Heruvic: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Text)
m (modificări stilistice; corect. grafie)
Linia 1: Linia 1:
 
{{liturghia}}
 
{{liturghia}}
  
'''Imnul [[Heruvic]]''' sau '''imnul heruvimic''' sau '''heruvicul''' sau cântecul [[înger]]ilor, cântat la fiecare [[Sfânta Liturghie|Sfântă Liturghie]] a anului cu excepţia acelora din [[Joia Mare]] şi [[Sânbăta Mare]]. Este cântat după citirea [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliei]] şi este întrerupt de [[Vohodul Mare|Ieşirea Mare]]. [[Imn]]ul Heruvic a fost adăugat Sfintei [[Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur|Liturghii A Sfântului Ioan Gură de Aur]] din ordinul împăratului [[Iustinian]] spre sfârşitul secolului al VI-lea.
+
'''Imnul Heruvic''' sau '''imnul [[heruvim]]ic''', sau '''heruvicul''', sau '''cântecul [[înger]]ilor''', este un [[imn]] care se cântă la fiecare [[Sfânta Liturghie|Sfântă Liturghie]] a anului, cu excepţia acelora din [[Joia Mare]] şi [[Sâmbăta Mare]]. Este cântat după citirea [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliei]] şi este întrerupt de [[Vohodul Mare|Ieşirea Mare]]. Imnul Heruvic a fost adăugat Sfintei [[Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur|Liturghii A Sfântului Ioan Gură de Aur]] din ordinul împăratului [[Iustinian]], spre sfârşitul secolului al VI-lea.
  
 
==Text==
 
==Text==
 
Textul Imnului Heruvic este următorul:
 
Textul Imnului Heruvic este următorul:
:"Noi, care pe [[heruvim]]i cu taină închipuim,
+
:„Noi, care pe [[heruvim]]i cu taină închipuim,
 
:Şi făcătoarei de viaţă [[Sfânta Treime|Treimi]] [[Trisaghion|întreit-sfântă cântare]] aducem,
 
:Şi făcătoarei de viaţă [[Sfânta Treime|Treimi]] [[Trisaghion|întreit-sfântă cântare]] aducem,
 
:Toată grija cea lumească să o lepădăm
 
:Toată grija cea lumească să o lepădăm
 
:Ca pe Împăratul tuturor, să primim,
 
:Ca pe Împăratul tuturor, să primim,
:Pe Cel înconjurat în chip nevăzut de cetele îngereşti."
+
:Pe Cel înconjurat în chip nevăzut de cetele îngereşti.
  
 
Cu toate că acest text este scurt, imnul durează destul de mult datorită stilului eteric, întins. Este cea mai bună imitare realizată de oameni a cântecului Puterilor Cereşti.
 
Cu toate că acest text este scurt, imnul durează destul de mult datorită stilului eteric, întins. Este cea mai bună imitare realizată de oameni a cântecului Puterilor Cereşti.
  
 
==Istoric==
 
==Istoric==
În anul 573 sau 574, Iustinian I a cerut adăugarea Imnului Heruvic la liturghia obişnuită. Heruvicul folosit anterior era acela din [[Liturghia Sfântului Iosif]], care fusese împrumutat şi inclus în [[Liturghia Sfântului Vasile]]. Acest imn, care începe cu fraza "Tot trupul cel muritor să tacă" este folosit în prezent doar în Sâmbăta Mare. (cherubikonul folosit în Joia Mare începe cu "Fără Taina Ta... ???").
+
În anul 573 sau 574, Iustinian I a cerut adăugarea Imnului Heruvic la liturghia obişnuită. Heruvicul folosit anterior era acela din [[Liturghia Sfântului Iosif]], care fusese împrumutat şi inclus în [[Liturghia Sfântului Vasile]]. Acest imn, care începe cu fraza „Tot trupul cel muritor să tacă” este folosit în prezent doar în Sâmbăta Mare. (heruvicul folosit în Joia Mare începe cu „Fără Taina Ta... ).
  
 
:''În perioada dintre secolele al IV-lea şi al VI-lea, forma Sfintei Liturghii Răsăritene s-a definitivat sub influenţa unor liturgişti cum ar fi Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]. În aceeaşi perioadă au avut loc şi cele mai mari schimbări de format, cele mai multe ducând la componente liturgice care cu înţelegerea teologică în dezvoltare a Bisericii. Printre ele se numără imnul "[[Fiule Unule Născut]]" şi adăugarea [[Crezul Niceo-Constantinopolitan|Crezului Niceo-Constantinopolitan]] (pentru contracararea ereziilor) şi a "Imnului Trisaghion" care reflectă finalizarea definirii teologiei Trinitare. În această perioadă şi apoi de-a lungul secolului al IX-lea, multe imnuri au fost compuse şi adăugate Sfintei Liturghii, cum ar fi ''Imnul Heruvic'', cântat în timp ce preotul spune rugăciunea de taină numită în prezent ''Rugăciunea Imnului Heruvic''. {{ref|1}}
 
:''În perioada dintre secolele al IV-lea şi al VI-lea, forma Sfintei Liturghii Răsăritene s-a definitivat sub influenţa unor liturgişti cum ar fi Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]. În aceeaşi perioadă au avut loc şi cele mai mari schimbări de format, cele mai multe ducând la componente liturgice care cu înţelegerea teologică în dezvoltare a Bisericii. Printre ele se numără imnul "[[Fiule Unule Născut]]" şi adăugarea [[Crezul Niceo-Constantinopolitan|Crezului Niceo-Constantinopolitan]] (pentru contracararea ereziilor) şi a "Imnului Trisaghion" care reflectă finalizarea definirii teologiei Trinitare. În această perioadă şi apoi de-a lungul secolului al IX-lea, multe imnuri au fost compuse şi adăugate Sfintei Liturghii, cum ar fi ''Imnul Heruvic'', cântat în timp ce preotul spune rugăciunea de taină numită în prezent ''Rugăciunea Imnului Heruvic''. {{ref|1}}
  
 
==Referinţe==
 
==Referinţe==
*{{note|1}} [http://www.liturgica.com/html/litEOLit.jsp Liturgică Ortodoxă Răsăriteană]
+
* [http://www.liturgica.com/html/litEOLit.jsp Liturgică Ortodoxă Răsăriteană]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==

Versiunea de la data 7 octombrie 2011 06:31

Acest articol face parte din seria
Sfânta Liturghie
Liturghia pregătitoare
Proscomidia
Obiecte liturgice
Veșminte
Liturghia cuvântului
Ectenia Mare
Antifoanele
Ieșirea cu Sfânta Evanghelie
Troparul sărbătorii
Trisaghionul
Apostolul
Evanghelia
Predica
Ectenia cererii stăruitoare
Ectenia celor chemați
Liturghia euharistică
Heruvicul
Ieșirea cu Cinstitele Daruri
Ectenia credincioșilor
Crezul
Anaforaua
Epicleza
Axionul
Rugăciunea „Tatăl nostru
Împărtășirea
Încheierea
Anafura
Liturghia Darurilor Înainte Sfințite
Editați această casetă


Imnul Heruvic sau imnul heruvimic, sau heruvicul, sau cântecul îngerilor, este un imn care se cântă la fiecare Sfântă Liturghie a anului, cu excepţia acelora din Joia Mare şi Sâmbăta Mare. Este cântat după citirea Evangheliei şi este întrerupt de Ieşirea Mare. Imnul Heruvic a fost adăugat Sfintei Liturghii A Sfântului Ioan Gură de Aur din ordinul împăratului Iustinian, spre sfârşitul secolului al VI-lea.

Text

Textul Imnului Heruvic este următorul:

„Noi, care pe heruvimi cu taină închipuim,
Şi făcătoarei de viaţă Treimi întreit-sfântă cântare aducem,
Toată grija cea lumească să o lepădăm
Ca pe Împăratul tuturor, să primim,
Pe Cel înconjurat în chip nevăzut de cetele îngereşti.”

Cu toate că acest text este scurt, imnul durează destul de mult datorită stilului eteric, întins. Este cea mai bună imitare realizată de oameni a cântecului Puterilor Cereşti.

Istoric

În anul 573 sau 574, Iustinian I a cerut adăugarea Imnului Heruvic la liturghia obişnuită. Heruvicul folosit anterior era acela din Liturghia Sfântului Iosif, care fusese împrumutat şi inclus în Liturghia Sfântului Vasile. Acest imn, care începe cu fraza „Tot trupul cel muritor să tacă” este folosit în prezent doar în Sâmbăta Mare. (heruvicul folosit în Joia Mare începe cu „Fără Taina Ta... ”).

În perioada dintre secolele al IV-lea şi al VI-lea, forma Sfintei Liturghii Răsăritene s-a definitivat sub influenţa unor liturgişti cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur. În aceeaşi perioadă au avut loc şi cele mai mari schimbări de format, cele mai multe ducând la componente liturgice care cu înţelegerea teologică în dezvoltare a Bisericii. Printre ele se numără imnul "Fiule Unule Născut" şi adăugarea Crezului Niceo-Constantinopolitan (pentru contracararea ereziilor) şi a "Imnului Trisaghion" care reflectă finalizarea definirii teologiei Trinitare. În această perioadă şi apoi de-a lungul secolului al IX-lea, multe imnuri au fost compuse şi adăugate Sfintei Liturghii, cum ar fi Imnul Heruvic, cântat în timp ce preotul spune rugăciunea de taină numită în prezent Rugăciunea Imnului Heruvic. 1


Referinţe

Legături externe

Muzică

  • Cherubic Hymns din Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur (notaţia bizantină din Proiectul de muzică de cult)