Grigorie Teologul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Scrieri)
Linia 19: Linia 19:
  
 
==Scrieri==
 
==Scrieri==
*Cuvântări teologice (din care s-au selectat "Cele cinci cuvântări teologice")
+
*45 de ''Cuvântări teologice'', din care:
*Imne teologice şi scrisori (publicate în limba română de [http://www.ftoub.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=127&Itemid=58 Adrian Marinescu])
+
**două cuvântări împotriva împăratului Iulian Apostatul
 +
**cinci cuvântări teologice definind învăţătura despre Sfânta Treime
 +
 
 +
*numeroase ''Imne teologice'' (publicate în limba română de [http://www.ftoub.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=127&Itemid=58 Adrian Marinescu])
 +
*''scrisori''
 +
*o tragedie: ''Patima lui Hristos''.
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==

Versiunea de la data 25 ianuarie 2007 00:19

Sf. Grigorie Teologul

Sfântul Ierarh Grigorie Teologul (329-390), cunoscut şi ca Grigorie de Nazianz, a fost un mare sfânt părinte şi învăţător al Bisericii. Prăznuirea lui se face pe 25 ianuarie, iar la 19 ianuarie se prăznuieşte aducerea moaştelor sale în biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol. De asemenea, pe 30 ianuarie, prăznicul Sfinţilor Trei Ierarhi, şi sfântul Grigorie Teologul este comemorat de Biserică, împreună cu sfinţii Vasile cel Mare şi Ioan Gură de Aur.

Viaţa

s-a născut la Arianz / Arianzus, în Capadocia (Asia Mică, azi în Turcia), nu departe de Nazianz. Tatăl său, după ce s-a convertit la creştinism, a intrat mai târziu în monahism, devenind apoi episcopul Grigorie de Nazianz (este prăznuit la 1 ianuarie), iar mama lui a devenit mai târziu monahia Nona (prăznuită la 5 august).

Învăţăturile elementare Sf. Grigorie le primeşte în casa părintească, în Arianz, apoi studiile mai înalte le face la şcoala din Cezareea Capadochiei, unde cunoaşte pe viitorul său prieten, Vasile. De aici trece în Cezareea Palestinei, bogată prin biblioteca şi amintirile unul alt mare scriitor creştin, Origen, apoi studiază la Alexandria şi, în sfârşit, la Atena. Aici va rămâne 8 sau 9 ani, până în anul 358 sau 359 şi va studia gramatica, retorica, matematica, filozofia şi poezia. Tot aici leagă o strânsă prietenie cu Sf. Vasile cel Mare, prietenie ce va dura până la moarte. Pe lângă studiile profane, a folosit timpul şi pentru a cerceta şi aprofunda adevărurile Sfintei Scripturi.

De la Atena pleacă la Constantinopol, unde îl întâlneşte pe fratele său, Cezar, care practica medicina, plecând amândoi spre Nazianz. Aici va primi botezul creştin, după care se dedică vieţii ascetice, retrăgându-se pe malul râului Iris, unde ducea viaţă retrasă şi prietenul său, Sf. Vasile. În acest loc, departe de zgomotul vieţii lumeşti, în liniştea singurătăţii unde sufletul lor se simţea mai aproape de Dumnezeu, practicau asceza şi studiau Sfintele Scripturi şi alte scrieri creştine. Aici lucrează cu prietenul său la alcătuirea primei filocalii (conţinând scrieri ale lui Origen).

În anul 362, la dorinţa comunităţii creştine din Nazianz, dar contrar voii sale, a fost hirotonit preot de tatăl său. Simţind ca prea grea această sarcină, a fugit la prietenul său, Sfântul Vasile, aflat la mănăstire, dar nu peste mult timp s-a întors la tatăl său, în Nazianz, pentru a-l ajuta la păstorirea eparhiei acestuia. În anii 363–364, eparhia era tulburată de erezii. Sfântul Grigorie l-a ajutat pe tatăl său să restabilească unitatea fermă în Ortodoxie.

În anul 370, Sfântul Vasile cel Mare a fost ales Arhiepiscop al Cezareii, iar în anul 372, Sfântul Grigorie a fost ales episcop de Nazianz.

În anul 379, chemat stăruitor de comunitatea ortodoxă din Constantinopol, a mers în capitală pentru întărirea dreptei credinţe. În anul 381 a participat la Soborul al doilea a toată lumea, ţinut la Constantinopol, după care s-a întors la Nazianz. În anul 383 s-a retrat la casa sa natală, dedicându-se scrisului, până la trecea sa către Domnul.

Numele de Teologul i s-a atribuit în special datorită celor "Cinci Cuvântări Teologice" ţinute la Constantinopol. Ele expun şi apără învăţătura despre Sfânta Treime.

Scrieri

  • 45 de Cuvântări teologice, din care:
    • două cuvântări împotriva împăratului Iulian Apostatul
    • cinci cuvântări teologice definind învăţătura despre Sfânta Treime
  • numeroase Imne teologice (publicate în limba română de Adrian Marinescu)
  • scrisori
  • o tragedie: Patima lui Hristos.

Imnografie

Troparul, glas 1

Fluierul cel păstoresc al Teologiei tale a biruit trâmbiţele ritorilor; că ţie, celui ce ai încercat adâncurile Duhului, şi s-au adăugat şi frumuseţile Cuvântului. Ci roagă pe Hristos Dumnezeu, părinte Grigorie, să mântuiască sufletele noastre.

Condacul, glasul al 3-lea

Cu limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, încurcăturile ritorilor dezlegând, mărite, ai împodobit Biserica cu veşmântul Ortodoxiei, cel ţesut de sus; pe care şi purtându-l, strigă împreună cu noi, fiii tăi: bucură-te, părinte, mintea cea preaînaltă a Teologiei.

Surse

  • Din învăţătura sfinţilor părinţi, Editura Bizantină
  • Credinţă ortodoxă şi viaţă creştină, editată de Mitropolia Transilvaniei, 1992

Legături externe