Iacov Netsvetov: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Traducere EN}} {{orthodoxyinamerica}} Our righteous Father '''Jacob Netsvetov''', Enlightener of Alaska, was a native of the Aleutian Islands who became a priest of the Ort...)
 
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{Îmbunătăţire}}
  
{{orthodoxyinamerica}}
+
{{Ortodoxiaînamerica}}
Our righteous Father '''Jacob Netsvetov''', [[Enlightener]] of Alaska, was a native of the Aleutian Islands who became a [[priest]] of the Orthodox Church and continued the missionary work of St. [[Innocent of Alaska|Innocent]] among his and other Alaskan people. His [[feast day]] is celebrated on the day of his repose, [[July 26]].  
+
Dreptul Părintele nostru '''Iacob Netsvetov''', [[Luminător]]ul Alaskăi, a fost un băştinaş din Insulele Aleutine care a devenit [[preot]] al Bisericii Ortodoxe şi care a continuat munca misionară a Sfântului [[Inochentie de Alaska|Inochentie]] printre poporul său şi printre alte popoare din Alaska. Prăznuirea sa se face în [[26 iulie]], ziua adormirii sale în Domnul.  
  
==Early life==
+
==Viaţa laică==
Father Jacob was born in 1802 on Atka Island, part of the Aleutian Island chain in Alaska. His father, Yegor Vasil'evich Netsvetov, was Russian from Tobolsk, Russia, and his mother, Maria Alekscevna, was an Aleut from Atka Island. Jacob was the eldest of four children who survived infancy. The others were Osip (Joesph), Elena, and Antony. Although not well off, Yegor and Maria did all they could to provide for their children and prepare them to live their lives. Osip and Antony were able to study at the St. Petersburg Naval Academy and then were able to become a naval officer and ship builder, respectively. Elena married a respected clerk with the Russian-American Company. Jacob chose a life with the Church and enrolled in the Irkutsk Theological [[Seminary]].
+
Părintele Iacob s-a născut în 1802 în Insula Atka, componentă a lanţului Insulelor Aleutine din Alaska. Tatăl său, Igor Vasilievici Netsvetov, era rus din Tobolsk, Rusia iar mama sa, Maria Alekscevna, era o aleută din Insula Atka. Iacob a fost cel mai mare dintre cei patru copii care au supravieţuit copilăriei. Ceilalţi erau Osip (Iosif), Elena şi Antonie. Deşi nu erau înstăriţi, Igor şi Maria au făcut tot ceea ce le-a stat în putinţă pentru copiii lor şi pentru a-i pregăti pentru viaţă. Osip şi Antonie au putut studia la Academia Navală din St. Petersburg şi apoi au devenit unul ofiţer naval şi celălalt constructor de nave. Elena s-a căsătorit cu un oficial respectabil din Compania ruso-americană. Iacob a ales viaţa în Biserică şi s-a înscris în [[Seminar]]ul Teologic din Irkutsk.
  
==Missionary work==
+
==Activitatea propovăduitoare==
On [[October 1]], 1825, Jacob was [[tonsure]]d a sub-deacon. He married Anna Simeonovna, a Russian woman perhaps of a Creole background as was he, and then in 1826 he graduated from the seminary with certificates in history and theology. With graduation he was ordained a [[deacon]] on [[October 31]], 1826 and assigned to the Holy Trinity-St. Peter Church in Irkutsk. Two years later, [[Archbishop]] Michael ordained Jacob to the holy [[priest]]hood on [[March 4]], 1828. Archbishop Michael had earlier ordained [[Innocent of Alaska|John Veniaminov]] (St. Innocent) to the priesthood. With his elevation to the priesthood, Father Jacob began to yearn to return to his native Alaska to preach the Word of God.
+
În [[1 octombrie]] 1825, Iacob a fost [[hirotonire|hirotonit]] sub-diacon. El s-a căsătorit cu Ana Simeonovna, o rusoaică, probabil cu strămoşi creoli, iar în 1826 a absolvit seminarul cu o diplomă în istorie şi teologie. La absolvire a fost hirotonit [[diacon]] în [[31 octombrie]] 1826 şi numit pe lângă Biserica Sfânta Treime-Sfântul Petru din Irkutsk. Doi ani mai târziu, [[Arhiepiscop]]ul Mihail l-a hirotonit pe Iacob în treapta sfintei [[preot|preoţii]] în [[4 martie]] 1828. Arhiepiscopul Mihail îl hirotonise mai devreme pe [[Inochentie de Alaska|Ivan Veniaminov]] (Sfântul Inochentie) în treapata preoţiei. Odată cu ridicarea la această treaptă, Părintele Iacob a început să tânjească să se reîntoarcă în Alaska natală pentru a propovădui Cuvântul Domnului.
  
Upon departing, Archbishop Michael gave Father Jacob two [[antimension|antimensia]], one for use in the new church that Father Jacob planned to built on Atka, and the other for use in Father Jacob's missionary travels. After a [[molieben]], Father Jacob and his party set off for Alaska on [[May 1]], 1828. The travelers included Father Jacob, Anna his wife, and his father Yegor who had been tonsured reader for the new Atka Church. This journey, which was always hard, took over year to complete, which was completed on [[June 15]], 1829.
+
La plecare, Arhiepiscopul Mihail i-a dat părintelui Iacob două [[antimis]]uri, unul pentru noua biserică pe care Părintele Iacob plănuia să o construiască în Atka şi celălalt pentru călătoriile misionare ale Părintelui Iacob. După o [[moliftă]], Părintele Iacob şi trupa sa au plecat spre Alaska pe [[1 mai]] 1828. Trupa era formată din Părintele Iacob, soţia sa Ana şi tatăl său Igor care fusese hirotonit ca citeţ pentru noua biserică din Atka. Această călătorie, care întotdeauna fusese dificilă, a durat mai mult de un an, fiind terminată în [[15 iunie]] 1829.
  
Father Jacob's new [[parish]] was a challenge. The Atka "parish" covered most of the islands and land surrounding the Bering Sea: Amchitka, Attu, Copper, Bering, and Kurile Islands. But, he was to meet the challenge as clothed in his [[vestments|priestly garments]], he actively pursued his sacred ministry. To his parishioners, his love for God and them was evident in everything he did as he made his appearances while enduring the harsh weather, illness, hunger, and exhaustion. For him life was Christ. Being bi-lingual and bi-cultural, Father Jacob was uniquely able to care for the souls of his community.
+
Noua [[parohie]] a Părintelui Iacob a fost o adevărată provocare. "Parohia" din Atka era formată din majoritatea insulelor şi teritoriului continental care înconjura Marea Bering: Amchitka, Attu, Copper, Bering şi Insulele Kurile. Dar, el a întâmpinat provocările îmbrăcat în [[veşminte|hainele sale preoţeşti]], urmându-şi misiunea sfântă cu cmult zel. Pentru parohienii săi, dragostea lui pentru Dumnezeu şi pentru ei era evidentă în tot ceea ce făcea, în călătoriie sale în care îndura clima dificilă, boala, foamea şi oboseala. Pentru el, viaţa era Hristos. Fiind bilingv şi bi-cultural, Părintele Iacov a fost capabil într-un fel unic să aibă grijă de sufletele comunităţii sale.
  
Since St. Nicholas Church was not yet available, Father Jacob built a large tent in which to hold his services, and after the church was completed he took the tent with him on his missionary travels. By the end of 1829, six months after arriving at Akta Father Jacob had recorded 16 [[baptism]]s, 442 [[chrismation]]s, 53 [[marriage]]s, and eight funerals.
+
Deoarece Biserica Sfântul Nicolae nu era gata încă, Părintele Iacob a construit un cort mare în care ţinea slujbele, iar după ce biserică a fost terminată a luat cortul cu el în călătoriile sale misionare. Până la sfârşitul anului 1829, la şase luni după sosirea la Akta, Părintele Iacov înregistra 16 [[botez]]uri, 442 de [[creştinare|creştinări]], 53 de [[căsătorie|căsătorii]] şi opt înmormântări.
  
With the completion of the church on Atka, Father Jacob turned to education of the children, teaching them to read and write both Russian and Unangan Aleut. Initially the Russian-American Company helped support the school, but in 1841 the school was re-organized as a parish school. Many of his students would prove to be distinguished Aleut leaders. While living in the north areas was difficult, Father Jacob was active in the intellectual life as well; in addition to his own subsistence needs, he was active in collecting and preparing fish and marine animal specimens for the museums in Moscow and St. Petersburg. He corresponded with St Innocent on linguistics and translation matters. He worked on an adequate Unangan-Aleut alphabet and translations of of the [[Holy Scriptures]] and other church publications. In addition to praises from St. Innocent he began to receive awards for his services. In time he was elevated to Archpriest and received the Order of St. Anna.
+
Odată cu finalizarea bisericii din Atka, Părintele Iacov a început să se axeze pe educaţia copiilor, învăţându-i să citească şi să scrie atât alfabetul rus cât şi cel aleut unangan. Iniţial, Compania ruso-americană a sprijinit şcoala, dar în 1841 aceasta a fost reorganizată ca şcoală de parohie. Mulţi din elevii săi se vor dovedi lideri aleutini capabili. Cu toate că viaţa în nord era dificilă, Părintele Iacov a fost activ pe plan intelectual, de asemenea; pe lângă nevoile sale de trai, el era activ în adunarea şi pregătirea de specimene de peşti şi alte vieţuitoare marine pentru muzeele din Moscova şi St. Petersburg. El a corespondat cu Sfântul Inochentie pe teme de lingvistică şi traduceri. El a lucrat la un alfabet unangan-aleut potrivit şi la traduceri ale [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] şi ale altor texte bisericeşti. Pe lângă laudele pe care el le primea de la Sfântul Inochentie, a a început să primească premii pentru serviciile sale. Cu timpul a fost ridicat la rangul de protopop şi a primit ordinul Sfânta Ana.
  
Father Jacob's life was not without its personal sufferings. 1836 and 1837 were to bring successively the death of his beloved wife Anna in March 1836, the destruction by fire of his home in July 1836, and the death of his father, Yegor, in 1837. After considering the message of these misfortunes, he petitioned his bishop to return to Irkutsk so that he could enter a [[monastic]] life. A year later he request was granted contingent on the arrival of his replacement. But none came. Soon [[Bishop]] Innocent arrived and invited Father Jacob to accompany him on a trip to Kamchatka. During the voyage Bishop Innocent seemed to have accomplished three things with Father Jacob: with the healing salve of the [[Holy Spirit]] provided words of comfort, dissuaded Father Jacob from entering a [[monastery]], and revealed to the saintly priest the Savior's true plan for his life that was for him to preach [[Christ]] to those deep in the Alaskan interior.  
+
Viaţa Părintelui Iacov nu a fost lipsită de suferinţe personale. Anii 1836 şi 1837 au fost ani dificili, deoarece iubita sa soţie Ana a decedat în martie 1836, apoi a avut loc incediul casei sale în iulie 1836 şi decesul tatălui său, Igor, în 1837. A considerat mesajul acestor ghinioane ca un semn şi i-a cerut episcopului său să îi permită să se întoarcă în Irkutsk unde să intre în viaţa [[monah]]ală. Un an mai târziu solicitarea sa a fost acceptată dar cu condiţia să îşi aştepte succesorul. Dar acesta nu a mai venit. Curând, Episcopul Inochentie a sosit acolo şi i-a cerut să îl însoţească într-o călătorie în Kamchatka. În timpul acestei călătorii, Episcopul Inochentie a realizat trei lucrări cu Părintele Iacov: prin puterea vindecătoare a [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]] l-a consolat, l-a convins să renunţe la intrarea în [[mănăstire]] şi i-a arătat sfântului preot adevăratul plan al Mântuitorului pentru viaţa sa care consta în propovăduirea lui [[Hristos]] şi acelora din adâncul Alaskăi.  
  
On [[December 30]], 1844, St. Innocent appointed him head of the new Kvikhpak Mission to bring the light of Christ to the people along the Yukon River. With two young Creole assistants, Innokentii Shayashnikov and Konstantin Lukin, and his nephew Vasili Netsvetov, Father Jacob established his headquarters in the Yup'ik Eskimo village of Ikogmiute. From there, now known as Russian Mission, he traveled to the settlements for hundreds of miles along the Yukon and Kuskokwim Rivers, visiting the inhabitants of settlements along the way. For the next twenty years he learned new languages, met new people and cultures, invented another alphabet, and built more churches and communities. At the invitation of the native leaders he traveled as far as the Innoko River baptizing hundreds from many, and often formerly hostile, tribes. He continued even as his health deteriorated.
+
În [[30 decembrie]] 1844, Sfântul Inochentie l-a numit responsabil al noii Misiuni Kvikhpak, care avea sarcina să aducă lumina lui Hristos poporului aflat de-a lungul râului Yukon. Împreună cu doi creoli, Inochentie Şaiaşnicov şi Constantin Lukin şi împreună cu nepotul său Vasile Netsvetov, Părintele Iacov şi-a stabilit reşedinţa în satul eschimoşilor yup'ik, Ikogmiute. Din misiunea cunoscută în prezent sub numele de Misiunea rusă, el a călătorit spre aşezările aflate la sute de mile de-a lungul râurilor Yukon şi Kuskokwim, vizitându-i pe locuitorii acestor aşezări. În următorii douăzeci de ani el a învăţat limbi noi, a întâlnit popoare şi culturi noi, a inventat un alt alfabet şi a construit multe biserici şi comunităţi. La invitaţia şefilor de triburi din zonă, el a călătorit până la râul Innoko, botezând sute din multe, şi adesea fost ostile, triburi. El a continuat chiar şi atunci când sănătatea sa s-a înrăutăţit.
  
Yet the devil's presence came to stir up spurious and slanderous charges against him in 1863. To clear the air his Bishop Peter called him to Sitka where he was cleared of all the charges. As his health worsened he remained in Sitka serving at the Tlingit chapel until his death on [[July 26]], 1864. He was 60 years old.
+
În afară de aceasta, diavolul a început să îi aducă acuzaţi nefondate şi defăimătoare în 1863. Pentru a limpezi lucrurile, Episcopul Petru l-a chemat la el la Sitka unde a fost eliberat de toate acuzaţiile. Deoarece sănăttea sa se înrăutăţea, el a rămas în Sitka, slujind în capela Tlingit până la moartea sa în [[26 iulie]] 1864. A adormit în Domnul la vârsta de 60 de ani.
  
During his last missionary travels in the Kuskokwim/Yukon delta region he is remembered for baptizing 1,320 people and for distinguishing himself as the evangelizer of the Yup'k Eskimo and Athabascan peoples.
+
În timpul ultimelor călătorii misionare din regiunea deltei Kuskokwim/Yukon, el a botezat 1320 de oameni şi s-a distins ca evanghelizator al popoarelor eschimoşilor yup'k şi athabascan.
  
==Hymns==
+
==Imnografie==
[[Troparion]] (Tone 4)
 
  
:O righteous Father Jacob,
+
[[Tropar]] (Glasul 4)
:Adornment of Atka and the Yukon Delta;
 
:You offered yourself as a living sacrifice
 
:To bring light to a searching people.
 
:Offspring of Russian America,
 
:Flower of brotherly unity,
 
:Healer of sickness and terror of demons:
 
:O Holy Father Jacob,
 
:Pray to Christ God that our souls may be saved.
 
  
[[Kontakion]] (Tone 3)
+
:Drept Părinte Iacov,
 +
:Podoaba din Atka şi din Delta Yukon;
 +
:Singur te-ai oferit ca jertfă vie
 +
:Să aduci lumină poporului care o căuta.
 +
:Născut în America rusă,
 +
:Floare a unităţii frăţeşti,
 +
:Tămăduitorul bolilor şi spaima demonilor:
 +
:Sfinte Părinte Iacov,
 +
:Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
  
:O Holy Father Jacob,
+
[[Condac]] (Glasul 3)
:Teacher of the knowledge of God,
 
:You revealed your love for your people,
 
:Taking up your cross and following Christ,
 
:Enduring hardships like the Apostle Paul.
 
:Pray on our behalf to Christ our God
 
:To grant us great mercy.
 
  
==Sources==
+
:Sfinte Părinte Iacov,
 +
:Învăţător al cunoaşterii lui Dumnezeu,
 +
:Ţi-ai arătat dragostea pentru poporul tău,
 +
:Luându-ţi crucea şi urmând lui Hristos,
 +
:Îndurând vitregiile sorţii ca şi Apostolul Pavel.
 +
:Roagă-te lui Hristos Dumnezeul nostru
 +
:Să ne arate mare mila Sa.
 +
 
 +
==Izvoare==
 
* Holy Synod of Bishops OCA, ''The Life of Saint Jacob Netsvetov'', Oyster Bay Cove, New York, March 1994.
 
* Holy Synod of Bishops OCA, ''The Life of Saint Jacob Netsvetov'', Oyster Bay Cove, New York, March 1994.
  
==External links==
+
==Legături externe==
 
*[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=102091 St. Jacob Netsvetov the Enlightener of the Peoples of Alaska] on the [[OCA]] website
 
*[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=102091 St. Jacob Netsvetov the Enlightener of the Peoples of Alaska] on the [[OCA]] website
 
*[http://www.holy-trinity.org/feasts/netsvetov.html The Life of Saint Jacob Netsvetov]
 
*[http://www.holy-trinity.org/feasts/netsvetov.html The Life of Saint Jacob Netsvetov]
Linia 59: Linia 60:
 
*[http://www.comeandseeicons.com/peace.htm Prayer for Peace] St. Jacob used evangelism to make peace.  
 
*[http://www.comeandseeicons.com/peace.htm Prayer for Peace] St. Jacob used evangelism to make peace.  
  
[[Category:American Saints]]
+
[[Categorie:Sfinţi americani]]
[[Category:Missionaries]]
+
[[Categorie:Propovăduitori]]
[[Category:Saints]]
+
[[Categorie:Sfinţi]]
[[Category:Priests]]
+
[[Categorie:Preoţi]]
 +
 
 +
[[en:Jacob Netsvetov]]

Versiunea de la data 22 octombrie 2008 16:43

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Acest articol face parte din seria
Ortodoxia în America
Orthodox us.gif
Istoric
Ortodoxia în America (cronologie)
Ortodoxia în America (bibliografie)
Reacția bizantină la autocefalia OCA
Adunarea din Ligonier
ROCOR şi OCA
Oameni
Sfinţi - Episcopi - Scriitori
Jurisdicţii
Antiohiană - Bulgară

OCA - Română - a Moscovei
ROCOR - Sârbă
ale Patriarhiei Ecumenice:
Albaneză - Carpato-Rusă
Belarus - Greacă - Ucraineană:
Palestiniană/Iordaniană

Mănăstiri
Seminarii Teologice
Hristos Mântuitorul
Sfânta Cruce
Sfânta Treime
Sfântul Gherman
Sfântul Tihon
Sfântul Sava
Sfânta Sofia
Sfântul Vladimir
Organizaţii
AOI - EOCS - IOCC - OCEC
OCF - OCL - OCMC - OCLife
- OISM - OTSA - SCOBA
Grupuri
Biserica Catolică Ortodoxă Americană
Frăția Sfântului Moise cel Negru
Sfântul Ordin al MANS/CSB
Societatea preoților de mir Sfântul Vasile
Editaţi această casetă

Dreptul Părintele nostru Iacob Netsvetov, Luminătorul Alaskăi, a fost un băştinaş din Insulele Aleutine care a devenit preot al Bisericii Ortodoxe şi care a continuat munca misionară a Sfântului Inochentie printre poporul său şi printre alte popoare din Alaska. Prăznuirea sa se face în 26 iulie, ziua adormirii sale în Domnul.

Viaţa laică

Părintele Iacob s-a născut în 1802 în Insula Atka, componentă a lanţului Insulelor Aleutine din Alaska. Tatăl său, Igor Vasilievici Netsvetov, era rus din Tobolsk, Rusia iar mama sa, Maria Alekscevna, era o aleută din Insula Atka. Iacob a fost cel mai mare dintre cei patru copii care au supravieţuit copilăriei. Ceilalţi erau Osip (Iosif), Elena şi Antonie. Deşi nu erau înstăriţi, Igor şi Maria au făcut tot ceea ce le-a stat în putinţă pentru copiii lor şi pentru a-i pregăti pentru viaţă. Osip şi Antonie au putut studia la Academia Navală din St. Petersburg şi apoi au devenit unul ofiţer naval şi celălalt constructor de nave. Elena s-a căsătorit cu un oficial respectabil din Compania ruso-americană. Iacob a ales viaţa în Biserică şi s-a înscris în Seminarul Teologic din Irkutsk.

Activitatea propovăduitoare

În 1 octombrie 1825, Iacob a fost hirotonit sub-diacon. El s-a căsătorit cu Ana Simeonovna, o rusoaică, probabil cu strămoşi creoli, iar în 1826 a absolvit seminarul cu o diplomă în istorie şi teologie. La absolvire a fost hirotonit diacon în 31 octombrie 1826 şi numit pe lângă Biserica Sfânta Treime-Sfântul Petru din Irkutsk. Doi ani mai târziu, Arhiepiscopul Mihail l-a hirotonit pe Iacob în treapta sfintei preoţii în 4 martie 1828. Arhiepiscopul Mihail îl hirotonise mai devreme pe Ivan Veniaminov (Sfântul Inochentie) în treapata preoţiei. Odată cu ridicarea la această treaptă, Părintele Iacob a început să tânjească să se reîntoarcă în Alaska natală pentru a propovădui Cuvântul Domnului.

La plecare, Arhiepiscopul Mihail i-a dat părintelui Iacob două antimisuri, unul pentru noua biserică pe care Părintele Iacob plănuia să o construiască în Atka şi celălalt pentru călătoriile misionare ale Părintelui Iacob. După o moliftă, Părintele Iacob şi trupa sa au plecat spre Alaska pe 1 mai 1828. Trupa era formată din Părintele Iacob, soţia sa Ana şi tatăl său Igor care fusese hirotonit ca citeţ pentru noua biserică din Atka. Această călătorie, care întotdeauna fusese dificilă, a durat mai mult de un an, fiind terminată în 15 iunie 1829.

Noua parohie a Părintelui Iacob a fost o adevărată provocare. "Parohia" din Atka era formată din majoritatea insulelor şi teritoriului continental care înconjura Marea Bering: Amchitka, Attu, Copper, Bering şi Insulele Kurile. Dar, el a întâmpinat provocările îmbrăcat în hainele sale preoţeşti, urmându-şi misiunea sfântă cu cmult zel. Pentru parohienii săi, dragostea lui pentru Dumnezeu şi pentru ei era evidentă în tot ceea ce făcea, în călătoriie sale în care îndura clima dificilă, boala, foamea şi oboseala. Pentru el, viaţa era Hristos. Fiind bilingv şi bi-cultural, Părintele Iacov a fost capabil într-un fel unic să aibă grijă de sufletele comunităţii sale.

Deoarece Biserica Sfântul Nicolae nu era gata încă, Părintele Iacob a construit un cort mare în care ţinea slujbele, iar după ce biserică a fost terminată a luat cortul cu el în călătoriile sale misionare. Până la sfârşitul anului 1829, la şase luni după sosirea la Akta, Părintele Iacov înregistra 16 botezuri, 442 de creştinări, 53 de căsătorii şi opt înmormântări.

Odată cu finalizarea bisericii din Atka, Părintele Iacov a început să se axeze pe educaţia copiilor, învăţându-i să citească şi să scrie atât alfabetul rus cât şi cel aleut unangan. Iniţial, Compania ruso-americană a sprijinit şcoala, dar în 1841 aceasta a fost reorganizată ca şcoală de parohie. Mulţi din elevii săi se vor dovedi lideri aleutini capabili. Cu toate că viaţa în nord era dificilă, Părintele Iacov a fost activ pe plan intelectual, de asemenea; pe lângă nevoile sale de trai, el era activ în adunarea şi pregătirea de specimene de peşti şi alte vieţuitoare marine pentru muzeele din Moscova şi St. Petersburg. El a corespondat cu Sfântul Inochentie pe teme de lingvistică şi traduceri. El a lucrat la un alfabet unangan-aleut potrivit şi la traduceri ale Sfintei Scripturi şi ale altor texte bisericeşti. Pe lângă laudele pe care el le primea de la Sfântul Inochentie, a a început să primească premii pentru serviciile sale. Cu timpul a fost ridicat la rangul de protopop şi a primit ordinul Sfânta Ana.

Viaţa Părintelui Iacov nu a fost lipsită de suferinţe personale. Anii 1836 şi 1837 au fost ani dificili, deoarece iubita sa soţie Ana a decedat în martie 1836, apoi a avut loc incediul casei sale în iulie 1836 şi decesul tatălui său, Igor, în 1837. A considerat mesajul acestor ghinioane ca un semn şi i-a cerut episcopului său să îi permită să se întoarcă în Irkutsk unde să intre în viaţa monahală. Un an mai târziu solicitarea sa a fost acceptată dar cu condiţia să îşi aştepte succesorul. Dar acesta nu a mai venit. Curând, Episcopul Inochentie a sosit acolo şi i-a cerut să îl însoţească într-o călătorie în Kamchatka. În timpul acestei călătorii, Episcopul Inochentie a realizat trei lucrări cu Părintele Iacov: prin puterea vindecătoare a Duhului Sfânt l-a consolat, l-a convins să renunţe la intrarea în mănăstire şi i-a arătat sfântului preot adevăratul plan al Mântuitorului pentru viaţa sa care consta în propovăduirea lui Hristos şi acelora din adâncul Alaskăi.

În 30 decembrie 1844, Sfântul Inochentie l-a numit responsabil al noii Misiuni Kvikhpak, care avea sarcina să aducă lumina lui Hristos poporului aflat de-a lungul râului Yukon. Împreună cu doi creoli, Inochentie Şaiaşnicov şi Constantin Lukin şi împreună cu nepotul său Vasile Netsvetov, Părintele Iacov şi-a stabilit reşedinţa în satul eschimoşilor yup'ik, Ikogmiute. Din misiunea cunoscută în prezent sub numele de Misiunea rusă, el a călătorit spre aşezările aflate la sute de mile de-a lungul râurilor Yukon şi Kuskokwim, vizitându-i pe locuitorii acestor aşezări. În următorii douăzeci de ani el a învăţat limbi noi, a întâlnit popoare şi culturi noi, a inventat un alt alfabet şi a construit multe biserici şi comunităţi. La invitaţia şefilor de triburi din zonă, el a călătorit până la râul Innoko, botezând sute din multe, şi adesea fost ostile, triburi. El a continuat chiar şi atunci când sănătatea sa s-a înrăutăţit.

În afară de aceasta, diavolul a început să îi aducă acuzaţi nefondate şi defăimătoare în 1863. Pentru a limpezi lucrurile, Episcopul Petru l-a chemat la el la Sitka unde a fost eliberat de toate acuzaţiile. Deoarece sănăttea sa se înrăutăţea, el a rămas în Sitka, slujind în capela Tlingit până la moartea sa în 26 iulie 1864. A adormit în Domnul la vârsta de 60 de ani.

În timpul ultimelor călătorii misionare din regiunea deltei Kuskokwim/Yukon, el a botezat 1320 de oameni şi s-a distins ca evanghelizator al popoarelor eschimoşilor yup'k şi athabascan.

Imnografie

Tropar (Glasul 4)

Drept Părinte Iacov,
Podoaba din Atka şi din Delta Yukon;
Singur te-ai oferit ca jertfă vie
Să aduci lumină poporului care o căuta.
Născut în America rusă,
Floare a unităţii frăţeşti,
Tămăduitorul bolilor şi spaima demonilor:
Sfinte Părinte Iacov,
Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac (Glasul 3)

Sfinte Părinte Iacov,
Învăţător al cunoaşterii lui Dumnezeu,
Ţi-ai arătat dragostea pentru poporul tău,
Luându-ţi crucea şi urmând lui Hristos,
Îndurând vitregiile sorţii ca şi Apostolul Pavel.
Roagă-te lui Hristos Dumnezeul nostru
Să ne arate mare mila Sa.

Izvoare

  • Holy Synod of Bishops OCA, The Life of Saint Jacob Netsvetov, Oyster Bay Cove, New York, March 1994.

Legături externe