Icoana Maicii Domnului Prodromița

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 5 iulie 2008 16:53, autor: Magda (Discuție | contribuții) (spacing, cat)
Salt la: navigare, căutare
 Acest articol este scris parțial sau în întregime fără diacritice.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l.


Icoana Făcătoare de Minuni Prodromiţa este zestrea cea mai de preţ a Schitului (Prodromul de la Sfântul Munte Athos din Grecia) şi binecuvântarea Maicii Domnului, pentru că icoane nefăcute de mâna omenească sunt puţine în toată lumea ortodoxă.[1]

Descrierea icoanei

Dimensiunile icoanei sunt de 1000/700 mm. Chipul Maicii Domnului si al Pruncului Iisus au culoarea galbena, cu nuanta graului.Exista marturii cum ca Sfintele Fete se schimba miraculos, uneori intunecandu-se, alteori luminandu-se.[2]

Istoricul schitului romanesc Prodromul

Partea de rasarit a Muntelui Athos, zona foarte linistita si bogata in pesteri, a fost dintotdeuna un loc preferat de sihastii romani atoniti. Aici au sihastrit calugari romani inca din secolul al IV-lea. In a doua jumatate a secolului al VIII-lea se nevoiau in pesterile de aici vreo zece sihasti din Tarile Romane, care si-au construit cateva colibe si o mica biserica de piatra cu avand hramul Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul. La inceputul secolului al XIX-lea biserica se numea Chilia Sfantului Ioan Botezatorul, Chilia Romaneasca de la Vigla Ianicopoli, mai apoi, Chilia Prodromul(Inaintemergatorul). Prin anul 1810, se nevoia aici un vestit sihastru roman, mare facator de minuni, ieroschimonahul Iustin. Dupa 35 de ani de nevointa, s-a mutat la cele vesnice, lasand egumen, in locul sau, pe ucenicul lui, ieromonahul Patapie. Dupa 20 de ani, din cauza tulburarilor politice din Balcani, calugarii s-au risipit, Patapie retragandu-se si raposand la manastirea Neamt. In anul 1850, ieromonahii Nifon si Nectarie, ambii cu metanie din manastirea Horaita, judetul Neamţ, au rezidit cu ajutoare aduse din tara, temelia, biserica si trei corpuri de chilii ale schitului Prodromul, care se ruinasera aproape cu desavarsire. In anul 1860, biserica a fost sfintita de arhiereul roman Isaia Vicol, episcop de Roman. Apoi, ieroschimonahul Nifon, numit pe drept cuvant ctitoriul schitului, aduna in jurul lui pana la 60 de calugari, care se nevoiau la Muntele Athos, punand bazele celui mai mare schit romanesc de acolo, cunoscut pana astazi ca Schitul Romanesc Prodromul.

Istoricul icoanei

In anul 1963, in timpul lucrarilor de ridicare ale schitului Prodromul, ieroschimonahul Nifon cauta un iconar care sa zugraveasca pe lemn de tei o icoana a Maicii Domnului care sa fie pictata potrivit randuielilor bisericesti: citirea zilnica a Acatistului Maicii Domnului, post negru cu o singura masa pe zi la sfarsitul lucrului, infranarea de la manie, mandrie si pacate trupesti, precum si celelalte.Cuviosii Nifon si Nectarie l-au gasit pe iconarul Iordache Nicolau, om evlavios si cu frica lui Dumnezeu, care s-a incumetat sa picteze icona si s-a apucat imediat de lucru la manastirea Bucium din Iaşi.

Note

  1. Citat din Cleopa Paraschiv, Icoana nefacută de mâna omenească Prodromiţa.
  2. "Sfanta icoana Prodromita se schimba la fata, uneori se intuneca,aratand astfel ca Maica Domnului este suparata, iar alteori se lumineaza...", Cleopa Paraschiv, Icoana nefacută de mâna omenească Prodromiţa.

Bibliografie

  • Cleoapa Paraschiv,Icoana nefăcută de mănă omenească PRODROMIŢA,ed. Panaghia
  • Ieromonah Ioanichie Balan,Vetre de sihăstrie Românească,secolele IV-XX,Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,Bucuresti-1982