Modificări

{{Diacritice}}Preasinţitul Preasfinţitul '''Gherasim (Cristea)''' este (n. [[14 noiembrie]] 1914, Munteni-Buzău, județul Ialomița - d. [[9 aprilie]] 2014, Râmnicu Vâlcea) a fost [[episcop ]] titular al Episcopiei Râmniculuidin 1984 până în 2014.

Prea Sfintia Sfinţia Sa Gherasim (Cristea), Episcopul Ramnicului Râmnicului s-a nascut născut la data de [[14 noiembrie]] 1914, in în localitatea Muntenii BuzauluiBuzăului, judetul Ialomitajudeţul Ialomiţa, din parintii părinţii Dumitru si şi Maria Cristea, ca al doilea copil si şi a primit la [[botez ]] numele Gheorghe.

Inzestrat Înzestrat pentru viata monahala[[viaţa monahală]], in primavara în primăvara anului 1934, batea bătea la poarta Sfintei Manastiri Mănăstiri Cernica, din judetul judeţul Ilfov pentru a fi primit intre între ostenitorii pastratori păstrători ai randuielilor Sfantului rânduielilor Sfântului Calinic. A fost primit ca frate de manastire si in acelasi mănăstire şi în acelaşi an s-a inscris înscris la Seminarul Monahal de aici. Dupa După trei ani a fost tuns in în [[monahism]], iar in în 1940 a fost hirotonit ierodiacon, iar mai apoi preot.

Dupa desfiintarea După desfiinţarea Seminarului Monahal, a trecut la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din BucurestiBucureşti, pe care l-a absolvit in în anul 1942.

In În anul 1948 a obtinut obţinut diploma de licentiat in licenţiat în Teologie la Facultatea din Bucuresti Bucureşti cu media 9,50.

Intre Între anii 1943–1952 a slujit ca preot la Manastirea Mănăstirea Antim din Bucuresti si remarcanduBucureşti şi remarcându-se prin deosebite stradanii strădanii a fost distins cu rangul de [[Protosinghel]]. In În toamna anului 1952, la 1 octombrie, a fost numit staret stareţ al Manastirii CaldarusaniMănăstirii Căldăruşani, judetul judeţul Ilfov, vestita vestită ctitorie a lui Matei Voda Vodă Basarab. Aici, vreme de aproape doua două decenii, a desfasurat desfăşurat o bogata bogată activitate pe multiple planuri, la loc de cinste situandusituându-se restaurarea Sfintei Manastiri si Mănăstiri şi a dependintelor dependinţelor acesteia, ce au fost distruse de incendiul din anul 1946, precum si infiintarea şi înfiinţarea unui muzeu manastiresc. Dupa 36 de ani de viata monahala, vrednicul de pomenire, Episcopul Chesarie l-a cerut Sfantului Sinod ca Arhiereu Vicar, la Eparhia Dunarii de Jos, cu titulatura de Constanteanul. Aici a slujit timp de patru ani, impulsionand munca cultural-misionara si gospodareasca la parohiile din Episcopie, iar la Centrul Eparhial a depus eforturi pentru ridicarea noilor cancelarii ale personalului administrativ-bisericesc de la Galatimănăstiresc.

Se cuvine mentionat faptul După 36 de ani de viaţă monahală, vrednicul de pomenire, Episcopul Chesarie l-a cerut Sfântului Sinod caArhiereu Vicar, in anul 1971, cu prilejul descoperirii la Niculitel, judetul TulceaEparhia Dunării de Jos, a unei bazilici cu cripta in care erau sase martiri, titulatura de Constănţeanul. Aici a avut curajul slujit timp de apatru ani, impulsionând munca cultural-i prelua in taina si a le aseza sfintele moaste misionară şi gospodăreasca la Manastirea Cocosparohiile din Episcopie, salvanduiar la Centrul Eparhial a depus eforturi pentru ridicarea noilor cancelarii ale personalului administrativ-le bisericesc de teroarea ateistala Galaţi.

In toamna anului 1975Se cuvine menţionat faptul că, în anul 1971, cu prilejul descoperirii la 16 octombrieNiculiţel, la cererea Prea Sfintitului Episcop Iosif Gafton al Ramnicului si al Argesuluijudeţul Tulcea, in sedinta Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romanea unei bazilici cu criptă în care erau şase martiri, a fost ales ca Arhiereuavut curajul de a-Vicar al Episcopiei Ramnicului si Argesuluii prelua în taină şi a le aşeza sfintele moaşte la Mănăstirea Cocoş, cu titulatura salvându-le de Pitesteanulteroarea ateistă.

În toamna anului 1975, la 16 octombrie, la cererea Prea Sfinţitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului şi al Argeşului, în sedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu titulatura de Piteşteanul. Timp de aproape un deceniu a slujit, cu frica frică de Dumnezeu si şi dragoste de patrie si şi neam, toate arhierestile indatoriri incredintate arhiereştile îndatoriri încredinţate de Episcopul Iosif si Sfantul şi Sfântul Sinod. În ziua de 30 septembrie 1984, prin votul Colegiului Electoral al Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales Episcop titular al Eparhiei Râmnicului şi Argeşului, fiind înscăunat în vestitul jilţ arhieresc râmnicean de către Înalt Prea Sfinţia Sa [[Nestor (Vornicescu) al Olteniei|Nestor (Vornicescu)]], Mitropolitul Olteniei, la data de [[2 decembrie]] 1984.

Performantele administrative ale Prea Sfintitului Gherasim sÎn plan administrativ-au concretizat in anii gospodăresc, colaborând eficient cu Comisia Naţională a Patrimoniului Cultural şi cu factorii de conducere din urma prin construirea din temelii unităţile economice, a Centrului cultural-religios Sfantul Ierarh Antim Ivireanul si a unei cantine sociale contribuit la sediul Sfintei Episcopii. De asemeneaconsolidarea şi restaurarea majorităţii aşezămintelor de cult care fac prestigiul acestei zone: mănăstirile Cozia, la propunerea Prea Sfintiei SaleTurnu, Stănişoara, Hurezi, din anul 1999Bistriţa, municipiul Rm.Valcea siDintr-a ales ca ocrotitor spiritual pe Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanulun Lemn, Brâncoveni, la a carui praznuire participa an de an distinsi oaspetiSurupatele; schiturile Ostrov, ierarhi si oficialitatiCornet, preoti si credinciosiIezer şi încă multe altele.

Membru activ al Sfantului Sinod, Performanţele administrative ale Prea Sfintitul Sfinţitului Gherasim, s-au concretizat în anii din urmă prin construirea din temelii a Centrului cultural-religios Sfântul Ierarh Antim Ivireanul şi a functionat incepand cu 22 mai 2000 ca loctiitor de Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Oltenieiunei cantine sociale la sediul Sfintei Episcopii. De asemenea, pana la 22 octombrie 2000propunerea Prea Sfinţiei Sale, din anul 1999, data cand municipiul Râmnicu Vâlcea şi-a fost ales si inscaunat ca Mitropolit Inalt Prea Sfintitul Teofanocrotitor spiritual pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, la a cărui prăznuire participă an de an distinşi oaspeţi, ierarhi şi oficialităţi, preoţi şi credincioşi.

===Alte activitati===In cadrul Sfantului Membru activ al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, Prea Sfintitul Sfinţitul Gherasim face parte din Comisia Canonica, Juridica si pentru Disciplinaa funcţionat începând cu 22 mai 2000 ca locţiitor de Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, până la 22 octombrie 2000, dată când a fost ales şi înscăunat ca Mitropolit Înalt Prea Sfinţitul Teofan.

In perioada 1969-1997 a participat ca membru ===Alte activităţi===În cadrul Sfântului Sinod al delegatiei Bisericii Ortodoxe Romane la 10 simpozioane si intruniri teologice in Germania, sustinand referate si comunicari in limbile romana si germana. Tot in aceasta perioada a participat in Elvetia, la LucarnoRomâne, timp de o lunaPrea Sfinţitul Gherasim face parte din Comisia Canonică, la un schimb de experienta in cadrul Miscarii EcumeniceJuridică şi pentru Disciplină.

In anul 1988 În perioada 1969-1997 a participat ca delegat membru al Sfantului Sinod delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la Manastirea Prodromu 10 simpozioane şi întruniri teologice în Germania, susţinând referate şi comunicări în limbile română şi germană. Tot în această perioadă a participat în Elveţia, la Lucarno, timp de o lună, la Sfantul Munte Athosun schimb de experienţă în cadrul Mişcării Ecumenice.

===LucrariLucrări===Dobandind Dobândind din tinerete tinereţe interes pentru cercetarea istoriei bisericii romanestiBisericii româneşti, Prea Sfintitul Sfinţitul Gherasim, venind in în zona istorica istorică a Olteniei, s-a preocupat pentru punerea in în valoare a traditiilor si tradiţiilor şi patriotismului acesteia, prin intermediul cartiicărţii. In În sensul acesta, a semnat si şi a publicat o serie de lucrari lucrări de referintareferinţă:

*„Razboiul „Războiul de independenta in independenţă în documentele Episcopiei Ramnicului si Argesului”Râmnicului şi Argeşului”, Ed. Sfintei Episcopii a RamniculuiRâmnicului, Rm. ValceaRâmnicu Vâlcea, 1977, 105 p. + 39 ilustr.; *„Preotul Radu SapcaŞapca, omul si şi epoca sa”, Rm. ValceaRâmnicu Vâlcea, 1978, 125 p.; *„Un pasoptist paşoptist de seama seamă – preotul Radu Sapca”Şapca”, Rm. ValceaRâmnicu Vâlcea, 1988, 363 p.; *„Sfantul „Sfântul Calinic Cernicanul - un sfant sfânt printre oameni”, Rm.ValceaRâmnicu Vâlcea, 1996, 94 p. ;*„Istoria Manastirii Mănăstirii Govora”, Rm. ValceaRâmnicu Vâlcea, 1995, 140 p. + 11 ilustr.; *„Istoria Manastirii Caldarusani”Mănăstirii Căldăruşani”, Rm.ValceaRâmnicu Vâlcea, 1997, 180 p. + 50 ilustr. ;*„Viata Sfantului „Viaţa Sfântului Martir Constantin-Voda Brancoveanu si Vodă Brâncoveanu şi a celor impreuna patimitori împreună pătimitori cu Dansul”dânsul”, Ed. Episcopiei RamniculuiRâmnicului, Rm.ValceaRâmnicu Vâlcea, 2001, 200 p. ;*„Carte de rugaciuni”rugăciuni”, tiparita tipărită cu ingrijirea si binecuvantarea îngrijirea şi binecuvântarea P.S. Episcop Gherasim de catre Fundatia „Niste tarani”către Fundaţia „Nişte ţărani”, 2000. ;*„Carte de rugaciuni rugăciuni pentru trebuintele crestinului trebuinţele creştinului ortodox”, tiparita tipărită cu ingrijirea si binecuvantarea îngrijirea şi binecuvântarea P.S. Episcop Gherasim, Episcopia RamniculuiRâmnicului, Rm.ValceaRâmnicu Vâlcea, 2002.

===Articole si şi studii===A publicat in în revista „Mitropolia Olteniei”, in „Renasterea”în „Renaşterea”, revista Eparhiei Ramnicului si Râmnicului şi alte publicatii publicaţii cultural-religioase nenumarate lucrarinenumărate lucrări, studii, articole, reportaje, recenzii, etc., cu caracter istoric, dintre care amintim:

*„Oltul si şi Jiul, punti punţi naturale intre romanii între românii de pe ambii versanti versanţi ai Carpatilor”Carpaţilor”, in în Mitropolia Olteniei, nr. 1-2, 1980, p. 7-13. ;*„Date despre razboiul Războiul de Independenta in Independenţă în arhiva vladiceasca vlădicească de la Ramnicu Valcea”Râmnicu Vâlcea”, in M.O.în Mitrpolia Olteniei, nr. 4-6, 1977, p. 307-310. ; *„Manastiri valcene in „Mănăstiri vâlcene în timpul revolutiei Revoluţiei de la 1821”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 4-6, 1981, p. 182-186. ;*„Slujitori bisericesti bisericeşti din Eparhia Ramnicului si Argesului in Râmnicului şi Argeşului în timpul ocupatiei straine ocupaţiei străine 1916-1918”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 10-12, 1983, p. 760-765. ;*„Cartea ca mijloc de afirmare si propasire culturala in gandirea si şi propăşire culturală în gândirea şi opera episcopului Chesarie al Ramnicului”Râmnicului”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 4-6, 1985, p. 284-287. ;*„Cateva „Câteva documente privind inceputul invatamantului începutul învăţământului clerical in în Oltenia”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 1-3, 1979, p. 106-112. ;*„Primul proiect cunoscut de «Scoala inalta» «Şcoala înaltă» a lui Matei Basarab”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 9-10, 1983, p. 632-635. ;*„Biserica parohiala parohială din CandestiCândeţti-Muscel”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 3-6, 1980, p. 282-285. ;*„Bucurie aniversara aniversară la resedinta reşedinţa Centrului Eparhial de la Ramnicu Valcea”Râmnicu Vâlcea”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1976, p. 913-916. ;*„Prea Sfintitul Sfinţitul Episcop Iosif Gafton, de trei decenii succesor al vladicilor ramniceni”vlădicilor râmniceni”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 10-12, 1979, p. 799-801. ;*„Adunarea pentru pace a preotilor preoţilor din judetele judeţele Arges, Olt si Valcea”şi Vâlcea”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1983, p. 811-826. ;*„Cronica aniversara „Cronică aniversară privind comorile culturale ale trecutului romanesc”românesc”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1978, p. 185-186. ;*„Marturiile „Mărturiile unui preot despre rascoala Răscoala din 1907, in în Livezile, judetul Dolj”, in în Biserica Ortodoxa RomanaOrtodoxă Română, nr. 1-3, 1977, p. 68-70. ;*„Ecouri despre independenta independenţa de stat a Romaniei in României în 1877, consemnate in în presa germana germană din Transilvania”, in în Almanahul parohiei ortodoxe romane române din Viena, 1978, p. 173-174. ;*„Vechimea folosirii limbii literare in în Biserica Ortodoxa Romana”Ortodoxă Română”, in în Revista Luceafarul in Luceafărul în Austria, Viena, anul IX, nr. 1-4, 1980, p. 8-9. ;*„Scrisori inedite de la Popa Sapca”Şapcă”, in în Magazin Istoric, nr. 6, 1963, p. 18. ;*„Corespondenta inedita „Corespondenţa inedită a Mitropolitului Andrei Saguna Şaguna cu Episcopul Calinic de Ramnic”Râmnic”, in în Telegraful romanromân, nr. 1-2, 1984, p. 3. ;*„Cozia, sase şase veacuri de zbuciumata zbuciumată istorie”, in Indrumator în Îndrumător bisericesc misionar, Rm.ValceaRâmnicu Vâlcea, nr. 3, 1986, p. 41-49. ;*„Omul potrivit la locul potrivit (Antim Ivireanul)”, in Renastereaîn Renaşterea, anul XI, Nr.3, iulie-septembrie, 2000, p.1-2. ;*„Sfintii „Sfinţii Martiri Straromani Străromâni de la Niculitel” Niculiţel” – RenastereaRenaşterea, anul XII, Nr. 2, aprilie-iunie, 2001, p. 1-3. ;*„Cultul sfintilor romani sfinţilor români – Sfantul Sfântul Antim Ivireanul”, in în „Lumina lumii”, Nr. 3, 1995, p.4-7. ;*„Biserica Ortodoxa Ortodoxă la sfarsitul sfârşitul mileniului doi”, in în „Lumina lumii”, Nr. 5, 1996, p.2. ;*„Miron Cristea, primul patriarh al Romaniei”României”, in în „Lumina lumii”, Nr. 7, 1998, p.10-11

[[Categorie:EpiscopiIerarhi români]]