Griji: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Spiritualitate didactică}} '''Grija''' este o teamă sau nelinişte simţite de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau întâmplări neplăcute pe care le-ar putea îndura....)
 
(mici corecturi)
 
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Spiritualitate didactică}}
 
{{Spiritualitate didactică}}
'''Grija''' este o teamă sau nelinişte simţite de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau întâmplări neplăcute pe care le-ar putea îndura. Ea poate fi, în funcţie de obiectul care o determină, pozitivă sau negativă. Este pozitivă când se referă la respectarea legilor şi poruncilor lui [[Dumnezeu]] în general iar grija faţă de cei săraci manifestată prin ajutorarea lor sau grija faţă de cel aflat în nevoie manifestată prin sprijinul acestuia sunt câteva din formele ei de manifestare. Pozitivă este şi grija faţă de munca proprie manifestată prin corectitudine şi [[hărnicia|hărnicie]], incluzându-se aici şi grija preotului faţă de credincioşii săi, dar şi grija domnitorilor faţă de supuşii lor. De asemenea, grija faţă de copii este o dovadă de [[iubirea|iubire]] a părinţilor iar grija faţă de sănătatea trupului, universală, este grija faţă de templul [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]]. Grija poate îmbrăca şi forme negative. Foarte multe dintre [[vis|vise]] se nasc din mulţimea grijilor. Adesea grijile se referă la mâncare, băutură, îmbrăcăminte sau la ceea ce se va întâmpla în viitorul apropiat, fiind, în această calitate, extrem de dăunătoare. Grijile vieţii acesteia sunt spini (alături de [[iubirea de arginţi|înşelăciunea avuţiei]] şi poftele spre alte lucruri) care înăbuşă cuvântul Domnului, făcându-l neroditor, aşa cum se vede în [[pilda semănătorului]]. Îngrijorările vieţii acesteia îngreunează inimile (alături de [[lăcomia]] de mâncare şi băutură), lasându-le nepregătite pentru venirea Domnului. Uneori Dumnezeu îi dă celui păcătos grija să strângă şi s-adune, ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu!. Uneori averile se pierd, fiului nu-i rămâne nimic din avere, iar pe deasupra tatăl său a mai trebuit să mănânce cu necaz, şi a avut multă durere, grijă şi supărare. Creştinul se va elibera de grijile negative cu ajutorul lui Dumnezeu, prin [[veghe]] şi [[rugăciunea|rugăciune]].
+
[[Image:Job the Long-Suffering.jpg|right|frame|Iov a avut grijă de cei aflaţi în nevoie]]
 +
[[Image:Cercetarea 1.jpg|thumb|200px|right|Grija faţă de munca proprie]]
 +
 
 +
'''Grija''' este o teamă sau nelinişte simţite de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau întâmplări neplăcute pe care le-ar putea îndura. Ea poate fi, în funcţie de obiectul care o determină, pozitivă sau negativă. Este pozitivă când se referă la respectarea legilor şi poruncilor lui [[Dumnezeu]] în general iar grija faţă de cei săraci manifestată prin ajutorarea lor sau grija faţă de cel aflat în nevoie manifestată prin sprijinul acestuia sunt câteva din formele ei de manifestare. Pozitivă este şi grija faţă de munca proprie manifestată prin corectitudine şi [[hărnicia|hărnicie]], incluzându-se aici şi grija preotului faţă de credincioşii săi, dar şi grija domnitorilor faţă de supuşii lor. De asemenea, grija faţă de copii este o dovadă de [[iubirea|iubire]] a părinţilor iar grija faţă de sănătatea trupului, universală, este grija faţă de templul [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]]. Grija poate îmbrăca şi forme negative. Foarte multe dintre [[vis|vise]] se nasc din mulţimea grijilor. Adesea grijile se referă la mâncare, băutură, îmbrăcăminte sau la ceea ce se va întâmpla în viitorul apropiat, fiind, în această calitate, extrem de dăunătoare. Grijile vieţii acesteia sunt spini (alături de [[iubirea de arginţi|înşelăciunea avuţiei]] şi poftele spre alte lucruri) care înăbuşă cuvântul Domnului, făcându-l neroditor, aşa cum se vede în [[pilda semănătorului]]. Îngrijorările vieţii acesteia îngreunează inimile (alături de [[lăcomia]] de mâncare şi băutură), lăsându-le nepregătite pentru venirea Domnului. Uneori Dumnezeu îi dă celui păcătos grija să strângă şi s-adune, ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu!. Uneori averile se pierd, fiului nu-i rămâne nimic din avere, iar pe deasupra tatăl său a mai trebuit să mănânce cu necaz, şi a avut multă durere, grijă şi supărare. Creştinul se va elibera de grijile negative cu ajutorul lui Dumnezeu, prin [[veghe]] şi [[rugăciunea|rugăciune]].
  
  
 
==Grija pozitivă==
 
==Grija pozitivă==
  
===Respecarea legilor şi poruncilor lui Dumnezeu===
+
===Respectarea legilor şi poruncilor lui Dumnezeu===
Grija este pozitivă atunci când se referă la respectarea legilor şi poruncilor lui [[Dumnezeu]].<ref>Deut17.10, Deut24.8, Iosua 22.5, 2Împ21.8, 2Cron31.12,14, Ezra 7.17, Isaia 32.9-12, Is47.8, Mat19.20, Mc10.20, Mc4.19, Lc8.14</ref>, obiectelor sfinte cum ar fi sfântul lăcaş <ref>Num3.28,32</ref> sau chivotul<ref>1Cron13.3</ref> Acesta este cazul tânărului bogat care i-a spus lui [[Iisus]] că a păzit cu grijă poruncile lui Dumnezeu încă din tinereţea lui<ref>Mat19.20, Mc10.20, Mc4.19, Lc8.14</ref> sau cazul lui [[apostolul Pavel|Pavel]] care spune că îl apasă grija faţă de toate Bisericile.<ref>2Cor11.28</ref> Grija faţă de respectarea legilor şi poruncilor îşi găseşte o expresie concretă în ajutorarea celor în nevoie. Astfel samariteanul este cel care, văzând un om dezbrăcat, bătut, jefuit are grijă de el: îi leagă rănile, toarnă peste el vin şi untdelemn, îl duce la un han şi plăteşte hangiului doi lei pentru a se îngriji de el, spunându-i că ce va cheltui în plus îi va da la întoarcere.<ref>Lc10.34,35</ref> Grija faţă de cei săraci prin ajutorarea lor este o altă expresie a grijii faţă de respectarea legilor şi poruncilor. Binecuvântat este cel care are grijă de cel sărac. Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte, spune psalmistul.<ref>Ps41.1</ref>Pavel şi [[apostol]]ii se îngrijeau de ajutoarele date săracilor<ref>2Cor8.20</ref>  Această grijă este mimată de [[Iuda Iscarioteanul|Iuda]] care, atunci când Maria unge pe Iisus cu un mir de nard curat care era scump, întreabă de ce nu s-a vândut acel mir şi banii să se fi dat săracilor; dar el o spunea din [[minciuna|viclenie]] căci, de fapt, el, care ţinea punga, vroia să [[iubirea de arginţi|vămuiască]] banii care se strângeau pentru săraci.<ref>Ioan 12.6)</ref> Grija faţă de munca încredinţată reprezintă un alt aspect pozitiv al grijii. [[Solomon]] spune:Vezi-ţi întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul câmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa<ref>Prov24.27</ref> El adaugă: Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit <ref>Prov27.18</ref> Există, de asemenea grija păstorului ([[preot]]ului) faţă de oile (credincioşii) săi. Lipsa acesteia este criticată de [[proorocul Ezechia]] care critică aspru pe unii preoţi evrei [[lăcomia|lacomi]] şi egoişti<ref>Ezech.34.8</ref> Mai există şi grija domnitorilor faţă de treburile ţării. Pentru că i-a dat tâlcuirea primită de la Dumnezeu a visului său, Nabucadneţar i-a dat lui [[proorocul Daniel|Daniel]] daruri multe şi bogate, l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înţelepţilor Babilonului şi i -a dat stăpînire peste tot ţinutul Babilonului. Acesta însă l-a rugat pe împărat să dea grija trebilor ţinutului Babilonului în mâna lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Şi el a rămas la curtea împăratului.<ref>Dan2.49,3.12</ref> Le lipseşte acestă grijă unor conducători evrei criticaţi de proorocul Amos pentru [[nepăsarea|nepăsare]], lux şi [[mândria|mândrie]].``<ref>Amos 6.1-14</ref>  
+
Grija este pozitivă atunci când se referă la respectarea legilor şi poruncilor lui [[Dumnezeu]].<ref>Deut17.10, Deut24.8, Iosua 22.5, 2Împ21.8, 2Cron31.12,14, Ezra 7.17, Isaia 32.9-12, Is47.8, Mat19.20, Mc10.20, Mc4.19, Lc8.14</ref>, obiectelor sfinte cum ar fi sfântul lăcaş <ref>Num3.28,32</ref> sau chivotul<ref>1Cron13.3</ref> Acesta este cazul tânărului bogat care i-a spus lui [[Iisus]] că a păzit cu grijă poruncile lui Dumnezeu încă din tinereţea lui<ref>Mat19.20, Mc10.20, Mc4.19, Lc8.14</ref> sau cazul lui [[apostolul Pavel|Pavel]] care spune că îl apasă grija faţă de toate Bisericile.<ref>2Cor11.28</ref> Grija faţă de respectarea legilor şi poruncilor îşi găseşte o expresie concretă în ajutorarea celor în nevoie. Astfel samariteanul este cel care, văzând un om dezbrăcat, bătut, jefuit are grijă de el: îi leagă rănile, toarnă peste el vin şi untdelemn, îl duce la un han şi plăteşte hangiului doi lei pentru a se îngriji de el, spunându-i că ce va cheltui în plus îi va da la întoarcere.<ref>Lc10.34,35</ref> Grija faţă de cei săraci prin ajutorarea lor este o altă expresie a grijii faţă de respectarea legilor şi poruncilor. Binecuvântat este cel care are grijă de cel sărac. Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte, spune psalmistul.<ref>Ps41.1</ref>Pavel şi [[apostol]]ii se îngrijeau de ajutoarele date săracilor<ref>2Cor8.20</ref>  Această grijă este mimată de [[Iuda Iscarioteanul|Iuda]] care, atunci când Maria unge pe Iisus cu un mir de nard curat care era scump, întreabă de ce nu s-a vândut acel mir şi banii să se fi dat săracilor; dar el o spunea din [[minciuna|viclenie]] căci, de fapt, el, care ţinea punga, vroia să [[iubirea de arginţi|vămuiască]] banii care se strângeau pentru săraci.<ref>Ioan 12.6)</ref> Grija faţă de munca încredinţată reprezintă un alt aspect pozitiv al grijii. [[Solomon]] spune:Vezi-ţi întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul câmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa<ref>Prov24.27</ref> El adaugă: Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit <ref>Prov27.18</ref> Există, de asemenea grija păstorului ([[preot]]ului) faţă de oile (credincioşii) săi. Lipsa acesteia este criticată de [[Iezechia]] care critică aspru pe unii preoţi evrei [[lăcomia|lacomi]] şi egoişti<ref>Ezech.34.8</ref> Mai există şi grija domnitorilor faţă de treburile ţării. Pentru că i-a dat tâlcuirea primită de la Dumnezeu a visului său, Nabucadneţar i-a dat lui [[Daniel]] daruri multe şi bogate, l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înţelepţilor Babilonului şi i -a dat stăpînire peste tot ţinutul Babilonului. Acesta însă l-a rugat pe împărat să dea grija trebilor ţinutului Babilonului în mâna lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Şi el a rămas la curtea împăratului.<ref>Dan2.49,3.12</ref> Le lipseşte acestă grijă unor conducători evrei criticaţi de proorocul Amos pentru [[nepăsarea|nepăsare]], lux şi [[mândria|mândrie]].``<ref>Amos 6.1-14</ref>
 +
 
 
===Grija părinţilor faţă de copii===
 
===Grija părinţilor faţă de copii===
 
Există apoi grija firească a părinţilor faţă de copii care este izvorâtă din [[iubirea|iubire]]<ref>1Sam9.5,10.2</ref>  Părinţii lui [[Iisus]] îi spun acestuia că l-au căutat cu îngrijorare când Acesta rămăsese în templu la Ierusalim.<ref>Lc2.48</ref>
 
Există apoi grija firească a părinţilor faţă de copii care este izvorâtă din [[iubirea|iubire]]<ref>1Sam9.5,10.2</ref>  Părinţii lui [[Iisus]] îi spun acestuia că l-au căutat cu îngrijorare când Acesta rămăsese în templu la Ierusalim.<ref>Lc2.48</ref>
Linia 16: Linia 20:
 
Grija este negativă când ea se îndreaptă spre lucrurile pământeşti. Când sunt multe griji, acestea dau naştere viselor, ne spune Ecclesiastul <ref>Ecl5.3</ref>
 
Grija este negativă când ea se îndreaptă spre lucrurile pământeşti. Când sunt multe griji, acestea dau naştere viselor, ne spune Ecclesiastul <ref>Ecl5.3</ref>
 
===Grijile vieţii acesteia-spini===
 
===Grijile vieţii acesteia-spini===
În pilda semănătorului grijile lumii sunt o categorie de spini care îneacă (eng. choke- strangulează) cuvântul (lui Dumnezeu) şi-l fac neroditor, alături de alţi spini precum [[iubirea de arginţi|înşelăciunea bogăţiei]] şi poftele altor lucruri (desires-ESV, NIVUK) <ref>Mc4.19, Mt13.22</ref> [[Iisus]] accentuează asupra grijii faţă de mâncare, băutură şi îmbrăcăminte intr-un splendid şi celebru discurs:
+
[[Image:Thomas Rowlandson The Glutton, 1813.jpg|thumb|300px|right|Lacomul-Thomas Rowlandson]]
 
+
În pilda semănătorului grijile lumii sunt o categorie de spini care sufocă cuvântul (lui Dumnezeu) şi-l fac neroditor, alături de alţi spini precum [[iubirea de arginţi|înşelăciunea bogăţiei]] şi poftele altor lucruri (desires-ESV, NIVUK) <ref>Mc4.19, Mt13.22</ref> [[Iisus]] accentuează asupra grijii faţă de mâncare, băutură şi îmbrăcăminte intr-un splendid şi celebru discurs:
24Nimeni nu poate sluji la doi stăpîni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt; sau va ţinea la unul, şi va nesocoti pe celalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.
 
  
25Deaceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decît hrana, şi trupul mai mult decît îmbrăcămintea?
+
<blockquote>
 
+
''24.Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.
26Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu samănă, nici nu seceră, şi nici nu strîng nimic în grînare; şi totuş Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sînteţi voi cu mult mai de preţ decît ele?
+
<br />
 
+
''25.De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?
27Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?
+
<br />
 
+
''26.Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele?
28Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe cîmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;
+
<br />
 
+
''27.Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot?
29totuş vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s'a îmbrăcat ca unul din ei.
+
<br />
 
+
''28.Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.
30Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe cîmp, care astăzi este, dar mîne va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
+
<br />
 
+
''29.Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
31Nu vă îngrijoraţi dar, zicînd: ,,Ce vom mînca?`` Sau: ,,Ce vom bea?`` Sau: ,,Cu ce ne vom îmbrăca?``
+
<br />
 
+
''30.Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
32Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.
+
<br />
 
+
''31.Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca?
33Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
+
<br />
34Nu îngrijoraţi dar de ziua de mîne; căci ziua de mîne se va îngrijora de ea însăş. Ajunge zilei necazul ei.(Mt6.34, Lc12.22,26)  
+
''32.Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele.
 +
<br />
 +
''33.Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.
 +
<br />
 +
''34.Nu îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei.'' </blockquote>(Matei 6, 24-34; Luca 12,22,26)  
  
 
Apostolul Pavel le spune creştinilor să nu poarte grijă de firea pământească ca să-i trezească poftele, referindu-se la traiul în chefuri şi beţii, curvii, fapte de ruşine, certuri şi pizmă.<ref>Rom13.13-14</ref>
 
Apostolul Pavel le spune creştinilor să nu poarte grijă de firea pământească ca să-i trezească poftele, referindu-se la traiul în chefuri şi beţii, curvii, fapte de ruşine, certuri şi pizmă.<ref>Rom13.13-14</ref>
Linia 43: Linia 50:
 
De asemenea Iisus arată că îngrijorările vieţii acesteia îngreunează inimile:
 
De asemenea Iisus arată că îngrijorările vieţii acesteia îngreunează inimile:
  
34Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mîncare şi băutură,
+
<blockquote>''34.Luaţi seama la voi înşivă, nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare şi de băutură şi de grijile vieţii, şi ziua aceea să vine peste voi fără de veste,
şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră.
+
<br />
 
+
''35.Ca o cursă; căci va veni peste toţi cei ce locuiesc pe faţa întregului pământ.
35Căci ziua aceea va veni ca un laţ peste toţi ceice locuiesc pe toată faţa pămîntului.
+
<br />
 
+
''36.Privegheaţi dar în toată vremea rugându-vă, ca să vă întăriţi să scăpaţi de toate acestea care au să vină şi să staţi înaintea Fiului Omului.'' (Lc 21,34-36) </blockquote>
36Vegheaţi dar în tot timpul, şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea, cari se vor întîmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.``(Lc21.34)
 
  
 
==Note==
 
==Note==

Versiunea curentă din 9 ianuarie 2013 13:57

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă
Iov a avut grijă de cei aflaţi în nevoie
Grija faţă de munca proprie

Grija este o teamă sau nelinişte simţite de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau întâmplări neplăcute pe care le-ar putea îndura. Ea poate fi, în funcţie de obiectul care o determină, pozitivă sau negativă. Este pozitivă când se referă la respectarea legilor şi poruncilor lui Dumnezeu în general iar grija faţă de cei săraci manifestată prin ajutorarea lor sau grija faţă de cel aflat în nevoie manifestată prin sprijinul acestuia sunt câteva din formele ei de manifestare. Pozitivă este şi grija faţă de munca proprie manifestată prin corectitudine şi hărnicie, incluzându-se aici şi grija preotului faţă de credincioşii săi, dar şi grija domnitorilor faţă de supuşii lor. De asemenea, grija faţă de copii este o dovadă de iubire a părinţilor iar grija faţă de sănătatea trupului, universală, este grija faţă de templul Duhului Sfânt. Grija poate îmbrăca şi forme negative. Foarte multe dintre vise se nasc din mulţimea grijilor. Adesea grijile se referă la mâncare, băutură, îmbrăcăminte sau la ceea ce se va întâmpla în viitorul apropiat, fiind, în această calitate, extrem de dăunătoare. Grijile vieţii acesteia sunt spini (alături de înşelăciunea avuţiei şi poftele spre alte lucruri) care înăbuşă cuvântul Domnului, făcându-l neroditor, aşa cum se vede în pilda semănătorului. Îngrijorările vieţii acesteia îngreunează inimile (alături de lăcomia de mâncare şi băutură), lăsându-le nepregătite pentru venirea Domnului. Uneori Dumnezeu îi dă celui păcătos grija să strângă şi s-adune, ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu!. Uneori averile se pierd, fiului nu-i rămâne nimic din avere, iar pe deasupra tatăl său a mai trebuit să mănânce cu necaz, şi a avut multă durere, grijă şi supărare. Creştinul se va elibera de grijile negative cu ajutorul lui Dumnezeu, prin veghe şi rugăciune.


Grija pozitivă

Respectarea legilor şi poruncilor lui Dumnezeu

Grija este pozitivă atunci când se referă la respectarea legilor şi poruncilor lui Dumnezeu.[1], obiectelor sfinte cum ar fi sfântul lăcaş [2] sau chivotul[3] Acesta este cazul tânărului bogat care i-a spus lui Iisus că a păzit cu grijă poruncile lui Dumnezeu încă din tinereţea lui[4] sau cazul lui Pavel care spune că îl apasă grija faţă de toate Bisericile.[5] Grija faţă de respectarea legilor şi poruncilor îşi găseşte o expresie concretă în ajutorarea celor în nevoie. Astfel samariteanul este cel care, văzând un om dezbrăcat, bătut, jefuit are grijă de el: îi leagă rănile, toarnă peste el vin şi untdelemn, îl duce la un han şi plăteşte hangiului doi lei pentru a se îngriji de el, spunându-i că ce va cheltui în plus îi va da la întoarcere.[6] Grija faţă de cei săraci prin ajutorarea lor este o altă expresie a grijii faţă de respectarea legilor şi poruncilor. Binecuvântat este cel care are grijă de cel sărac. Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte, spune psalmistul.[7]Pavel şi apostolii se îngrijeau de ajutoarele date săracilor[8] Această grijă este mimată de Iuda care, atunci când Maria unge pe Iisus cu un mir de nard curat care era scump, întreabă de ce nu s-a vândut acel mir şi banii să se fi dat săracilor; dar el o spunea din viclenie căci, de fapt, el, care ţinea punga, vroia să vămuiască banii care se strângeau pentru săraci.[9] Grija faţă de munca încredinţată reprezintă un alt aspect pozitiv al grijii. Solomon spune:Vezi-ţi întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul câmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa[10] El adaugă: Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit [11] Există, de asemenea grija păstorului (preotului) faţă de oile (credincioşii) săi. Lipsa acesteia este criticată de Iezechia care critică aspru pe unii preoţi evrei lacomi şi egoişti[12] Mai există şi grija domnitorilor faţă de treburile ţării. Pentru că i-a dat tâlcuirea primită de la Dumnezeu a visului său, Nabucadneţar i-a dat lui Daniel daruri multe şi bogate, l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înţelepţilor Babilonului şi i -a dat stăpînire peste tot ţinutul Babilonului. Acesta însă l-a rugat pe împărat să dea grija trebilor ţinutului Babilonului în mâna lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Şi el a rămas la curtea împăratului.[13] Le lipseşte acestă grijă unor conducători evrei criticaţi de proorocul Amos pentru nepăsare, lux şi mândrie.``[14]

Grija părinţilor faţă de copii

Există apoi grija firească a părinţilor faţă de copii care este izvorâtă din iubire[15] Părinţii lui Iisus îi spun acestuia că l-au căutat cu îngrijorare când Acesta rămăsese în templu la Ierusalim.[16]

Grija faţă de sănătate

Există o grijă faţă de sănătatea trupului care este normală şi universală aşa după cum spune apostolul Pavel: nimeni nu şi -a urît vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica[17]

Grija negativă

Visele

Grija este negativă când ea se îndreaptă spre lucrurile pământeşti. Când sunt multe griji, acestea dau naştere viselor, ne spune Ecclesiastul [18]

Grijile vieţii acesteia-spini

Lacomul-Thomas Rowlandson

În pilda semănătorului grijile lumii sunt o categorie de spini care sufocă cuvântul (lui Dumnezeu) şi-l fac neroditor, alături de alţi spini precum înşelăciunea bogăţiei şi poftele altor lucruri (desires-ESV, NIVUK) [19] Iisus accentuează asupra grijii faţă de mâncare, băutură şi îmbrăcăminte intr-un splendid şi celebru discurs:

24.Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.
25.De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?
26.Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele?
27.Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot?
28.Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.
29.Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
30.Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
31.Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca?
32.Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele.
33.Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.

34.Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei.
(Matei 6, 24-34; Luca 12,22,26)

Apostolul Pavel le spune creştinilor să nu poarte grijă de firea pământească ca să-i trezească poftele, referindu-se la traiul în chefuri şi beţii, curvii, fapte de ruşine, certuri şi pizmă.[20]

De asemenea Iisus arată că îngrijorările vieţii acesteia îngreunează inimile:

34.Luaţi seama la voi înşivă, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare şi de băutură şi de grijile vieţii, şi ziua aceea să vine peste voi fără de veste,


35.Ca o cursă; căci va veni peste toţi cei ce locuiesc pe faţa întregului pământ.

36.Privegheaţi dar în toată vremea rugându-vă, ca să vă întăriţi să scăpaţi de toate acestea care au să vină şi să staţi înaintea Fiului Omului. (Lc 21,34-36)

Note

  1. Deut17.10, Deut24.8, Iosua 22.5, 2Împ21.8, 2Cron31.12,14, Ezra 7.17, Isaia 32.9-12, Is47.8, Mat19.20, Mc10.20, Mc4.19, Lc8.14
  2. Num3.28,32
  3. 1Cron13.3
  4. Mat19.20, Mc10.20, Mc4.19, Lc8.14
  5. 2Cor11.28
  6. Lc10.34,35
  7. Ps41.1
  8. 2Cor8.20
  9. Ioan 12.6)
  10. Prov24.27
  11. Prov27.18
  12. Ezech.34.8
  13. Dan2.49,3.12
  14. Amos 6.1-14
  15. 1Sam9.5,10.2
  16. Lc2.48
  17. Efes5.29, 2Sam19.24
  18. Ecl5.3
  19. Mc4.19, Mt13.22
  20. Rom13.13-14

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
  3. Biblia sau Sfânta Scriptură, pag 1794-grijă, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  4. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Concordanţă biblică tematică, pag 162-grija, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4.