Iacob Stamati

La acest articol se lucrează chiar în acest moment! Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

IPS Iacob al II-lea al Moldovei

Iacob Stamati (cunoscut și ca Iacob al II-lea „Nemțeanul”, n. 24 iunie 1749, Gledin, județul Bistrița-Năsăud - d. 9 martie 1803, Iași) a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1792-1803.

Viața

Născut în anul 1749 în micul sat transilvănean Gledin (care aparține în prezent comunei Monor, județul Bistrița-Năsăud), a fost botezat cu numele Ioan. Tatăl său era cioban, ca mai toți sătenii din acea zonă montană, și un bun creștin. ciobani de neam, aveau o mare dragoste de cele sfinte. Unchiul lui Ioan era Sf. Pahomie de la Gledin, cel care a fost stareț al Mănăstirii Neamț, apoi episcop al Romanului (1704-1714) și care a fost proslăvit de Biserica Ortodoxă Română în anul 2007, prăznuirea sa făcându-se pe 14 aprilie.

În 1760, perioadă în care Ortodoxia era prigonită de către autoritățile imperiale austriece, familia tânărului Ioan trece munții, stabilindu-se în Moldova. Asemeni unchiului său, Ioan se îndreaptă către Lavra Neam­țului, unde, după trei ani de ucenicie, în care a dovedit o hotărâre de nezdruncinat în a îmbrăca haina slujirii lui Dumnezeu, este tuns în monahism la nici 15 ani, primind numele Iacob. Pe lângă îndatoririle vieții monahale, și-a făcut timp și pentru dezvoltarea sa culturală, învățând limbile greacă, slavonă și latină. A fost hirotonit ierodiacon, apoi, calitățile de care dădea dovadă l-au impus în fața marii obști monahale de la Mănăstirea Neamț, fiind ales econom al mănăstirii.

După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1774), Iacob Stamati a plecat la Iași, unde a fost numit dichiu al Mitropoliei al Moldovei. Ulterior, la 9 decembrie 1782, a fost ales episcop al Hușilor, fiind hirotonit în ziua următoare și înscăunat 18 decembrie 1782.

...

Ca mitropolit, IPS Iacob Stamati a fost un fervent sprijinitor al școlilor din Moldova, concepția lui pedagogică fiind expusă într-un lung raport înaintat domnitorului Alexandru Callimachi cu felurite recomandări referitoare la organizarea învățământului și la procesul instructiv-educativ. De asemenea, a desfășurat și o impresionantă lucrare filantropică.

A fost un sprijinitor și îndrumător al activității tipografice din Moldova. Cu ajutorul lui s-au editat:

• Liturghierul (1794)
• Psaltirea (1794)
• Ceaslovul (1797)
• Molitvelnicul în scurt (1802)
• Chiril și Andronius, un roman moralizator al spaniolului Balthasar Gracian, tradus din limba greacă (1794)
• Cărțile lui Amfilohie Hotiniul: Gramatica theologhicească, De obște geografie, Elemente aritmetice (1795)

Mitropolitul Iacob Stamati a trecut la Domnul pe data de 9 martie 1803, așa după cum reiese din inscripția de pe piatra sa tombală aflată în pridvorul Bisericii „Sfântul Gheorghe” (vechea Catedrală Mitropolitană din Iași, înainte de ridicarea celei actuale.

Bibliografie

• Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Dicționarul Teologilor Români: Iacob Stamati, mitropolit al Moldovei
• Mircea Păcurariu, Dicționarul Teologilor Români, Ediția a doua, Editura Enciclopedică, București, 2002. ISBN 973-45-0409-6

Casetă de succesiune: Iacob Stamati
Precedat de: Ambrozie Serebrenicov	Mitropolit al Moldovei 1792–1803	Urmat de: Veniamin Costachi