Hristina

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 31 iulie 2022 13:32, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții) (infocasetă)
Salt la: navigare, căutare
Sf. Muceniță Hristina
Sf. Muceniță Hristina
Date personale
Naștere secolul al II-lea,
Tir (în Fenicia)
Mutare la Domnul (†) începutul secolului al III-lea
Localizare Tir (Fenicia, în Libanul de astăzi)
Naționalitate
Date cult
Tip muceniță
Data canonizării
Prăznuire la data de 24 iulie
Recunoaștere panortodoxă
Biserici patronate

Sfânta Muceniță Hristina (sau Cristina) a pătimit în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, primind martiriul, după chinuri îndelungate, prin împungerea cu sulițe.
Biserica Ortodoxă o prăznuiește la data de 24 iulie.

Viața și mucenicia

Sfânta Muceniță Hristina era originară din Tir (Fenicia, în Libanul de astăzi) și a trăit în timpul împăratului roman Septimiu Sever (193-211).[1]

Era fiica marelui dregător Urban care, dorind să își protejeze fiica de ispitele din lume și să slujească tot timpul în templul zeilor păgâni, i-a dăruit ca locuință cel mai înalt turn al palatului său, unde erau așezate statuile din aur și argint ale zeilor romani.

Hristina, care credea în Dumnezeul cel adevărat al creștinilor, a dărâmat idolii din aur și argint ai tatălui său și i-a împărțit la săraci. Pentru această faptă, din porunca tatălui său, Hristina a fost supusă la multe chinuri și lăsată în acel turn alți câțiva ani. Când a scos-o de acolo, Hristina nu renunțase însă la credința creștină și de aceea Urban a aruncat-o în mare, însă ea a revenit la mal nevătămată.[1]

Închizând-o iar în temniță, tatăl ei se gândea la ce fel de chinuri să o supună ca să o facă să renunțe la credința ei. Însă, peste noapte el a murit, iar urmașul său, Dion, a continuat șirul supliciilor la care a fost supusă creștina Hristina. În cele din urmă, ea a primit cununa muceniciei pentru curajul cu care și-a păstrat credința în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos.[1]

Din sinaxar

Sinaxar, 24 iulie.

În această lună, în ziua a douăzeci și patra, pomenirea Sfintei Mucenițe Hristina (Cristina).

Aceasta muceniță era din cetatea Tirului, fiică a unui oarecare Urban Stratilat. Acesta, suind-o într-un turn înalt și așezând acolo zeii săi făcuți din aur și din argint și cu podoabe împodobiți, i-a poruncit să petreacă acolo și să aducă jertfe la idoli. Dar sfânta, socotind cu cuget drept căci cu adevărat nu sunt dumnezei idolii cei neînsuflețiți și făcuți de oameni, se ruga lui Dumnezeu. Și privind pe o fereastră a văzut cerul, și din făpturi înțelegând pe Făcătorul, a sfărâmat idolii tatălui său și i-a împărțit săracilor. Pentru aceasta a fost supusă la tot felul de chinuri de tatăl său; a fost băgată în temniță, unde rămânând multă vreme fără mâncare, primea hrana îngerească și s-a tămăduit de durerile rănilor. După aceea a fost aruncată în mare, și de la Domnul a primit dumnezeiescul Botez, fiind scoasă la uscat de un înger. Aflând că este vie, a fost închisa în temniță din porunca tatălui său, care în acea noapte a murit. Luând în locul lui domnia un oarecare Dion, a adus pe muceniță la întrebare, și ea, mărturisind pe Hristos, a fost chinuită cumplit. Iar după Dion a luat domnia un oarecare Iulian, care de asemenea a chinuit-o îndelung. Și apoi fiind lovită de slujitori cu sulițe, și-a dat sufletul lui Dumnezeu.[2]

Imnografie

Tropar, glasul al 4-lea:

Mielușeaua Ta, Iisuse, Hristina, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuește sufletele noastre.

Note

  1. 1,0 1,1 1,2 Sorin Ioniţe, Sf. Mare Muceniță Hristina, 24 iulie 2022, Basilica.ro, accesat 31 iulie 2022
  2. Sinaxar, 24 iulie, accesat la 30 iulie 2022

Legături externe