Homosexualitatea: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
 
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
 +
[[Image:Nimicirea Sodomei şi Gomorei-John Martin.jpg|thumb|400px|right|Nimicirea Sodomei şi Gomorei-John Martin]]
 
{{Spiritualitate didactică}}
 
{{Spiritualitate didactică}}
'''Homosexualitatea''' este un [[păcat]] strigător la cer, fiind unul dintre păcatele cele mai grave, care îl exclude pe păcătosul care nu se pocăieşte, ci stăruie în păcat, de la moştenirea vieţii veşnice. Mijloacele de luptă împotriva acestui păcat sunt: [[căsătoria]], de preferinţă la vârsta tinereţii<ref>Ps126.4</ref>, [[munca]], activitatea fizică susţinută.  
+
'''Homosexualitatea''' (sodomia, pederastia) este un [[păcat]] strigător la cer, fiind unul dintre păcatele cele mai grave, care îl exclude pe păcătosul care nu se pocăieşte, ci stăruie în păcat, de la moştenirea vieţii veşnice. Mijloacele de luptă împotriva acestui păcat sunt: [[căsătoria]], de preferinţă la vârsta tinereţii<ref>Ps126.4, Prov2.17, Prov5.18, Mal2.14-15</ref>, [[munca]], activitatea fizică susţinută.  
  
 
==Menţiuni scripturale==
 
==Menţiuni scripturale==
Linia 16: Linia 17:
 
Bărbaţii îi spun lui Lot să-şi scoată ginerii, fii şi fiicele din locul acesta pentru că locul acela va fi nimicit de ei pentru că a ajuns mare plângere înaintea Domnului împotriva locuitorilor lui. Lot îi anunţă pe ginerii care luaseră pe fetele lui de iminenta nimicire a cetăţii, dar aceştia cred că glumeşte. Când s-a crăpat de ziuă, îngerii au stăruit de Lot , zicându-i să-şi ia nevasta şi cele două fete (nemăritate) dar fiindcă Lot zăbovea, bărbaţii aceia i-au luat pe cei patru şi i-au scos afară din cetate. Unul din cei doi îngeri îi spune lui Lot să-şi scape viața, să nu se uite înapoi şi să nu se oprească în vreun loc din Câmpie, ci să scape la munte pentru a nu pieri. Lot reuşeşte însă să-i înduplece să-i dea mica cetate a Ţoarului. Când a intrat Lot în Ţoar, Domnul a făcut să ploaie peste Sodoma şi [[Gomora]] pucioasă şi foc din cer, nimicind cu desăvârşire cetăţile acelea, toată Câmpia şi toţi locuitorii cetăţilor, şi tot ce creştea pe pământ. Nevasta lui Lot s-a uitat înapoi şi s-a prefăcut într-un stâlp de sare. În dimineaţa următoare Avraam s-a dus în locul unde stătuse înaintea Domnului, şi-a îndreptat privirile spre Sodoma şi Gomora şi a văzut ridicându-se de pe pământ un fum ca fumul unui cuptor. Dumnezeu îşi adusese aminte de Avraam şi scăpase pe Lot din mijlocul prăpădului.<ref>Fac18.16-19.29</ref>
 
Bărbaţii îi spun lui Lot să-şi scoată ginerii, fii şi fiicele din locul acesta pentru că locul acela va fi nimicit de ei pentru că a ajuns mare plângere înaintea Domnului împotriva locuitorilor lui. Lot îi anunţă pe ginerii care luaseră pe fetele lui de iminenta nimicire a cetăţii, dar aceştia cred că glumeşte. Când s-a crăpat de ziuă, îngerii au stăruit de Lot , zicându-i să-şi ia nevasta şi cele două fete (nemăritate) dar fiindcă Lot zăbovea, bărbaţii aceia i-au luat pe cei patru şi i-au scos afară din cetate. Unul din cei doi îngeri îi spune lui Lot să-şi scape viața, să nu se uite înapoi şi să nu se oprească în vreun loc din Câmpie, ci să scape la munte pentru a nu pieri. Lot reuşeşte însă să-i înduplece să-i dea mica cetate a Ţoarului. Când a intrat Lot în Ţoar, Domnul a făcut să ploaie peste Sodoma şi [[Gomora]] pucioasă şi foc din cer, nimicind cu desăvârşire cetăţile acelea, toată Câmpia şi toţi locuitorii cetăţilor, şi tot ce creştea pe pământ. Nevasta lui Lot s-a uitat înapoi şi s-a prefăcut într-un stâlp de sare. În dimineaţa următoare Avraam s-a dus în locul unde stătuse înaintea Domnului, şi-a îndreptat privirile spre Sodoma şi Gomora şi a văzut ridicându-se de pe pământ un fum ca fumul unui cuptor. Dumnezeu îşi adusese aminte de Avraam şi scăpase pe Lot din mijlocul prăpădului.<ref>Fac18.16-19.29</ref>
  
==Sodoma si Gomora, pildă de pierzanie==
+
==Sodoma şi Gomora, pildă de pierzanie==
 
Aşa cum Dumnezeu a păstrat pentru [[Judecată|judecata]] zilei celei mari, puşi în lanţuri vecinice, în întuneric, pe îngerii care nu şi-au păstrat vrednicia, tot aşa Sodoma și Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie, şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui [[iad|foc veșnic]].<ref>Iuda 1.6-7</ref>
 
Aşa cum Dumnezeu a păstrat pentru [[Judecată|judecata]] zilei celei mari, puşi în lanţuri vecinice, în întuneric, pe îngerii care nu şi-au păstrat vrednicia, tot aşa Sodoma și Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie, şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui [[iad|foc veșnic]].<ref>Iuda 1.6-7</ref>
Dumnezeu a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire, arătând în acelaşi timp că ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici (aşa cum a făcut cu Lot care era foarte întristat de viaţa destrăbălată a acestor stricaţi şi care, locuind în mijlocul lor, îşi chinuia în toate zilele sufletul lui neprihănit, din pricina celor ce vedea și auzea din faptele lor nelegiuite) şi să păstreze pe cei nelegiuiţi pentru ziua [[Judecată|judecății]](locuitorii sodomiți ai cetății Sodomei şi Gomorei).<ref>2Pet2.4-11</ref>  
+
Dumnezeu a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire, arătând în acelaşi timp că ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici (aşa cum a făcut cu Lot care era foarte întristat de viaţa destrăbălată a acestor stricaţi şi care, locuind în mijlocul lor, îşi chinuia în toate zilele sufletul lui neprihănit, din pricina celor ce vedea și auzea din faptele lor nelegiuite) şi să păstreze pe cei nelegiuiţi pentru ziua [[Judecată|judecății]](locuitorii sodomiți ai cetății Sodomei şi Gomorei).<ref>2Pet2.4-11</ref>
  
 
==Regii credincioși îndepărtau sodomiții din țară==
 
==Regii credincioși îndepărtau sodomiții din țară==

Versiunea curentă din 29 octombrie 2011 14:49

Nimicirea Sodomei şi Gomorei-John Martin
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Homosexualitatea (sodomia, pederastia) este un păcat strigător la cer, fiind unul dintre păcatele cele mai grave, care îl exclude pe păcătosul care nu se pocăieşte, ci stăruie în păcat, de la moştenirea vieţii veşnice. Mijloacele de luptă împotriva acestui păcat sunt: căsătoria, de preferinţă la vârsta tinereţii[1], munca, activitatea fizică susţinută.

Menţiuni scripturale

Legea lui Moise pedepsea cu moartea făptaşii în cazul în care un om se culca cu un alt om cum se culcă cineva cu o femeie, arătând că aceasta era o "spurcăciune". (Lev18.22, Lev20.13, Deut23.17).

Avraam mijlocește pentru Sodoma

Cartea Facerii relatează cum la stejarul lui Mamvri trei bărbați sunt găzduiţi de Avraam care le spală picioarele și îi ospătează. Unul din ei îl anunţă pe bătrânul Avraam că la anul pe vremea aceea va avea un fiu. Apoi bărbaţii s-au sculat să plece şi s-au uitat spre Sodoma şi Avraam a plecat cu ei să-i petreacă. Dumnezeu se hotărăşte să-i spună lui Avraam de decizia sa de a nimici cetatea Sodomei: îi spune că strigătul împotriva Sodomei şi Gomorei s-a mărit şi că păcatul lor este nespus de greu şi că se va pogorî (prin intermediul celor doi îngeri) să vadă dacă ei au lucrat în totul după zvonul venit până la El. Bărbaţii aceia au plecat spre Sodoma. Avraam reuşeşte să-l înduplece pe Dumnezeu să promită că dacă vor fi cel puţin zece oameni buni, nu va nimici cetatea, spunându-i că nu e drept ca cel bun să fie nimicit odată cu cel rău, împărţind astfel aceeaşi soartă.

Bărbaţii din Sodoma vor să se împreuneze cu oaspeţii lui Lot

Cei doi îngeri ajung la Sodoma seara şi Lot, care şedea la poarta Sodomei, îi invită la el acasă şi după multe stăruinţe ei acceptă iar Lot îi ospătează. Oamenii din cetate, bărbaţi din Sodoma, tineri și bătrâni, înconjoară casa acestuia. Ei îl cheamă pe Lot şi îi spun să scoată afară oamenii care au venit în cetate pentru a se împreuna cu ei. Lot iese afară la ei la uşă, încuie uşa după el și le spune să nu facă o asemenea răutate şi le oferă pe cele două fete ale lui. Ei îi strigă lui Lot să plece, zicând că el a venit să locuiască aici ca un străin și că acum vrea să facă pe judecătorul, adăugând că o să-i facă mai rău decât lor. Şi împingând pe Lot cu sila, s-au apropiat să spargă uşa. Bărbații din casă au întins mâna, au tras pe Lot înăuntru în casă şi au încuiat ușa iar pe oamenii care erau la uşa casei i-au lovit cu orbire de la cel mai mic până la cel mai mare, aşa că degeaba se trudeau să găsească uşa.

Cetăţile Sodomei şi Gomorei sunt nimicite

Bărbaţii îi spun lui Lot să-şi scoată ginerii, fii şi fiicele din locul acesta pentru că locul acela va fi nimicit de ei pentru că a ajuns mare plângere înaintea Domnului împotriva locuitorilor lui. Lot îi anunţă pe ginerii care luaseră pe fetele lui de iminenta nimicire a cetăţii, dar aceştia cred că glumeşte. Când s-a crăpat de ziuă, îngerii au stăruit de Lot , zicându-i să-şi ia nevasta şi cele două fete (nemăritate) dar fiindcă Lot zăbovea, bărbaţii aceia i-au luat pe cei patru şi i-au scos afară din cetate. Unul din cei doi îngeri îi spune lui Lot să-şi scape viața, să nu se uite înapoi şi să nu se oprească în vreun loc din Câmpie, ci să scape la munte pentru a nu pieri. Lot reuşeşte însă să-i înduplece să-i dea mica cetate a Ţoarului. Când a intrat Lot în Ţoar, Domnul a făcut să ploaie peste Sodoma şi Gomora pucioasă şi foc din cer, nimicind cu desăvârşire cetăţile acelea, toată Câmpia şi toţi locuitorii cetăţilor, şi tot ce creştea pe pământ. Nevasta lui Lot s-a uitat înapoi şi s-a prefăcut într-un stâlp de sare. În dimineaţa următoare Avraam s-a dus în locul unde stătuse înaintea Domnului, şi-a îndreptat privirile spre Sodoma şi Gomora şi a văzut ridicându-se de pe pământ un fum ca fumul unui cuptor. Dumnezeu îşi adusese aminte de Avraam şi scăpase pe Lot din mijlocul prăpădului.[2]

Sodoma şi Gomora, pildă de pierzanie

Aşa cum Dumnezeu a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puşi în lanţuri vecinice, în întuneric, pe îngerii care nu şi-au păstrat vrednicia, tot aşa Sodoma și Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie, şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veșnic.[3] Dumnezeu a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire, arătând în acelaşi timp că ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici (aşa cum a făcut cu Lot care era foarte întristat de viaţa destrăbălată a acestor stricaţi şi care, locuind în mijlocul lor, îşi chinuia în toate zilele sufletul lui neprihănit, din pricina celor ce vedea și auzea din faptele lor nelegiuite) şi să păstreze pe cei nelegiuiţi pentru ziua judecății(locuitorii sodomiți ai cetății Sodomei şi Gomorei).[4]

Regii credincioși îndepărtau sodomiții din țară

Regii credincioşi din Israel aveau datoria de a îndepărta pe sodomiţi din tara. Este ceea ce reuşesc Asa şi Iosafat.[5] Iosia dărâmă casele sodomiţilor care erau chiar în Casa Domnului.[6]

În tradiţia Bisericii

Ţinând seama de virtutea terapeutică a pocăinţei, Biserica creştină îşi propune să ajute la vindecarea celor ce săvârşesc aceste păcate, ştiind că Domnul nu vrea moartea păcătosului (Iezechiel 18, 33), "ci să se întoarcă şi să fie viu" [7] De aceea, Biserica consideră că, prin pocăinţă sinceră, renunţarea la păcat şi prin Taina Spovedaniei, şi cei care s-au făcut vinovaţi de acte "împotriva firii" pot primi iertarea şi mântuirea.

Încă de timpuriu, o serie de canoane bisericeşti stabileşte rânduiala după care trebuiesc trataţi cei care comiseseră asemenea fapte, pentru a se putea curăţi de păcat şi a primi iertarea Domnului. Mai multe canoane ale Sfinţilor Părinţi tratează aceste chestiuni. Astfel, în secolul al IV-lea, Sf. Vasile cel Mare (can 7, şi 62) şi Sf. Grigorie de Nyssa (can. 4) tratează păcatele împotriva firii la fel ca adulterul, cu care o şi asimilează. Astfel, Sf. Grigorie de Nyssa precizează distincţia între curvie (desfrânare) şi preacurvie (preadesfrânare sau adulter), cea din urmă implicând nedreptăţirea unui terţ (soţul/soţia sau, în cazul homosexualităţii, natura umană):

"fiindcă pentru cei mai neputincioşi s-a făcut de Părinţi oarecare îngăduire, infracţiunea aceasta s-a dovedit ca prin împărţirea generală ca desfrânare să se numească împlinirea poftei ce se comite de cineva fără nedreptăţirea altuia; iar adulter, vătămarea şi nedreptăţirea celui străin. Şi la aceasta se socoteşte a fi şi stricarea de dobitoace şi pederastia; căci şi acestea sunt adulter al firii; căci în cel străin şi afară de fire se face nedreptatea” [subl. noastră]. [8].

Despre acest păcat au mai lăsat canoane şi Sf. Nichifor Mărturisitorul (sec. VIII-IX) (can. 29)şi Sf. Ioan Postitorul (sec. VI) (can 29). Epitimia (canonul) rânduite pentru acest păcat este de oprire de la Sfânta Împărtăşanie vreme de 15 ani (perioada de pocăinţă şi pentru adulter), dar intervalul poate fi redus până la 3 ani (Sf. Ioan Postitorul) dacă persoana îşi asumă o rânduială de asceză mai severă (post aspru şi un număr de metanii zilnice). La stabilirea canonului se distingea şi între mărturisirea voluntară şi faptul de notorietate publică (Sf. Nichifor Mărturisitorul). În sfârşit, modul de aplicare a canoanelor era presupus a fi personalizat şi diferenţiat în funcţie de circumstanţele atenuante sau agravante şi de pocăinţa arătată de cel care se pocăieşte (can 74 al Sf. Vasile cel Mare).

Astfel, Tradiţia Bisericii abordează păcatul homosexualităţii în perspectiva mai largă a penalizării curviei şi preacurviei şi a legăturilor ilicite (interzise) între rude trupeşti (amestecările de sânge) sau spirituale (relaţia finilor cu naşii sau cu familia acestora) şi căuta să ofere soluţii de vindecare adecvate.

Homosexualii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu

Apostolul Pavel arată că, între alţii (nedrepţi, hoţi, curvari, adulteri, malahieni, idolatri), nici homosexualii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu[9].

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 1997, București, ISBN 973-9130-88-7
  3. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  4. English Standard Version Bible, 1971
  5. Carte de învățătură creștină ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, București
  6. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului- Învățătură de credință ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediția a 3-a revăzută, prefață la ediția I de Bartolomeu Anania, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  7. Mitropolia Moldovei și Bucovinei- Concordanță biblică tematică, ediție revăzută și completată de Pr. Vasile Dogaru și Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu și Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000, ISBN 973-9272-58-4
  8. Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Noote şi comentarii, f.ed., Sibiu, 2005.

Note

  1. Ps126.4, Prov2.17, Prov5.18, Mal2.14-15
  2. Fac18.16-19.29
  3. Iuda 1.6-7
  4. 2Pet2.4-11
  5. 1Regi15.12, 1Regi 22.46
  6. 2Imp23.7
  7. Rugăciunea I a Sf. Vasile cel Mare, din Rugăciunile dinainte de Dumnezeiasca Împărtăşire.
  8. Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note şi comentarii, f.ed., Sibiu, 2005, canonul 4 al Sf. Grigorie de Nyssa, p. 452
  9. 1Cor6.9