Modificări

{{Diacritice}}Preasfinţitul '''Gherasim (Cristea)''' este (n. [[14 noiembrie]] 1914, Munteni-Buzău, județul Ialomița - d. [[9 aprilie]] 2014, Râmnicu Vâlcea) a fost [[episcop]] titular al Episcopiei Râmniculuidin 1984 până în 2014.

Prea Sfintia Sfinţia Sa Gherasim (Cristea), Episcopul Râmnicului s-a nascut născut la data de [[14 noiembrie]] 1914, în localitatea Muntenii BuzauluiBuzăului, judetul Ialomitajudeţul Ialomiţa, din parintii părinţii Dumitru si şi Maria Cristea, ca al doilea copil si şi a primit la [[botez]] numele Gheorghe.

Înzestrat pentru [[viata monahalaviaţa monahală]], în primavara primăvara anului 1934, batea bătea la poarta Sfintei Manastiri Mănăstiri Cernica, din judetul judeţul Ilfov pentru a fi primit între ostenitorii pastratori păstrători ai rânduielilor Sfântului Calinic. A fost primit ca frate de manastire si mănăstire şi în acelasi acelaşi an s-a înscris la Seminarul Monahal de aici. Dupa După trei ani a fost tuns în [[monahism]], iar în 1940 a fost hirotonit ierodiacon, iar mai apoi preot.

Dupa desfiintarea După desfiinţarea Seminarului Monahal, a trecut la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din BucurestiBucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1942.

În anul 1948 a obtinut obţinut diploma de licentiat licenţiat în Teologie la Facultatea din Bucuresti Bucureşti cu media 9,50.

Între anii 1943–1952 a slujit ca preot la Manastirea Mănăstirea Antim din Bucuresti si Bucureşti şi remarcându-se prin deosebite stradanii strădanii a fost distins cu rangul de [[Protosinghel]]. În toamna anului 1952, la 1 octombrie, a fost numit staret stareţ al Manastirii CaldarusaniMănăstirii Căldăruşani, judetul judeţul Ilfov, vestita vestită ctitorie a lui Matei Voda Vodă Basarab. Aici, vreme de aproape doua două decenii, a desfasurat desfăşurat o bogata bogată activitate pe multiple planuri, la loc de cinste situandusituându-se restaurarea Sfintei Manastiri si Mănăstiri şi a dependintelor dependinţelor acesteia, ce au fost distruse de incendiul din anul 1946, precum si infiintarea şi înfiinţarea unui muzeu manastiresc. Dupa 36 de ani de viata monahala, vrednicul de pomenire, Episcopul Chesarie l-a cerut Sfantului Sinod ca Arhiereu Vicar, la Eparhia Dunarii de Jos, cu titulatura de Constanteanul. Aici a slujit timp de patru ani, impulsionand munca cultural-misionara si gospodareasca la parohiile din Episcopie, iar la Centrul Eparhial a depus eforturi pentru ridicarea noilor cancelarii ale personalului administrativ-bisericesc de la Galatimănăstiresc.

Se cuvine mentionat faptul După 36 de ani de viaţă monahală, vrednicul de pomenire, Episcopul Chesarie l-a cerut Sfântului Sinod caArhiereu Vicar, in anul 1971, cu prilejul descoperirii la Niculitel, judetul TulceaEparhia Dunării de Jos, a unei bazilici cu cripta in care erau sase martiri, titulatura de Constănţeanul. Aici a avut curajul slujit timp de apatru ani, impulsionând munca cultural-i prelua in taina si a le aseza sfintele moaste misionară şi gospodăreasca la Manastirea Cocosparohiile din Episcopie, salvanduiar la Centrul Eparhial a depus eforturi pentru ridicarea noilor cancelarii ale personalului administrativ-le bisericesc de teroarea ateistala Galaţi.

In toamna anului 1975Se cuvine menţionat faptul că, în anul 1971, cu prilejul descoperirii la 16 octombrieNiculiţel, la cererea Prea Sfintitului Episcop Iosif Gafton al Ramnicului si al Argesuluijudeţul Tulcea, in sedinta Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romanea unei bazilici cu criptă în care erau şase martiri, a fost ales ca Arhiereuavut curajul de a-Vicar al Episcopiei Ramnicului si Argesuluii prelua în taină şi a le aşeza sfintele moaşte la Mănăstirea Cocoş, cu titulatura salvându-le de Pitesteanulteroarea ateistă.

Timp de aproape un deceniu În toamna anului 1975, la 16 octombrie, la cererea Prea Sfinţitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului şi al Argeşului, în sedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a slujitfost ales ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu frica de Dumnezeu si dragoste de patrie si neam, toate arhierestile indatoriri incredintate titulatura de Episcopul Iosif si Sfantul SinodPiteşteanul.

In ziua Timp de 30 septembrie 1984, prin votul Colegiului Electoral al Bisericii Ortodoxe Romane, aproape un deceniu a fost ales Episcop titular al Eparhiei Ramnicului si Argesuluislujit, fiind inscaunat in vestitul jilt arhieresc ramnicean cu frică de catre Inalt Prea Sfintia Sa [[Nestor (Vornicescu) al Olteniei|Nestor (Vornicescu)]], Mitropolitul Olteniei, la data de [[2 decembrie]] 1984. ===Activitate administrativa=== In plan administrativ-gospodaresc, colaborand eficient cu Comisia Nationala a Patrimoniului Cultural si cu factorii Dumnezeu şi dragoste de conducere din unitatile economicepatrie şi neam, a contribuit la consolidarea si restaurarea majoritatii asezamintelor toate arhiereştile îndatoriri încredinţate de cult care fac prestigiul acestei zone: manastirile Cozia, Turnu, Stanisoara, Hurezi, Bistrita, Dintr-un Lemn, Brancoveni, Surupatele; schiturile Ostrov, Cornet, Iezer si inca multe alteleEpiscopul Iosif şi Sfântul Sinod.

Performantele administrative ale Prea Sfintitului Gherasim s-au concretizat in anii din urma În ziua de 30 septembrie 1984, prin construirea din temelii votul Colegiului Electoral al Bisericii Ortodoxe Române, a Centrului cultural-religios Sfantul Ierarh Antim Ivireanul si a unei cantine sociale la sediul Sfintei Episcopii. De asemeneafost ales Episcop titular al Eparhiei Râmnicului şi Argeşului, la propunerea fiind înscăunat în vestitul jilţ arhieresc râmnicean de către Înalt Prea Sfintiei Sale, din anul 1999Sfinţia Sa [[Nestor (Vornicescu) al Olteniei|Nestor (Vornicescu)]], municipiul Rm.Valcea si-a ales ca ocrotitor spiritual pe Sfantul Ierarh Martir Antim IvireanulMitropolitul Olteniei, la a carui praznuire participa an data de an distinsi oaspeti, ierarhi si oficialitati, preoti si credinciosi[[2 decembrie]] 1984.

===Alte activitati===In cadrul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe RomaneÎn plan administrativ-gospodăresc, Prea Sfintitul Gherasim face parte colaborând eficient cu Comisia Naţională a Patrimoniului Cultural şi cu factorii de conducere din Comisia Canonicaunităţile economice, a contribuit la consolidarea şi restaurarea majorităţii aşezămintelor de cult care fac prestigiul acestei zone: mănăstirile Cozia, Turnu, Stănişoara, Hurezi, Bistriţa, Dintr-un Lemn, Brâncoveni, Surupatele; schiturile Ostrov, Cornet, Juridica si pentru DisciplinaIezer şi încă multe altele.

In perioada 1969Performanţele administrative ale Prea Sfinţitului Gherasim s-1997 au concretizat în anii din urmă prin construirea din temelii a participat ca membru al delegatiei Bisericii Ortodoxe Romane Centrului cultural-religios Sfântul Ierarh Antim Ivireanul şi a unei cantine sociale la 10 simpozioane si intruniri teologice in Germania, sustinand referate si comunicari in limbile romana si germanasediul Sfintei Episcopii. Tot in aceasta perioada a participat in ElvetiaDe asemenea, la Lucarnopropunerea Prea Sfinţiei Sale, timp de o lunadin anul 1999, municipiul Râmnicu Vâlcea şi-a ales ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, la un schimb a cărui prăznuire participă an de experienta in cadrul Miscarii Ecumenicean distinşi oaspeţi, ierarhi şi oficialităţi, preoţi şi credincioşi.

In anul 1988 Membru activ al Sfântului Sinod, Prea Sfinţitul Gherasim, a participat funcţionat începând cu 22 mai 2000 ca delegat locţiitor de Arhiepiscop al Sfantului Sinod Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, până la Manastirea Prodromu de la Sfantul Munte Athos22 octombrie 2000, dată când a fost ales şi înscăunat ca Mitropolit Înalt Prea Sfinţitul Teofan.

===Lucrari===Dobandind din tinerete interes pentru cercetarea istoriei bisericii romanesti, Prea Sfintitul Gherasim, venind in zona istorica În perioada 1969-1997 a Oltenieiparticipat ca membru al delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la 10 simpozioane şi întruniri teologice în Germania, s-susţinând referate şi comunicări în limbile română şi germană. Tot în această perioadă a preocupat pentru punerea in valoare a traditiilor si patriotismului acesteiaparticipat în Elveţia, prin intermediul cartii. In sensul acestala Lucarno, a semnat si a publicat timp de o serie lună, la un schimb de lucrari de referinta:experienţă în cadrul Mişcării Ecumenice.

*„Razboiul de independenta in documentele Episcopiei Ramnicului si Argesului”, Ed. Sfintei Episcopii a Ramnicului, Rm. Valcea, 1977, 105 p. + 39 ilustr.; *„Preotul Radu Sapca, omul si epoca sa”, Rm. Valcea, 1978, 125 p.; *„Un pasoptist de seama – preotul Radu Sapca”, Rm. Valcea, În anul 1988, 363 p.; *„Sfantul Calinic Cernicanul - un sfant printre oameni”, Rm.Valcea, 1996, 94 p. *„Istoria Manastirii Govora”, Rm. Valcea, 1995, 140 p. + 11 ilustr.; *„Istoria Manastirii Caldarusani”, Rm.Valcea, 1997, 180 p. + 50 ilustr. *„Viata Sfantului Martir Constantin-Voda Brancoveanu si a celor impreuna patimitori cu Dansul”, Ed. Episcopiei Ramnicului, Rm.Valcea, 2001, 200 p. *„Carte de rugaciuni”, tiparita cu ingrijirea si binecuvantarea P.S. Episcop Gherasim de catre Fundatia „Niste tarani”, 2000. *„Carte participat ca delegat al Sfântului Sinod la Mănăstirea Prodromu de rugaciuni pentru trebuintele crestinului ortodox”, tiparita cu ingrijirea si binecuvantarea P.S. Episcop Gherasim, Episcopia Ramnicului, Rm.Valcea, 2002la Sfântul Munte Athos.

===Articole si studiiLucrări===A publicat in revista „Mitropolia Olteniei”Dobândind din tinereţe interes pentru cercetarea istoriei Bisericii româneşti, Prea Sfinţitul Gherasim, in „Renasterea”venind în zona istorică a Olteniei, revista Eparhiei Ramnicului si alte publicatii culturals-religioase nenumarate lucrari, studii, articole, reportaje, recenziia preocupat pentru punerea în valoare a tradiţiilor şi patriotismului acesteia, etcprin intermediul cărţii.În sensul acesta, cu caracter istoric, dintre care amintima semnat şi a publicat o serie de lucrări de referinţă:

*„Oltul si Jiul, punti naturale intre romanii „Războiul de pe ambii versanti ai Carpatilor”independenţă în documentele Episcopiei Râmnicului şi Argeşului”, in Mitropolia Olteniei, nr. 1-2, 1980, p. 7-13. *„Date despre razboiul de Independenta in arhiva vladiceasca de la Ramnicu Valcea”, in M.OEd.Sfintei Episcopii a Râmnicului, nr. 4-6Râmnicu Vâlcea, 1977, 105 p. 307-310+ 39 ilustr. ;*„Manastiri valcene in timpul revolutiei de la 1821”„Preotul Radu Şapca, in M.O.omul şi epoca sa”, nr. 4-6Râmnicu Vâlcea, 19811978, 125 p. 182-186. ;*„Slujitori bisericesti din Eparhia Ramnicului si Argesului in timpul ocupatiei straine 1916-1918”, in M.O., nr. 10-12, 1983, p. 760-765. *„Cartea ca mijloc „Un paşoptist de afirmare si propasire culturala in gandirea si opera episcopului Chesarie al Ramnicului”, in M.O.seamă – preotul Radu Şapca”, nr. 4-6Râmnicu Vâlcea, 19851988, 363 p. 284-287. ;*„Cateva documente privind inceputul invatamantului clerical in Oltenia”, in M.O., nr. 1„Sfântul Calinic Cernicanul -3un sfânt printre oameni”, 1979Râmnicu Vâlcea, p. 106-112. *„Primul proiect cunoscut de «Scoala inalta» a lui Matei Basarab”, in M.O., nr. 9-10, 19831996, 94 p. 632-635. ;*„Biserica parohiala din Candesti-Muscel”„Istoria Mănăstirii Govora”, in M.O.Râmnicu Vâlcea, nr. 3-6, 19801995, 140 p. 282-285. *„Bucurie aniversara la resedinta Centrului Eparhial de la Ramnicu Valcea”, in M.O., nr. + 11-12, 1976, p. 913-916. *„Prea Sfintitul Episcop Iosif Gafton, de trei decenii succesor al vladicilor ramniceni”, in M.O., nr. 10-12, 1979, p. 799-801ilustr. ;*„Adunarea pentru pace a preotilor din judetele Arges„Istoria Mănăstirii Căldăruşani”, Olt si Valcea”Râmnicu Vâlcea, in M.O., nr. 11-12, 19831997, 180 p. 811-826+ 50 ilustr. ;*„Cronica aniversara privind comorile culturale ale trecutului romanesc”, in M.O., nr. 11„Viaţa Sfântului Martir Constantin-12, 1978, p. 185-186. *„Marturiile unui preot despre rascoala din 1907, in Livezile, judetul Dolj”, in Biserica Ortodoxa Romana, nr. 1-3, 1977, p. 68-70. *„Ecouri despre independenta de stat Vodă Brâncoveanu şi a Romaniei in 1877, consemnate in presa germana din Transilvania”, in Almanahul parohiei ortodoxe romane din Viena, 1978celor împreună pătimitori cu dânsul”, p. 173-174Ed. *„Vechimea folosirii limbii literare in Biserica Ortodoxa Romana”Episcopiei Râmnicului, in Revista Luceafarul in AustriaRâmnicu Vâlcea, Viena, anul IX, nr. 1-4, 19802001, 200 p. 8-9. ;*„Scrisori inedite „Carte de la Popa Sapca”rugăciuni”, in Magazin Istoric, nr. 6, 1963, p. 18. *„Corespondenta inedita a Mitropolitului Andrei Saguna tipărită cu Episcopul Calinic de Ramnic”, in Telegraful roman, nr. 1-2, 1984, pîngrijirea şi binecuvântarea P. 3S. *„Cozia, sase veacuri Episcop Gherasim de zbuciumata istorie”, in Indrumator bisericesc misionar, Rm.Valcea, nr. 3, 1986, p. 41-49. *„Omul potrivit la locul potrivit (Antim Ivireanul)”, in Renasterea, anul XI, Nr.3, iulie-septembriecătre Fundaţia „Nişte ţărani”, 2000, p.1-2. ;*„Sfintii Martiri Straromani „Carte de la Niculitel” – Renasterearugăciuni pentru trebuinţele creştinului ortodox”, anul XII, Nrtipărită cu îngrijirea şi binecuvântarea P. 2, aprilie-iunie, 2001, pS. 1-3. *„Cultul sfintilor romani – Sfantul Antim Ivireanul”Episcop Gherasim, in „Lumina lumii”Episcopia Râmnicului, Nr. 3Râmnicu Vâlcea, 1995, p2002.4-7. *„Biserica Ortodoxa la sfarsitul mileniului doi”, in „Lumina lumii”, Nr. 5, 1996, p.2. *„Miron Cristea, primul patriarh al Romaniei”, in „Lumina lumii”, Nr. 7, 1998, p.10-11

===Articole şi studii===A publicat în revista „Mitropolia Olteniei”, în „Renaşterea”, revista Eparhiei Râmnicului şi alte publicaţii cultural-religioase nenumărate lucrări, studii, articole, reportaje, recenzii, etc., cu caracter istoric, dintre care amintim: *„Oltul şi Jiul, punţi naturale între românii de pe ambii versanţi ai Carpaţilor”, în Mitropolia Olteniei, nr. 1-2, 1980, p. 7-13;*„Date despre Războiul de Independenţă în arhiva vlădicească de la Râmnicu Vâlcea”, în Mitrpolia Olteniei, nr. 4-6, 1977, p. 307-310; *„Mănăstiri vâlcene în timpul Revoluţiei de la 1821”, în Mitropolia Olteniei, nr. 4-6, 1981, p. 182-186;*„Slujitori bisericeşti din Eparhia Râmnicului şi Argeşului în timpul ocupaţiei străine 1916-1918”, în Mitropolia Olteniei, nr. 10-12, 1983, p. 760-765;*„Cartea ca mijloc de afirmare şi propăşire culturală în gândirea şi opera episcopului Chesarie al Râmnicului”, în Mitropolia Olteniei, nr. 4-6, 1985, p. 284-287;*„Câteva documente privind începutul învăţământului clerical în Oltenia”, în Mitropolia Olteniei, nr. 1-3, 1979, p. 106-112;*„Primul proiect cunoscut de «Şcoala înaltă» a lui Matei Basarab”, în Mitropolia Olteniei, nr. 9-10, 1983, p. 632-635;*„Biserica parohială din Cândeţti-Muscel”, în Mitropolia Olteniei, nr. 3-6, 1980, p. 282-285;*„Bucurie aniversară la reşedinţa Centrului Eparhial de la Râmnicu Vâlcea”, în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1976, p. 913-916;*„Prea Sfinţitul Episcop Iosif Gafton, de trei decenii succesor al vlădicilor râmniceni”, în Mitropolia Olteniei, nr. 10-12, 1979, p. 799-801;*„Adunarea pentru pace a preoţilor din judeţele Arges, Olt şi Vâlcea”, în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1983, p. 811-826;*„Cronică aniversară privind comorile culturale ale trecutului românesc”, în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1978, p. 185-186;*„Mărturiile unui preot despre Răscoala din 1907, în Livezile, judetul Dolj”, în Biserica Ortodoxă Română, nr. 1-3, 1977, p. 68-70;*„Ecouri despre independenţa de stat a României în 1877, consemnate în presa germană din Transilvania”, în Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena, 1978, p. 173-174;*„Vechimea folosirii limbii literare în Biserica Ortodoxă Română”, în Revista Luceafărul în Austria, Viena, anul IX, nr. 1-4, 1980, p. 8-9;*„Scrisori inedite de la Popa Şapcă”, în Magazin Istoric, nr. 6, 1963, p. 18;*„Corespondenţa inedită a Mitropolitului Andrei Şaguna cu Episcopul Calinic de Râmnic”, în Telegraful român, nr. 1-2, 1984, p. 3;*„Cozia, şase veacuri de zbuciumată istorie”, în Îndrumător bisericesc misionar, Râmnicu Vâlcea, nr. 3, 1986, p. 41-49;*„Omul potrivit la locul potrivit (Antim Ivireanul)”, în Renaşterea, anul XI, Nr.3, iulie-septembrie, 2000, p.1-2;*„Sfinţii Martiri Străromâni de la Niculiţel” – Renaşterea, anul XII, Nr. 2, aprilie-iunie, 2001, p. 1-3;*„Cultul sfinţilor români – Sfântul Antim Ivireanul”, în „Lumina lumii”, Nr. 3, 1995, p.4-7;*„Biserica Ortodoxă la sfârşitul mileniului doi”, în „Lumina lumii”, Nr. 5, 1996, p.2;*„Miron Cristea, primul patriarh al României”, în „Lumina lumii”, Nr. 7, 1998, p.10-11 [[Categorie:EpiscopiIerarhi români]]