Grădina Ghetsimani

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Țara Sfântă și Iudaismul
în timpul Mântuitorului
Curente religioase și partide politice
SaducheiiFariseii
EsenieniiZeloțiiIrodienii
Instituții
Sanhedrinul - Marele Preot
Templul din Ierusalim
Legea lui Moise
Oameni
Irod cel MareArhelauIrod Antipa
Irod Agripa al II-lea
Pilat din Pont
AnnaCaiafa
Iosif din ArimateeaFariseul Nicodim
Femeile mironosițe
Fotini samarineanca
Mariamna - Irodiada
Locuri
Ierusalim
BetleemNazaret
GalileeaMuntele TaborMarea Galileei
BetaniaGhetsimaniMuntele Măslinilor
Golgota
SamariaIerihon
Cezareea
Editați această casetă

Ghetsimani este un loc și o „grădină” (sau un „domeniu”) situat la baza Muntelui Măslinilor, la est peste valea Cedrilor (Chedron), față în față cu Templul din Ierusalim.

Etimologie

În grecește transcris ca Gethsemani, termenul ebraic este un cuvânt compus care ar însemna „presă de ulei (de măsline)”: „gat” - „presă” și „șam(e)ni” - „măslină”.

În Noul Testament

Ghetsimani este menționat de doar două ori ca atare în Noul Testament:

  • Matei 26, 36: „Atunci Iisus a mers împreună cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani şi a zis ucenicilor: Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo şi Mă voi ruga.”
  • Marcu 14, 32: „Şi au venit la un loc al cărui nume este Ghetsimani, şi acolo a zis către ucenicii Săi: Şedeţi aici până ce Mă voi ruga.”

Dar sfântul apostol și evanghelist Ioan spune, în evanghelia sa, două fraze importante despre acest loc, fără însă să-i dea numele: „Zicând acestea, Iisus a ieşit cu ucenicii Lui dincolo de pârâul Cedrilor, unde era o grădină, în care a intrat El şi ucenicii Săi. Iar Iuda vânzătorul cunoştea acest loc, pentru că adesea Iisus şi ucenicii Săi se adunau acolo.” (Ioan 18, 1-2).

La rândul lui, sfântul evanghelist Luca spune despre loc, tot fără să-l numească precis: „Şi, ieşind, s-a dus după obicei în Muntele Măslinilor, şi ucenicii l-au urmat.” (Luca 22, 39)

Deși nu este menționată decât atât de puțin de evanghelii, Grădina Ghetsimani era un loc important, în care „adesea Iisus şi ucenicii Săi se adunau acolo” (In. 18, 2) și unde Iisus avea obiceiul să meargă (Lc. 22, 39).

Istorie și topografie

Iosif Flavius, istoric evreu romanizat, la sfârșitul secolului I d.Hr., dă câteva informații prețioase despre acest loc. El spune că măslinii acestei grădini au fost toți tăiați în timpul asediului Ierusalimului din anul 70 (la care Iosif Flavius a participat).

Tot Iosif Flavius mai spune că „creștinii venerează aici un loc stâncos și o peșteră”.

Într-adevăr, „locul stâncos” este „stânca agoniei lui Iisus” (Matei 26; Marcu 14; Luca 22), peste care astăzi se găsește Bazilica catolică numită „a tuturor națiunilor”, și care a fost construită pe ruinele a două biserici mult mai vechi, una bizantină din secolul al IV-lea, și alta construită de cruciați în secolul al XI-lea (și abandonată în anul 1345).

Peștera se află la câțiva zeci de metri mai încolo, în imediata apropiere a bisericii ortodoxe a Adormirii Maicii Domnului. Această peșteră, astăzi biserică ortodoxă, este locul unde se adăpostea Iisus cu ucenicii Săi când rămâneau peste noapte în Ghetsimani.

Maica Domnului

Tot în locul numit Ghetsimani, în imediata proximitate a peșterii în care Iisus se aduna cu ucenicii săi în Grădina Ghetsimani, se află biserica ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului sau mai precis biserica mormântului Maicii Domnului.

După tradiție, Maica Domnului a murit în casa apostolului Ioan de pe Muntele Sion (unde se află astăzi bazilica catolică a Adormirii Maicii Domnului), și de acolo a fost adusă în procesiune în Ghetsimani într-o peșteră adâncă unde a fost pusă în mormânt. Această procesiune este cântată de imnele liturgice de la praznicul Adormirii Maicii Domnului și mai ales de Prohodul Maicii Domnului.