2.078 de modificări
Modificări
m
→Episcop de Huși: Adăugare detalii clarificatoare
Ulterior, fiind apreciat de mitropolitul [[Gavriil Callimachi]] pe care l-a ajutat în administrarea bunurilor Mitropoliei, la 9 decembrie 1782, a fost ales [[Episcopia Hușilor|episcop al Hușilor]], fiind [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit]] în ziua următoare și înscăunat la 18 decembrie 1782.<ref name=pacurariu>Păcurariu (2002), ''Dicționarul Teologilor Români'', p. 447</ref>
Așezat la Huși, Iacob a găsit Episcopia într-o stare de plâns. Revoltat de jaful domnului fanariotAlexandru Mavrocordat Deli-bei care a luat toți banii Episcopiei, episcopul Iacob a poruncit să se întocmească un pomelnic al episcopilor de Husi și al domnilor țării care au ajutat Episcopia, lucrat în lemn, de dimensiuni mari, în formă de triptic, în care era înfierată și fapta acelui domn.
Îndată după înscăunare, Iacob Stamati a ridicat o nouă reședință episcopală, clădire existentă până azi, precum și o serie de dependințe. Biserica episcopală a fost înzestrată cu [[veșminte]], [[icoană|icoane]] și vase liturgice, iar [[catapeteasmă|catapeteasma]] a fost zugrăvită. Câțiva ani mai târziu, a cumpărat o mână din [[moaște]]le Sfintei Chiriachi. De asemenea, a cumpărat, a primit în dar sau a arendat numeroase moșii, izbutind să refacă starea materială a Episcopiei. În 1789, un ieromonah Sofronie, clitorul schitului Averești, și-a închinat ctitoria cu bunurile Episcopiei de Huși.