Modificări

{{Traducere ENliturghia}}

{{liturghia}}'''Imnul Heruvic''' sau '''imnul [[Heruvicheruvim]]ic''', sau '' este 'heruvicul'cherubikonul'' de bază , sau '''cântecul [[înger]]ilor''', cântat este un [[imn]] care se cântă la fiecare [[Sfânta Liturghie|Sfântă Liturghie]] a anului , cu excepţia acelora din [[Săptămâna Mare#Joia Mare|Joia Mare]] şi [[Sânbăta Săptămâna Mare#Sâmbăta Mare|Sâmbăta Mare]]. Este cântat după citirea [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliei]] şi este întrerupt de [[Vohodul Mare|Ieşirea Mare]]. Imnul Heruvic a fost adăugat Sfintei [[Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur|Liturghii A a Sfântului Ioan Gură de Aur]] din ordinul împăratului [[Iustinian]] , spre sfârşitul secolului al VI-lea., de către [[Listă a patriarhilor de Constantinopol|patriarhul Constantinopolului]] [[Ioan Scolasticul|Ioan al III-lea „Scolasticul”]]

Textul Imnului Heruvic sunt următoareleeste următorul::"Noi„Noi, care pe [[heruvim]]i cu taină închipuim,

:Pe Cel înconjurat în chip nevăzut de cetele îngereşti." ”

În anul 573 sau 574, Iustinian I a cerut adăugarea Imnului Heruvic la liturghia obişnuită. Heruvicul folosit anterior era acela din [[Liturghia Sfântului IosifIacov]], care fusese împrumutat şi inclus în [[Liturghia Sfântului Vasile]]. Acest imn, care începe cu fraza "Tot „Tot trupul cel muritor să tacă" tacă” este folosit în prezent doar în Sâmbăta Mare. (cherubikonul heruvicul folosit în Joia Mare începe cu "Fără „Fără Taina Ta... ???"”).

:''În perioada dintre secolele al IV-lea şi al VI-lea, forma Sfintei Liturghii Răsăritene s-a definitivat sub influenţa unor liturgişti cum ar fi Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]. În aceeaşi perioadă au avut loc şi cele mai mari schimbări de format, cele mai multe ducând la componente liturgice care cu înţelegerea teologică în dezvoltare a Bisericii. Printre ele se numără imnul "[[Fiule Unule Născut]]" şi adăugarea [[Crezul Niceo-Constantinopolitan|Crezului Niceo-Constantinopolitan]] (pentru contracararea ereziilor) şi a "Imnului Trisaghion" care reflectă finalizarea definirii teologiei Trinitare. În această perioadă şi apoi de-a lungul secolului al IX-lea, multe imnuri au fost compuse şi adăugate Sfintei Liturghii, cum ar fi ''Imnul Heruvic'', cântat în timp ce preotul spune rugăciunea de taină numită în prezent ''Rugăciunea Imnului Heruvic''. {{<ref|1}}>[http://www.liturgica.com/html/litEOLit.jsp Liturgică Ortodoxă Răsăriteană]</ref>

*{{note|1}} [http:<references//www.liturgica.com/html/litEOLit.jsp Liturgică Ortodoxă Răsăriteană]>