Modificări

Salt la: navigare, căutare

Iachint de Vicina

3.132 de octeți adăugați, 28 octombrie 2019 06:20
casetă succesiune
{{Sfinti|nume= Sf. Ierarh Iachint de Vicina|Imagine= [[Imagine:Iachint_de_Vicina.jpg|thumb|270 px|<center>''Sf. Iachint de Vicina,<br>primul mitropolit al Țării Românești''Sfântul </center>]]|nastere= sfârșitul secolului XIII|adormire= 1372<br>[[Mănăstirea Curtea de Argeș|Curtea de Argeș]]|localizare= {{flag|Romania}} Țara Românească|recunoastere= [[Biserica Ortodoxă Română]]|etnie= |tip= [[ierarh]]|canonizare= [[8 iulie]] 2008 |calendar= [[28 octombrie]]|biserici= |site=|}}[[Sfânt]]ul [[Ierarh ]] '''Iachint de Vicina''' a vieţuit viețuit în secolul al XIV -lea (născându-se probabil spre finalul sfârșitul secolului al XIII-lea), fiind ultimul conducător al Mitropoliei de Vicina, urmânduși primul [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit al Ungro-i mitopolitului Vlahiei]] (Țara Românească).<br/>[[Kiril Praznic|Prăznuirea]] lui se face la data de Vicina[[28 octombrie]] (1347 - 1348).
Acesta nu a păstorit pentru mult timp [[Mitropolia de Vicina]], anul 1359 găsindu-l la Curtea de Argeş, Sinodul din Constantinopol, patriarhul [[Calist I]] şi împăratul [[Ioan al V-lea Paleologul]] aprobând cererea domnitorului [[Nicolae Alexandru]] Basarab, '''Sfântul Ierarh Iachint''' devenind ''păstor duhovnicesc al tuturor românilor din Dobrogea şi Ţara Românească''.==Viața==
Astfel, Eparhia de Sf. Ierarh Iachint a urmat la Vicina dispare şi ia fiinţă o nouă mitropolie românească, cunoscută sub numele de mitropolitului [[Mitropolia UngrovlahieiChiril de Vicina]],'''Sfântul Ierarh Iachint''' devenind astfel primul '''Mitropolit al Ţătii Româneşti'''(1347 - 1348).
Ca păstor şi părinte sufletesc al tuturor românilor dintre Dunăre şi Carpaţi, '''mitropolitul Iachint''' nu a avut grijă să hirotonească preoţi păstorit însă pentru toate satelemult timp [[Mitropolia de Vicina]], să zidească biserici în oraşe şi sate, să întemeieze noi aşezări mănăstireşti şi să ţină în strânsă legătură duhovnicească Biserica Ţării Româneşti cu Patriarhia anul 1359 găsindu-l la Curtea de Argeș. [[Sinod]]ul din [[Constantinopol]],purtând totodată de grijă credincioşii ortodocşi din părţile vecine[[patriarh]]ul [[Calist I al Constantinopolului|Calist I]] și împăratul bizantin Ioan al V-lea Paleologul au aprobat cererea voievodului Țării Românești, îndeosebi din [[TransilvaniaNicolae Alexandru|Nicolae Alexandru Basarab]], cărora le trimitea preoţi şi călugări misionarica Sf. Ierarh Iachint să devină ''păstor duhovnicesc al tuturor românilor din Dobrogea și Țara Românească''.
Acest ierarhAstfel, ajutat Eparhia de domnul ţăriiVicina dispare și ia ființă o nouă mitropolie românească, cunoscută sub numele de [[Vladislav I VlaicuMitropolia Ungrovlahiei]], a încurajat şi susţinut mult monahismul românesc.El a adus în ţară pe Sfântul [[Nicodim de la Tismana]], care venea din [[Muntele Athos]], pentru a organiza câteva mânăstiri-lavre după model atonit. El a trimis numeroşi călugări „vlahi" la [[Mănăstirea Cutlumuş (Muntele Athos)]], unde au ajuns [[călugăr]]i vestiţi. Iar în ţară a organizat mai multe mănăstiri la Tismana, Curtea de Argeş, Câmpulung-Muscel, Cozia, Snagov, Târgovişte, Bolintinul din Deal şi din Vale, Tânganu, Cotmeana şi alteleIerarh Iachint devenind astfel primul mitropolit al Țării Românești.
Ultimii ani din viaţă i-au fost grei din cauza bolilor şi Ca păstor și părinte sufletesc al tuturor românilor dintre Dunăre și Carpați, mitropolitul Iachint a avut grijă să [[hirotonie|hirotonească]] [[preot|preoți]] pentru toate satele, să zidească biserici în orașe și sate, să întemeieze noi așezări mănăstirești și să țină în strânsă legătură duhovnicească Biserica Țării Românești cu [[Biserica Ortodoxă a supărărilor provocate Constantinopolului|Patriarhia Constantinopolului]], purtând totodată de unii răuvoitorigrijă și pentru credincioșii ortodocși din părțile vecine,neputând participa la Sinodul Patriarhal îndeosebi din 1370 al cărui membru era de drept.Într-o scrisoare adresată patriarhului ConstantinopoluluiTransilvania,'''Sfântul Ierarh Iachint''' se justifica spunând : "''O slăbiciune grozavă m-a cuprins şi sufăr cele multe''" ... "''sufăr şi sunt jignit tocmai la bătrâneţile mele''",la acuzele aduse cum că ar fi "''profanator si dispreţuitor al Bisericii lui Dumnezeu''"cărora le trimitea preoți și călugări misionari.
Ultimele cuvinte adresate patriarhului Acest ierarh, ajutat de către sfântul ierarh sunt : "domnul țării, Vladislav I (''Vlaicu Vodă''să nu treci cu vederea bătrâneţea mea înaintată şi asprimea bolii mele,iar rugăciunile preasfinţiei tale saurmașul lui Nicolae Alexandru), a încurajat și susținut mult monahismul românesc. El l-mi fie pavăză a adus în țară pe Sfântul [[Nicodim de la Tismana]], care venea din [[Muntele Athos]], pentru totdeauna''"a organiza câteva mânăstiri-lavre după modelul athonit. El a trimis numeroși [[călugăr]]i „vlahi” la [[Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos)]], unde au ajuns [[monah]]i vestiți. Iar în țară a organizat mai multe mănăstiri la Tismana, Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel, Cozia, Snagov, Târgoviște, Bolintinul din Deal și din Vale, Tânganu, Cotmeana și altele.
Ultimii ani din viață i-au fost grei din cauza bolilor și a supărărilor provocate de unii răuvoitori, neputând participa la [[Sinod]]ul Patriarhal din 1370 al cărui membru era de drept. Într-o scrisoare adresată patriarhului Constantinopolului, Sf. Ierarh Iachint se justifica spunând: „''O slăbiciune grozavă m-a cuprins și sufăr cele multe''”... „''sufăr și sunt jignit tocmai la bătrânețile mele''”, la acuzele aduse cum că ar fi „'Sfântul Mitopolit Iachint'profanator și disprețuitor al Bisericii lui Dumnezeu'' ”. Ultimele cuvinte adresate patriarhului de către sfântul ierarh sunt: „să nu treci cu vederea bătrânețea mea înaintată și asprimea bolii mele, iar rugăciunile preasfinției tale să-mi fie pavăză pentru totdeauna”. Sfântul Ierarh Iachint a murit la [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Curtea de ArgeşArgeș]] in în anul 1372,după ce a păstorit cu râvnă,a sfătuit cu înţelepciune şi înțelepciune și a pătimit cu răbdare şi și smerenie.Pentru credinţa credința sa ortodoxă,viaţa viața sa sfântă şi și dragostea sa faţă față de Biserică şi și neam,'''mitopolitul mitropolitul Iachint''',se numară numără acum printre Sfinţii Sfinții Ierarhi ai lui [[Dumnezeu]],fiind totodată '''o podoabă de mare preţ preț a neamului nostru românesc. ==Proslăvirea ca sfânt==La [[8 iulie]] 2008 [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât [[Proslăvire|proslăvirea]] [[Sfânt]]ului [[Ierarh]] Iachint, cu data de [[prăznuire]] la [[28 octombrie]]. Proclamarea oficială a canonizării acestuia a avut loc pe [[26 octombrie]] 2008, la [[Catedrala patriarhală din București]], odată cu proclamarea oficială a canonizării altor doi [[Sinaxar al Sfinților Români|sfinți români]]: Sfântul Voievod [[Neagoe Basarab]] și Sfântul [[Dionisie cel Smerit|Dionisie Exiguul]].  ==Imnografie==[[Tropar]] ([[glas]] 1):Vrednic următor al ierarhilor dobrogeni și întâiule între mitropoliții Țării Românești, Sfinte Ierarhe Iachint, te-ai arătat mărturisitor al dreptei credințe, lucrător al virtuților și rugător pentru sufletele noastre. [[Condac]] (glas 8):Pe apărătorul dreptei credințe, pe Sfântul Ierarh Iachint, cel ce s-a arătat ca un luceafăr strălucitor al Mitropoliei Țării Românești și a împlinit cele duhovnicești ale păstoriților săi, să-l lăudam cu inimi curate la prăznuirea sa cea de peste an, zicând: Bucură-te, sfinte slujitor al lui Hristos pe pământ românesc. ==Legături externe==* [http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/130/octombrie_iachint_de_vicina.html Sf. Iachint de Vicina] - viața, nevoințele, slujba, icoane.* Acad. Prof. Dr. Emilian Popescu, [http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-ierarh-iachint-vicina-73099.html Sf. Ierarh Iachint de Vicina] - argumentele pentru canonizare.* Conf. Pr. Dr. Ioan Moldoveanu, [http://www.unibuc.ro/prof/moldoveanu_i/docs/res/2012ianIachint_de_Vicina.doc ''Contextul istoric al păstoriei primului mitropolit al Țării Românești (Iachint de Vicina) și câteva posibile argumente pentru canonizarea sa. La 650 de ani de la numirea sa (1359-2009)''.], Simpozionul Comisiei de istorie bisericească, Lacu Sărat, 28-29 septembrie 2009  {{start box}}{{succesiune|înainte=–|titlu=[[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit al Ungro-Vlahiei]]|ani=1359-1372|după=Hariton}}{{end box}}
[[Categorie:Episcopi]]
[[Categorie:Episcopi de Vicina]]
[[Categorie:Mitropoliți români]]
[[Categorie:Sfinți români]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare