
 +
[[fr:Iconostase]]
 
[[bg:Иконостас]]
 
[[bg:Иконостас]]

Versiunea de la data 20 decembrie 2021 12:48

Iconostasul unei biserici din Moscova

Iconostasul, numit și catapeteasmă sau tâmplă, se prezintă ca un perete (din zid, lemn, metal) pe care sunt agățate sau încrustate un număr de icoane, într-o ordine bine stabilită teologic. Deși unii consideră iconostasul ca un zid separator între altar și naos, rolul lui principal a fost întotdeauna acela de dispozitiv de expunere a icoanelor. În vechime, iconostasul a putut fi foarte puțin dezvoltat, uneori prezentând doar două icoane: Mântuitorul și Maica Domnului. El s-a dezvoltat mai ales după victoria Ortodoxiei împotriva iconoclasmului, ajungând prin secolele XIV–XVI la forma și structura unitară pe care le cunoaștem astăzi, cu mai multe rânduri de icoane.

Structura iconostasului

Acest articol face parte din seria
Iconografie
Noțiuni de iconografie
Icoană | Iconografie | Iconostas
Iconodul | Iconoclasm
Diptic | Erminie | Icoane pe sticlă |
Rânduiala de sfințire a icoanei
Istorie și tradiție
Andrei Rubliov | Apostolul Luca | Dionisie din Furna
Ioan Damaschin | Irina Împărăteasa | Sava cel Nou
Sinodul VII Ecumenic | Teodor Studitul | Teodora a II-a
Teologia icoanei
Paul Evdokimov | Pavel Florenski
Nikolai Ozolin | Leonid Uspensky
Icoane cunoscute: istorie și simbolistică
Adormirea Maicii Domnului | Înălțarea Domnului
Pogorârea Duhului Sfânt | Scara Raiului
Icoanele Maicii Domnului | Prodromița
Bucuria celor necăjiți
Editați această casetă

Iconostasul arată, desfășurată pe verticală, imaginea Bisericii, istoria chipului creat, chipul lui Dumnezeu și căile lui Dumnezeu în istoria mântuirii omului. Întreaga viață este rezumată prin iconostas sub forma mijlocirii sfinților și a îngerilor care se roagă împreună cu cei ce participă la slujbele din biserică.

În forma lui clasică, din secolul al XVI-lea încoace, iconostasul are în general maximum cinci rânduri/ registre de icoane (de jos în sus):

1. Rândul întâi simbolizează Biserica luptătoare (de pe pământ) și îndeosebi Biserica locală, făcând vizibilă legătura între cer și pământ și cuprinde:

Iconostasul Bisericii Stavropoleos, București

2. Rândul al doilea: icoanele praznicelor, adică ale sărbătorilor mari, având în centru icoana Cinei de Taină sau Mahrama Domnului (Mandylion); acesta reprezintă vremea venirii Mântuitorului Hristos pe pământ și instituirea Legii Harului, care înlocuiește Legea veche.

3. Rândul al treilea: chipurile celor 12 apostoli și la mijloc icoana Deisis (cu Hristos Judecător șezând pe tron, însoțit de Maica Domnului și de Sf. Ioan Botezătorul) sau Sfânta Treime; uneori pot apărea aici și îngeri sau sfinți episcopi, monahi sau mucenici, acest rând simbolizând roadele Întrupării și ale Cincizecimii, precum și rugăciunea Bisericii pentru lume. Ordinea rândurilor al doilea și al treilea este variabilă: uneori apar mai întâi Praznicele, alteori Apostolii.

4. Rândul al patrulea: 12 prooroci mari și mici ai Vechiului Testament având în mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul (Orantă). Acest rând închipuie lumea aflată sub Legea Veche, Legea lui Moise, având-o în centru pe Maica Domnului, întrucât Aceasta este centrul tuturor proorociilor.

5. Rândul al cincilea: foarte rar, apare acest al cincilea rând, cel al Patriarhilor din Vechiul Testament, până la Patriarhul Avraam, având în centru prima arătare a Sfintei Treimi de la Stejarul lui Mamvri. Acest rând închipuie lumea de la Adam și până înainte de instituirea Legii lui Moise.

6. Sus de tot, în mijlocul iconostasului, se înalță Crucea Domnului, având de o parte și de cealaltă Icoana Maicii Domnului și pe cea a Sf. Apostol Ioan. Acesta nu e considerat un registru de sine stătător.

Astfel, iconostasul se constituie într-o recapitulare sintetică a istoriei mântuirii.

Rostul iconostasului

Iconostasul Mănăstirii Bistrița (Vâlcea, România)

Trebuie observat că fiecare rând reprezintă o perioadă de timp bine definită din istoria mântuirii omului, rânduri străjuite de o parte, jos, de icoana Bunei-Vestiri, „începutul mântuirii noastre” iar de altă parte, sus, de Crucea lui Hristos. Nu este vorba despre un simplu perete despărțitor dintre altar și naos sau care desparte pe preoți de enoriași. Iconostasul nu este un element decorativ, ci are un profund sens liturgic și teologic. El vine să întrunească, prin imagine, conținutul rugăciunii euharistice, rostite cu voce tare de către preot. Ca imagine a Bisericii, Trupul lui Hristos, iconostasul arată creșterea Bisericii în timp și viața ei. Astfel că el devine nu un element de despărțire, ci unul de unire, de întrepătrundere între altar și naos, între veșnicie și vremelnicie, este o punte prin care se poate privi spre viața veșnică.

A se vedea și

Bibliografie

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Iconostas&oldid=52502”