Modificări

{{Traducere EN}}'''Hagiografia''' sau '''aghiografia''' este o ramură a [[teologie]]i care studiază vieţile sfinţilor, [[sinaxar]]ele, martirologiile etc. Uneori, la modul general, scrierile despre lucrurile sfinte sunt considerate hagiografie. Autorul care scrie despre sfinţi, sau vieţi de sfinţi se numeşte '''hagiograf''' sau '''aghiograf'''.

==Hagiography as a form of biographyHagiografia – un fel de biografie==Hagiography is unlike other forms of biography in that it does not necessarily attempt to give Spre deosebire de alte tipuri de scrieri biografice, hagiografia nu caută neapărat să ofere o prezentare istorică exhaustivă a full, historical account of the life of an individual saintvieţii unui sfânt. Rather, the purpose of hagiography is Scopul hagiografie este unul [[soteriologysoteriologie|soteriologicalsoteriologic]] – scopul scrierii vieţilor sfinţilor este îndrumarea celor care le citesc pe drumul spre [[mântuire]]—that is, the life of the saint is written so that it might have a salvific effect on those who encounter it.

As suchDe aceea, hagiography often fails to include details which are standard for most biographical worksde multe ori scrierile hagiografice nu includ detalii pe care le întâlnim în mod obişnuit în lucrările de tip biografic, such as birthdatecum ar fi data naşterii, childhoodperioada copilăriei, career, and so forthcariera urmată ş.a.m.d. Rather, the details included are those which pertain to the saint's life as an Sunt incluse mai degrabă elemente din viaţa sfântului ca [[iconicoană]] of Christvie a lui Hristos, as one who points us to the abundant life available from our Lordca unul care ne călăuzeşte spre bogăţia vieţii în Hristos.

The secondary purpose of hagiography is to glorify persons in whom Christ has powerfully workedScopul secundar al hagiografiei este proslăvirea persoanelor prin care s-a manifestat vădit lucrarea lui Hristos în lume. ThereforeDe aceea, one often can notice a dearth of mention of the saint's sins in this lifeputem observa adeseori că detaliile cu privire la păcatele săvârşite de sfânt în timpul vieţii sunt mai degrabă rare. SometimesUneori, those sins are mentioned atunci când aceste păcate sunt amintite (as with St. cum este cazul Sfintei [[Mary of EgyptMaria Egipteanca]] or the Prophet King sau a Regelui Prooroc [[David]]) so that their great repentance can be demonstrated, but other times aceasta se face în scopul de a pune în evidenţă pocăinţa lor. În alte cazuri, hagiography includes no mention of the saint's sins at allscrierile hagiografice nu amintesc deloc păcatele respectivului sfânt. Aceasta ţine de specificul acestui gen literar şi nu ar trebui văzut ca o formă de propagandă – este binecunoscut faptul că Hristos este singurul fără de păcat – însă prezentarea exhaustivă a acestor detalii nu este potrivită cu scopul hagiografiei. This character of the genre should not be understood as propaganda—after all, it is axiomatic that only Christ is without sin—but rather that such details are not germane to the purpose of hagiography.

==Development of hagiographyDezvoltarea hagiografiei==Hagiography comprised an De-a lungul istoriei creştine, hagiografia a fost un gen literar important literary genre in the early millennia of the Church, providing informational history as well as inspirational stories and legendsoferind atât informaţii istorice cât şi povestiri exemplare şi legende. A hagiographic account of an individual saint is often referred to as Prezentarea în stil hagiografic a vieţii unui sfânt este cunoscută sub numele de ''vita'' or sau ''lifeViaţa''sfântului respectiv.

The genre of lives of the [[saint]]s first came into being in the Acest gen literar al Vieţilor Sfinţilor a apărut în [[Imperiul Roman Empire]] as collections of traditional accounts of Christian mai întâi sub forma unor culegeri de texte despre viaţa şi [[martyrmucenic|martiriul]]sunor creştini, called aceste culegeri primind numele de [[martyrologiesmartirologiu|martirologii]]. In the 4th century, there were 3 main types of catalogues of lives of the saintsÎn secolul al IV-lea existau trei mari tipuri de de culegeri de vieţi ale sfinţilor:

*''Menaion[[Minei]]ele'', an annual calendar catalogue culegeri de texte organizate pe luni (in Greekgreacă, ''menaios'' means înseamnă "monthlună") , pentru întregul an calendaristic (biographies of the saints to be read at cuprinzând biografii ale sfinţilor care erau citite în timpul [[sermonpredică|predicii]]s).*''Synaxarion[[Sinaxar]]ele'', or o versiune prescurtată a vieţilor sfinţilor, organizată pe zileor a short version of lives of the saints, arranged by dates*''Paterikon[[Pateric]]ele'' (in Greekîn limba greacă, ''pater'' means înseamnă "fatherpărinte"), or biography of the specific saints, chosen by the catalogue compiler biografii ale unor anumiţi sfinţi selectate de cel care alcătuia culgerea.

In Western Europe hagiography was one of the more important areas in the study of history during the Middle AgesÎn Europa Occidentală, hagiografia era una din dimensiunile cele mai importante ale studiului istoriei în perioada medievală. The ''Golden LegendLegenda aurită'' of Jacob a lui Jacopo de Voragine compiled , una din cele mai cunoscute lucrări de hagiografie medievală occidentală, era o prelucrare a great deal of mediæval hagiographic materialfoarte multor materiale hagiografice, with a strong emphasis on miracle talesinsistând foarte mult asupra povestirilor despre minuni.

In the 10th centuryÎn secolul al X-lea, the work of St. opera Sfântului [[Simeon MetaphrastesMetafrastul]]—an Orthodox – un [[monkmonah]] who had been ortodox care fusese secretar de stat - a secretary of state—marked a major development and codification of the genremarcat o nouă etapă importantă în dezvoltarea şi codificarea genului hagiografic. His ''Menologion'' -ul său (catalogue of lives of the saintso culegere de vieţi ale sfinţilor), compiled at the request of Emperor alcătuit la cererea împăratului [[Constantine Constantin VII PorphyrogenitusPorfirogenetul|Constantin al VII-lea Porfirogenetul]] while pe când Sf. Simeon was still era încă un funcţionar în slujba împăratului, a civil servant, became the standard for all of the Western and Eastern hagiographersdevenit reperul esenţial pentru toţi hagiografii răsăriteni şi occidentali de mai târziu. Over the yearsDe-a lungul timpului, hagiography as hagiografia ca gen literar a genre absorbed a number of narrative plots and poetic images integrat o serie de fire narative şi imagini poetice (often of adeseori de origine pre-Christian origincreştină, such as dragon fighting etc.precum lupta cu balaurii), mediaeval [[parableparabolă|parabole]]smedievale, short stories and anecdotesscurte povestiri şi anecdote. Contribuţia lui Simeona constat tocmai în culegerea acestor vieţi de sfinţi din surse atât scrise cât şi orale; el a copiat ca atare unele surse şi a prelucrat altele, după care le-a aşezat în ordinea zilelor de [[prăznuire]] ale sfinţilor respectivi.  Genul literar al vieţilor sfinţilor a fost adus în Rusia de slavii de Sud împreună cu scrierea, mai întâi prin intermediul traducerilor din limba greacă. În secolul al XI-lea, ruşii au început să alcătuiască povestea vieţii primilor sfinţi ruşi. În secolul al XVI-lea, mitropolitul Macarie a extins lista sfinţilor ruşi şi a supravegheat el însuşi alcătuirea Vieţilor acestora. Toate acestea aveau să fie reunite în culegerea numită ''Velikiye chet'yi-minei's contribution was to collect these saints' lives from written and oral traditions(Великие Четьи-Минеи sau "Mineiul Mare"), cuprinzând 12 volume, copying directly from some sources and reworking otherscâte unul pentru fiecare lună a anului. ==A se vedea şi==*[[Patericul egiptean]]*[[Proloagele de la Ohrida]] ==Surse==[[:en:Hagiography|OrthodoxWiki:Hagiography]], then arranging them in order of the saintsarticol adaptat după: *[[Wikipedia:Hagiography]]''*''The Orthodox Faith'' feast daysde Pr. Thomas Hopko ([http://www.oca.org/OCchapter.asp?ID=7 OCA web site]) ==Legături externe== *[http://www.calendar-ortodox.ro/ Sinaxar] – vieţile sfinţilor prescurtate, pe calendar-ortodox.ro*[http://paginiortodoxe.tripod.com/vieti.html Vieţile Sfinţilor] (apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august).*Sf. [[Nicolae Velimirovici]], [http://episcopia-italiei.it/index.php?option=com_content&view=section&id=5&Itemid=37&lang=ro Proloagele de la Ohrida] (fragmente)*[http://biserica.org/ro/compendium/carti/patericegiptean/index.htm Patericul egiptean]