Modificări

Sfântul '''Grigorie al Nissei''' (335-384) n-a fost nici un mare administrator al Bisericii şi și un legislator al vieţii vieții monastice ca fratele său, Sfântul [[Vasile cel Mare]] († [[1 ianuarie]]), nici un predicator prestigios şi și un poet ca Sfântul [[Grigorie Teologul|Grigorie de Nazianz]] († [[25 ianuarie]]). El a luat-o totuşi totuși înaintea tuturor [[Sfinţii PărinţiSfinții Părinți|PărinţilorPărinților]] şi și scriitorilor bisericeşti bisericești din secolul al IV-lea ca cel mai erudit [[teolog]] speculativ al timpului, ca mistic şi și chiar „Părinte al misticii”.<br>

În anul 371, la vârsta de 35 de ani, Grigorie este ales [[episcop]] al Nissei, un târguşor târgușor din pustia Cappadociei ce depindea de scaunul mitropolitan al [[Cezareea Capadociei|Cezareei]], unde era [[arhiepiscop]] fratele său, [[Vasile cel Mare|Vasile]]. Nepriceput în politica şi administraţia și administrația bisericească – ca orice mistic autentic – sfântul devine repede victima maşinaţiunilor mașinațiunilor ereticilor arieni din părţile părțile locului. AceştiaAceștia, profitând de naivitatea şi nevinovăţia și nevinovăția lui, îi încurcă gestiunea financiară a episcopiei, apoi îi înscenează un proces de deturnare de fonduri şi și obțin depunerea lui din scaunul episcopal în anul 376. Dar doi ani mai târziu, în 378, la moartea împăratului arian Valens, dreptatea este restabilită şi și Sfântul Grigorie se reîntoarce la Nissa, unde poporul îi face o primire triumfală.

TotuşiTotuși, aceşti acești ani zbuciumaţi şi zbuciumați și mai apoi moartea Sfântului Vasile († 379) au avut darul să-i schimbe viziunea asupra lumii şi și să facă din el un luptător fervent pentru ideile reformatoare ale fratelui său, al cărui moştenitor moștenitor spiritual şi și continuator s-a făcut.

Sf. Grigorie al Nissei s-a opus ereziei [[Arie|ariene]] şi și a susţinut susținut doctrina identităţii identității de substanţă substanță a [[Sfânta Treime|Sf. Treimi]] la [[Sinodul II Ecumenic|Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol]] din anul 381. Astfel, participanţii participanții la acest sfânt sinod l-au recomandat ca „''stâlp al Ortodoxiei''”, iar împăratul [[Teodosie cel Mare (împărat)|Teodosie cel Mare]] (379-395) l-a impus ca normă de credinţă credință adevărată pentru toată lumea creştinăcreștină.

==Învăţătura Învățătura despre îndumnezeire şi și epectază==Dacă [[monahism]]ul răsăritean îşi își datorează organizarea Sfântului Vasile, orientarea duhovnicească i-o datorează Sfântului Grigorie, prin scrierile despre [[îndumnezeire]] (gr. ''theosis'') şi și despre epectază (gr. ''epektasis'' = întindere, urcuşurcuș) – învăţături esenţiale învățături esențiale ale [[Mistică|misticii]] şi și asceticii ortodoxe, potrivit cărora sufletul, atras fiind de Dumnezeu, este într-o continuă şi și fără oprire mişcare mișcare ascendentă pe scara virtuţilor virtuților către treptele superioare ale plenitudinii harului şi și până la îndumnezeire. Acest urcuş urcuș (gr. ''anábasis'') este elanul către Dumnezeu pe care erosul dumnezeiesc îl imprimă ca un element dinamic în fiinţa ființa omului. El presupune o continuă eliberare de patimi (gr. ''katharsis''), o creştere creștere spirituală spre „măsura vârstei deplinătăţii deplinătății lui Hristos” (Ef. 4, 13). Simbolul epectazei este [[Moise]], care „nu se oprește deloc din urcușul său, nici nu-şi și fixează limite la mişcarea mișcarea sa către înălţimiînălțimi, ci, odată ce a pus piciorul pe scară, el nu încetează de a urca pe treptele acesteia şi și continuă mereu să se ridice, deoarece orice treaptă pe care o urcă dă întotdeauna, înaintând, spre una superioară” (Grigorie al Nissei – ''Viaţa Viața lui [[Moise]]. Tratat de desăvârşire desăvârșire în virtute'', Theorie II, 227).

În România, biserica „Domnița Bălașa” din Bucureşti București (paraclis patriarhal) păstrează fragmente din [[moaştemoaște]]le Sf. Grigorie al Nissei. Ele au fost aduse aici în secolul al XIX-lea de către Emanoil Hagi-Moscu, împreună cu Constantin Sturdza și Grigore Brâncoveanu.<ref>[http://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/hram-biserica-domnita-balasa-la-manastirea-christiana-138881.html CrestinOrtodox.ro - Hram la biserica Domnita Balasa], accesat 10 ianuarie 2013</ref>

*''Despre Sfânta Treime, şi și despre dumnezeirea Duhului Sfânt''

*''Despre credinţăcredință''

===Scrieri ascetice şi și morale===

*''Despre suflet şi și înviere''*''Viaţa Viața lui Moise''

*''Cetăţii Cetății Sebastia''

*''Unui învăţăcel învățăcel în cele clasice''*''O invitaţieinvitație''

*''Către Eustathia, Ambrosia şi și Basilissa''

:Dumnezeul Părinţilor noştriPărinților noștri, care faci pururea cu noi după blândeţile blândețile Tale, nu depărta mila Ta de la noi, ci, pentru rugăciunile lor, în pace ocârmuieşte viaţa ocârmuiește viața noastră.

:Insuflatul de Dumnezeu ierarh al Bisericii şi și cinstitul scriitor de cântări al înţelepciuniiînțelepciunii, mintea cea priveghetoare a Nisei, Grigorie, dănţuind şi dănțuind și desfătându-se cu îngerii întru dumnezeiasca lumină se roagă neîncetat pentru noi toţitoți.

:Cu ochiul sufletului priveghind, ierarhe, te-ai arătat lumii ca un păstor priveghetor şi și cu toiagul înţelepciunii înțelepciunii tale, preafericite cuvioase, ai alungat pe toţi toți rău-voitorii credinţei credinței ca pe nişte niște lupi, păzindu-ţi ți turma nevătămată, preaînţelepte preaînțelepte Grigorie.

 :''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sofia, BucureştiBucurești, 2000, pp. 152, 195) precizează că Sf. Grigorie al Nissei trebuie zugrăvit ca episcop bătrân, cu barba ascuțită, zugrăvit ca și Sf. [[Vasile cel Mare]], fratele său, doar că mai vesel la figură şi și mai bătrân, spunând: "Mulţumim Mulțumim Ție, Împărate nevăzute, Carele cu puterea Ta cea nemăsurată toate le-ai făcut..."