Gherasim (Cristea) al Râmnicului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: Prea Sfintia Sa Gherasim Cristea, Episcopul Ramnicului s-a nascut la data de 14 noiembrie 1914, in localitatea Muntenii Buzaului, judetul Ialomita, din parintii Dumitru si Maria Crist...)
 
(actualizare (decedat din 2014))
 
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
Prea Sfintia Sa Gherasim Cristea, Episcopul Ramnicului s-a nascut la data de 14 noiembrie 1914, in localitatea Muntenii Buzaului, judetul Ialomita, din parintii Dumitru si Maria Cristea, ca al doilea copil si a primit la botez numele Gheorghe.  
+
Preasfinţitul '''Gherasim (Cristea)''' (n. [[14 noiembrie]] 1914, Munteni-Buzău, județul Ialomița - d. [[9 aprilie]] 2014, Râmnicu Vâlcea) a fost [[episcop]] titular al Episcopiei Râmnicului din 1984 până în 2014.
  
Inzestrat pentru viata monahala, in primavara anului 1934, batea la poarta Sfintei Manastiri Cernica, din judetul Ilfov pentru a fi primit intre ostenitorii pastratori ai randuielilor Sfantului Calinic. A fost primit ca frate de manastire si in acelasi an s-a inscris la Seminarul Monahal de aici. Dupa trei ani a fost tuns in monahism, iar in 1940 a fost hirotonit ierodiacon, iar mai apoi preot.
+
==Elemente biografice==
 +
Prea Sfinţia Sa Gherasim (Cristea), Episcopul Râmnicului s-a născut la data de [[14 noiembrie]] 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, judeţul Ialomiţa, din părinţii Dumitru şi Maria Cristea, ca al doilea copil şi a primit la [[botez]] numele Gheorghe.
  
Dupa desfiintarea Seminarului Monahal, a trecut la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din Bucuresti, pe care l-a absolvit in anul 1942.
+
Înzestrat pentru [[viaţa monahală]], în primăvara anului 1934, bătea la poarta Sfintei Mănăstiri Cernica, din judeţul Ilfov pentru a fi primit între ostenitorii păstrători ai rânduielilor Sfântului Calinic. A fost primit ca frate de mănăstire şi în acelaşi an s-a înscris la Seminarul Monahal de aici. După trei ani a fost tuns în [[monahism]], iar în 1940 a fost hirotonit ierodiacon, iar mai apoi preot.
  
In anul 1948 a obtinut diploma de licentiat in Teologie la Facultatea din Bucuresti cu media 9,50.
+
După desfiinţarea Seminarului Monahal, a trecut la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1942.
  
Intre anii 1943–1952 a slujit ca preot la Manastirea Antim din Bucuresti si remarcandu-se prin deosebite stradanii a fost distins cu rangul de Protosinghel. In toamna anului 1952, la 1 octombrie, a fost numit staret al Manastirii Caldarusani, judetul Ilfov, vestita ctitorie a lui Matei Voda Basarab. Aici, vreme de aproape doua decenii, a desfasurat o bogata activitate pe multiple planuri, la loc de cinste situandu-se restaurarea Sfintei Manastiri si a dependintelor acesteia, ce au fost distruse de incendiul din anul 1946, precum si infiintarea unui muzeu manastiresc.  
+
În anul 1948 a obţinut diploma de licenţiat în Teologie la Facultatea din Bucureşti cu media 9,50.
 
 
  
 
+
Între anii 1943–1952 a slujit ca preot la Mănăstirea Antim din Bucureşti şi remarcându-se prin deosebite strădanii a fost distins cu rangul de [[Protosinghel]]. În toamna anului 1952, la 1 octombrie, a fost numit stareţ al Mănăstirii Căldăruşani, judeţul Ilfov, vestită ctitorie a lui Matei Vodă Basarab. Aici, vreme de aproape două decenii, a desfăşurat o bogată activitate pe multiple planuri, la loc de cinste situându-se restaurarea Sfintei Mănăstiri şi a dependinţelor acesteia, ce au fost distruse de incendiul din anul 1946, precum şi înfiinţarea unui muzeu mănăstiresc.
Dupa 36 de ani de viata monahala, vrednicul de pomenire, Episcopul Chesarie l-a cerut Sfantului Sinod ca Arhiereu Vicar, la Eparhia Dunarii de Jos, cu titulatura de Constanteanul. Aici a slujit timp de patru ani, impulsionand munca cultural-misionara si gospodareasca la parohiile din Episcopie, iar la Centrul Eparhial a depus eforturi pentru ridicarea noilor cancelarii ale personalului administrativ-bisericesc de la Galati.  
 
  
Se cuvine mentionat faptul ca, in anul 1971, cu prilejul descoperirii la Niculitel, judetul Tulcea, a unei bazilici cu cripta in care erau sase martiri, a avut curajul de a-i prelua in taina si a le aseza sfintele moaste la Manastirea Cocos, salvandu-le de teroarea ateista.
+
După 36 de ani de viaţă monahală, vrednicul de pomenire, Episcopul Chesarie l-a cerut Sfântului Sinod ca Arhiereu Vicar, la Eparhia Dunării de Jos, cu titulatura de Constănţeanul. Aici a slujit timp de patru ani, impulsionând munca cultural-misionară şi gospodăreasca la parohiile din Episcopie, iar la Centrul Eparhial a depus eforturi pentru ridicarea noilor cancelarii ale personalului administrativ-bisericesc de la Galaţi.
  
In toamna anului 1975, la 16 octombrie, la cererea Prea Sfintitului Episcop Iosif Gafton al Ramnicului si al Argesului, in sedinta Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, a fost ales ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ramnicului si Argesului, cu titulatura de Pitesteanul.
+
Se cuvine menţionat faptul că, în anul 1971, cu prilejul descoperirii la Niculiţel, judeţul Tulcea, a unei bazilici cu criptă în care erau şase martiri, a avut curajul de a-i prelua în taină şi a le aşeza sfintele moaşte la Mănăstirea Cocoş, salvându-le de teroarea ateistă.
  
Timp de aproape un deceniu a slujit, cu frica de Dumnezeu si dragoste de patrie si neam, toate arhierestile indatoriri incredintate de Episcopul Iosif si Sfantul Sinod.
+
În toamna anului 1975, la 16 octombrie, la cererea Prea Sfinţitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului şi al Argeşului, în sedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu titulatura de Piteşteanul.
  
In ziua de 30 septembrie 1984, prin votul Colegiului Electoral al Bisericii Ortodoxe Romane, a fost ales Episcop titular al Eparhiei Ramnicului si Argesului, fiind inscaunat in vestitul jilt arhieresc ramnicean de catre Inalt Prea Sfintia Sa Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei, la data de 2 decembrie 1984.
+
Timp de aproape un deceniu a slujit, cu frică de Dumnezeu şi dragoste de patrie şi neam, toate arhiereştile îndatoriri încredinţate de Episcopul Iosif şi Sfântul Sinod.
 
 
  
 
+
În ziua de 30 septembrie 1984, prin votul Colegiului Electoral al Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales Episcop titular al Eparhiei Râmnicului şi Argeşului, fiind înscăunat în vestitul jilţ arhieresc râmnicean de către Înalt Prea Sfinţia Sa [[Nestor (Vornicescu) al Olteniei|Nestor (Vornicescu)]], Mitropolitul Olteniei, la data de [[2 decembrie]] 1984.
In plan administrativ-gospodaresc, colaborand eficient cu Comisia Nationala a Patrimoniului Cultural si cu factorii de conducere din unitatile economice, a contribuit la consolidarea si restaurarea majoritatii asezamintelor de cult care fac prestigiul acestei zone: manastirile Cozia, Turnu, Stanisoara, Hurezi, Bistrita, Dintr-un Lemn, Brancoveni, Surupatele; schiturile Ostrov, Cornet, Iezer si inca multe altele.
 
  
Performantele administrative ale Prea Sfintitului Gherasim s-au concretizat in anii din urma prin construirea din temelii a Centrului cultural-religios Sfantul Ierarh Antim Ivireanul si a unei cantine sociale la sediul Sfintei Episcopii. De asemenea, la propunerea Prea Sfintiei Sale, din anul 1999, municipiul Rm.Valcea si-a ales ca ocrotitor spiritual pe Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanul, la a carui praznuire participa an de an distinsi oaspeti, ierarhi si oficialitati, preoti si credinciosi.
+
===Activitate administrativă===
  
Membru activ al Sfantului Sinod, Prea Sfintitul Gherasim, a functionat incepand cu 22 mai 2000 ca loctiitor de Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei, pana la 22 octombrie 2000, data cand a fost ales si inscaunat ca Mitropolit Inalt Prea Sfintitul Teofan.
+
În plan administrativ-gospodăresc, colaborând eficient cu Comisia Naţională a Patrimoniului Cultural şi cu factorii de conducere din unităţile economice, a contribuit la consolidarea şi restaurarea majorităţii aşezămintelor de cult care fac prestigiul acestei zone: mănăstirile Cozia, Turnu, Stănişoara, Hurezi, Bistriţa, Dintr-un Lemn, Brâncoveni, Surupatele; schiturile Ostrov, Cornet, Iezer şi încă multe altele.
 
 
  
 
+
Performanţele administrative ale Prea Sfinţitului Gherasim s-au concretizat în anii din urmă prin construirea din temelii a Centrului cultural-religios Sfântul Ierarh Antim Ivireanul şi a unei cantine sociale la sediul Sfintei Episcopii. De asemenea, la propunerea Prea Sfinţiei Sale, din anul 1999, municipiul Râmnicu Vâlcea şi-a ales ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, la a cărui prăznuire participă an de an distinşi oaspeţi, ierarhi şi oficialităţi, preoţi şi credincioşi.
Alte activitati:
 
In cadrul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, Prea Sfintitul Gherasim face parte din Comisia Canonica, Juridica si pentru Disciplina.
 
  
In perioada 1969-1997 a participat ca membru al delegatiei Bisericii Ortodoxe Romane la 10 simpozioane si intruniri teologice in Germania, sustinand referate si comunicari in limbile romana si germana. Tot in aceasta perioada a participat in Elvetia, la Lucarno, timp de o luna, la un schimb de experienta in cadrul Miscarii Ecumenice.
+
Membru activ al Sfântului Sinod, Prea Sfinţitul Gherasim, a funcţionat începând cu 22 mai 2000 ca locţiitor de Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, până la 22 octombrie 2000, dată când a fost ales şi înscăunat ca Mitropolit Înalt Prea Sfinţitul Teofan.
  
In anul 1988 a participat ca delegat al Sfantului Sinod la Manastirea Prodromu de la Sfantul Munte Athos.
+
===Alte activităţi===
 +
În cadrul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Prea Sfinţitul Gherasim face parte din Comisia Canonică, Juridică şi pentru Disciplină.
  
 +
În perioada 1969-1997 a participat ca membru al delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la 10 simpozioane şi întruniri teologice în Germania, susţinând referate şi comunicări în limbile română şi germană. Tot în această perioadă a participat în Elveţia, la Lucarno, timp de o lună, la un schimb de experienţă în cadrul Mişcării Ecumenice.
  
Lucrari:
+
În anul 1988 a participat ca delegat al Sfântului Sinod la Mănăstirea Prodromu de la Sfântul Munte Athos.
Dobandind din tinerete interes pentru cercetarea istoriei bisericii romanesti, Prea Sfintitul Gherasim, venind in zona istorica a Olteniei, s-a preocupat pentru punerea in valoare a traditiilor si patriotismului acesteia, prin intermediul cartii. In sensul acesta, a semnat si a publicat o serie de lucrari de referinta:
 
  
„Razboiul de independenta in documentele Episcopiei Ramnicului si Argesului”, Ed. Sfintei Episcopii a Ramnicului, Rm. Valcea, 1977, 105 p. + 39 ilustr.;
+
===Lucrări===
„Preotul Radu Sapca, omul si epoca sa”, Rm. Valcea, 1978, 125 p.;
+
Dobândind din tinereţe interes pentru cercetarea istoriei Bisericii româneşti, Prea Sfinţitul Gherasim, venind în zona istorică a Olteniei, s-a preocupat pentru punerea în valoare a tradiţiilor şi patriotismului acesteia, prin intermediul cărţii. În sensul acesta, a semnat şi a publicat o serie de lucrări de referinţă:
„Un pasoptist de seama – preotul Radu Sapca”, Rm. Valcea, 1988, 363 p.;
 
„Sfantul Calinic Cernicanul - un sfant printre oameni”, Rm.Valcea, 1996, 94 p.
 
„Istoria Manastirii Govora”, Rm. Valcea, 1995, 140 p. + 11 ilustr.;
 
„Istoria Manastirii Caldarusani”, Rm.Valcea, 1997, 180 p. + 50 ilustr.
 
„Viata Sfantului Martir Constantin-Voda Brancoveanu si a celor impreuna patimitori cu Dansul”, Ed. Episcopiei Ramnicului, Rm.Valcea, 2001, 200 p.
 
„Carte de rugaciuni”, tiparita cu ingrijirea si binecuvantarea P.S. Episcop Gherasim de catre Fundatia „Niste tarani”, 2000.
 
„Carte de rugaciuni pentru trebuintele crestinului ortodox”, tiparita cu ingrijirea si binecuvantarea P.S. Episcop Gherasim, Episcopia Ramnicului, Rm.Valcea, 2002.
 
  
Articole si studii:
+
*„Războiul de independenţă în documentele Episcopiei Râmnicului şi Argeşului”, Ed. Sfintei Episcopii a Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 1977, 105 p. + 39 ilustr.;
A publicat in revista „Mitropolia Olteniei”, in „Renasterea”, revista Eparhiei Ramnicului si alte publicatii cultural-religioase nenumarate lucrari, studii, articole, reportaje, recenzii, etc., cu caracter istoric, dintre care amintim:
+
*„Preotul Radu Şapca, omul şi epoca sa”, Râmnicu Vâlcea, 1978, 125 p.;
 +
*„Un paşoptist de seamă – preotul Radu Şapca”, Râmnicu Vâlcea, 1988, 363 p.;
 +
*„Sfântul Calinic Cernicanul - un sfânt printre oameni”, Râmnicu Vâlcea, 1996, 94 p.;
 +
*„Istoria Mănăstirii Govora”, Râmnicu Vâlcea, 1995, 140 p. + 11 ilustr.;
 +
*„Istoria Mănăstirii Căldăruşani”, Râmnicu Vâlcea, 1997, 180 p. + 50 ilustr.;
 +
*„Viaţa Sfântului Martir Constantin-Vodă Brâncoveanu şi a celor împreună pătimitori cu dânsul”, Ed. Episcopiei Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 2001, 200 p.;
 +
*„Carte de rugăciuni”, tipărită cu îngrijirea şi binecuvântarea P.S. Episcop Gherasim de către Fundaţia „Nişte ţărani”, 2000.;
 +
*„Carte de rugăciuni pentru trebuinţele creştinului ortodox”, tipărită cu îngrijirea şi binecuvântarea P.S. Episcop Gherasim, Episcopia Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 2002.
  
„Oltul si Jiul, punti naturale intre romanii de pe ambii versanti ai Carpatilor”, in Mitropolia Olteniei, nr. 1-2, 1980, p. 7-13.
+
===Articole şi studii===
„Date despre razboiul de Independenta in arhiva vladiceasca de la Ramnicu Valcea”, in M.O., nr. 4-6, 1977, p. 307-310.
+
A publicat în revista „Mitropolia Olteniei”, în „Renaşterea”, revista Eparhiei Râmnicului şi alte publicaţii cultural-religioase nenumărate lucrări, studii, articole, reportaje, recenzii, etc., cu caracter istoric, dintre care amintim:
„Manastiri valcene in timpul revolutiei de la 1821”, in M.O., nr. 4-6, 1981, p. 182-186.
+
 
„Slujitori bisericesti din Eparhia Ramnicului si Argesului in timpul ocupatiei straine 1916-1918”, in M.O., nr. 10-12, 1983, p. 760-765.
+
*„Oltul şi Jiul, punţi naturale între românii de pe ambii versanţi ai Carpaţilor”, în Mitropolia Olteniei, nr. 1-2, 1980, p. 7-13;
„Cartea ca mijloc de afirmare si propasire culturala in gandirea si opera episcopului Chesarie al Ramnicului”, in M.O., nr. 4-6, 1985, p. 284-287.
+
*„Date despre Războiul de Independenţă în arhiva vlădicească de la Râmnicu Vâlcea”, în Mitrpolia Olteniei, nr. 4-6, 1977, p. 307-310;
„Cateva documente privind inceputul invatamantului clerical in Oltenia”, in M.O., nr. 1-3, 1979, p. 106-112.
+
*„Mănăstiri vâlcene în timpul Revoluţiei de la 1821”, în Mitropolia Olteniei, nr. 4-6, 1981, p. 182-186;
„Primul proiect cunoscut de «Scoala inalta» a lui Matei Basarab”, in M.O., nr. 9-10, 1983, p. 632-635.
+
*„Slujitori bisericeşti din Eparhia Râmnicului şi Argeşului în timpul ocupaţiei străine 1916-1918”, în Mitropolia Olteniei, nr. 10-12, 1983, p. 760-765;
„Biserica parohiala din Candesti-Muscel”, in M.O., nr. 3-6, 1980, p. 282-285.
+
*„Cartea ca mijloc de afirmare şi propăşire culturală în gândirea şi opera episcopului Chesarie al Râmnicului”, în Mitropolia Olteniei, nr. 4-6, 1985, p. 284-287;
„Bucurie aniversara la resedinta Centrului Eparhial de la Ramnicu Valcea”, in M.O., nr. 11-12, 1976, p. 913-916.
+
*„Câteva documente privind începutul învăţământului clerical în Oltenia”, în Mitropolia Olteniei, nr. 1-3, 1979, p. 106-112;
„Prea Sfintitul Episcop Iosif Gafton, de trei decenii succesor al vladicilor ramniceni”, in M.O., nr. 10-12, 1979, p. 799-801.
+
*„Primul proiect cunoscut de «Şcoala înaltă» a lui Matei Basarab”, în Mitropolia Olteniei, nr. 9-10, 1983, p. 632-635;
„Adunarea pentru pace a preotilor din judetele Arges, Olt si Valcea”, in M.O., nr. 11-12, 1983, p. 811-826.
+
*„Biserica parohială din Cândeţti-Muscel”, în Mitropolia Olteniei, nr. 3-6, 1980, p. 282-285;
„Cronica aniversara privind comorile culturale ale trecutului romanesc”, in M.O., nr. 11-12, 1978, p. 185-186.
+
*„Bucurie aniversară la reşedinţa Centrului Eparhial de la Râmnicu Vâlcea”, în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1976, p. 913-916;
„Marturiile unui preot despre rascoala din 1907, in Livezile, judetul Dolj”, in Biserica Ortodoxa Romana, nr. 1-3, 1977, p. 68-70.
+
*„Prea Sfinţitul Episcop Iosif Gafton, de trei decenii succesor al vlădicilor râmniceni”, în Mitropolia Olteniei, nr. 10-12, 1979, p. 799-801;
„Ecouri despre independenta de stat a Romaniei in 1877, consemnate in presa germana din Transilvania”, in Almanahul parohiei ortodoxe romane din Viena, 1978, p. 173-174.
+
*„Adunarea pentru pace a preoţilor din judeţele Arges, Olt şi Vâlcea”, în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1983, p. 811-826;
„Vechimea folosirii limbii literare in Biserica Ortodoxa Romana”, in Revista Luceafarul in Austria, Viena, anul IX, nr. 1-4, 1980, p. 8-9.
+
*„Cronică aniversară privind comorile culturale ale trecutului românesc”, în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1978, p. 185-186;
„Scrisori inedite de la Popa Sapca”, in Magazin Istoric, nr. 6, 1963, p. 18.
+
*„Mărturiile unui preot despre Răscoala din 1907, în Livezile, judetul Dolj”, în Biserica Ortodoxă Română, nr. 1-3, 1977, p. 68-70;
„Corespondenta inedita a Mitropolitului Andrei Saguna cu Episcopul Calinic de Ramnic”, in Telegraful roman, nr. 1-2, 1984, p. 3.
+
*„Ecouri despre independenţa de stat a României în 1877, consemnate în presa germană din Transilvania”, în Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena, 1978, p. 173-174;
„Cozia, sase veacuri de zbuciumata istorie”, in Indrumator bisericesc misionar, Rm.Valcea, nr. 3, 1986, p. 41-49.
+
*„Vechimea folosirii limbii literare în Biserica Ortodoxă Română”, în Revista Luceafărul în Austria, Viena, anul IX, nr. 1-4, 1980, p. 8-9;
„Omul potrivit la locul potrivit (Antim Ivireanul)”, in Renasterea, anul XI, Nr.3, iulie-septembrie, 2000, p.1-2.
+
*„Scrisori inedite de la Popa Şapcă”, în Magazin Istoric, nr. 6, 1963, p. 18;
„Sfintii Martiri Straromani de la Niculitel” Renasterea, anul XII, Nr. 2, aprilie-iunie, 2001, p. 1-3.
+
*„Corespondenţa inedită a Mitropolitului Andrei Şaguna cu Episcopul Calinic de Râmnic”, în Telegraful român, nr. 1-2, 1984, p. 3;
„Cultul sfintilor romani Sfantul Antim Ivireanul”, in „Lumina lumii”, Nr. 3, 1995, p.4-7.
+
*„Cozia, şase veacuri de zbuciumată istorie”, în Îndrumător bisericesc misionar, Râmnicu Vâlcea, nr. 3, 1986, p. 41-49;
„Biserica Ortodoxa la sfarsitul mileniului doi”, in „Lumina lumii”, Nr. 5, 1996, p.2.
+
*„Omul potrivit la locul potrivit (Antim Ivireanul)”, în Renaşterea, anul XI, Nr.3, iulie-septembrie, 2000, p.1-2;
„Miron Cristea, primul patriarh al Romaniei”, in „Lumina lumii”, Nr. 7, 1998, p.10-11
+
*„Sfinţii Martiri Străromâni de la Niculiţel” Renaşterea, anul XII, Nr. 2, aprilie-iunie, 2001, p. 1-3;
 +
*„Cultul sfinţilor români Sfântul Antim Ivireanul”, în „Lumina lumii”, Nr. 3, 1995, p.4-7;
 +
*„Biserica Ortodoxă la sfârşitul mileniului doi”, în „Lumina lumii”, Nr. 5, 1996, p.2;
 +
*„Miron Cristea, primul patriarh al României”, în „Lumina lumii”, Nr. 7, 1998, p.10-11
 +
 
 +
[[Categorie:Ierarhi români]]

Versiunea curentă din 15 iulie 2019 05:35

Preasfinţitul Gherasim (Cristea) (n. 14 noiembrie 1914, Munteni-Buzău, județul Ialomița - d. 9 aprilie 2014, Râmnicu Vâlcea) a fost episcop titular al Episcopiei Râmnicului din 1984 până în 2014.

Elemente biografice

Prea Sfinţia Sa Gherasim (Cristea), Episcopul Râmnicului s-a născut la data de 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, judeţul Ialomiţa, din părinţii Dumitru şi Maria Cristea, ca al doilea copil şi a primit la botez numele Gheorghe.

Înzestrat pentru viaţa monahală, în primăvara anului 1934, bătea la poarta Sfintei Mănăstiri Cernica, din judeţul Ilfov pentru a fi primit între ostenitorii păstrători ai rânduielilor Sfântului Calinic. A fost primit ca frate de mănăstire şi în acelaşi an s-a înscris la Seminarul Monahal de aici. După trei ani a fost tuns în monahism, iar în 1940 a fost hirotonit ierodiacon, iar mai apoi preot.

După desfiinţarea Seminarului Monahal, a trecut la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1942.

În anul 1948 a obţinut diploma de licenţiat în Teologie la Facultatea din Bucureşti cu media 9,50.

Între anii 1943–1952 a slujit ca preot la Mănăstirea Antim din Bucureşti şi remarcându-se prin deosebite strădanii a fost distins cu rangul de Protosinghel. În toamna anului 1952, la 1 octombrie, a fost numit stareţ al Mănăstirii Căldăruşani, judeţul Ilfov, vestită ctitorie a lui Matei Vodă Basarab. Aici, vreme de aproape două decenii, a desfăşurat o bogată activitate pe multiple planuri, la loc de cinste situându-se restaurarea Sfintei Mănăstiri şi a dependinţelor acesteia, ce au fost distruse de incendiul din anul 1946, precum şi înfiinţarea unui muzeu mănăstiresc.

După 36 de ani de viaţă monahală, vrednicul de pomenire, Episcopul Chesarie l-a cerut Sfântului Sinod ca Arhiereu Vicar, la Eparhia Dunării de Jos, cu titulatura de Constănţeanul. Aici a slujit timp de patru ani, impulsionând munca cultural-misionară şi gospodăreasca la parohiile din Episcopie, iar la Centrul Eparhial a depus eforturi pentru ridicarea noilor cancelarii ale personalului administrativ-bisericesc de la Galaţi.

Se cuvine menţionat faptul că, în anul 1971, cu prilejul descoperirii la Niculiţel, judeţul Tulcea, a unei bazilici cu criptă în care erau şase martiri, a avut curajul de a-i prelua în taină şi a le aşeza sfintele moaşte la Mănăstirea Cocoş, salvându-le de teroarea ateistă.

În toamna anului 1975, la 16 octombrie, la cererea Prea Sfinţitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului şi al Argeşului, în sedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu titulatura de Piteşteanul.

Timp de aproape un deceniu a slujit, cu frică de Dumnezeu şi dragoste de patrie şi neam, toate arhiereştile îndatoriri încredinţate de Episcopul Iosif şi Sfântul Sinod.

În ziua de 30 septembrie 1984, prin votul Colegiului Electoral al Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales Episcop titular al Eparhiei Râmnicului şi Argeşului, fiind înscăunat în vestitul jilţ arhieresc râmnicean de către Înalt Prea Sfinţia Sa Nestor (Vornicescu), Mitropolitul Olteniei, la data de 2 decembrie 1984.

Activitate administrativă

În plan administrativ-gospodăresc, colaborând eficient cu Comisia Naţională a Patrimoniului Cultural şi cu factorii de conducere din unităţile economice, a contribuit la consolidarea şi restaurarea majorităţii aşezămintelor de cult care fac prestigiul acestei zone: mănăstirile Cozia, Turnu, Stănişoara, Hurezi, Bistriţa, Dintr-un Lemn, Brâncoveni, Surupatele; schiturile Ostrov, Cornet, Iezer şi încă multe altele.

Performanţele administrative ale Prea Sfinţitului Gherasim s-au concretizat în anii din urmă prin construirea din temelii a Centrului cultural-religios Sfântul Ierarh Antim Ivireanul şi a unei cantine sociale la sediul Sfintei Episcopii. De asemenea, la propunerea Prea Sfinţiei Sale, din anul 1999, municipiul Râmnicu Vâlcea şi-a ales ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, la a cărui prăznuire participă an de an distinşi oaspeţi, ierarhi şi oficialităţi, preoţi şi credincioşi.

Membru activ al Sfântului Sinod, Prea Sfinţitul Gherasim, a funcţionat începând cu 22 mai 2000 ca locţiitor de Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, până la 22 octombrie 2000, dată când a fost ales şi înscăunat ca Mitropolit Înalt Prea Sfinţitul Teofan.

Alte activităţi

În cadrul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Prea Sfinţitul Gherasim face parte din Comisia Canonică, Juridică şi pentru Disciplină.

În perioada 1969-1997 a participat ca membru al delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la 10 simpozioane şi întruniri teologice în Germania, susţinând referate şi comunicări în limbile română şi germană. Tot în această perioadă a participat în Elveţia, la Lucarno, timp de o lună, la un schimb de experienţă în cadrul Mişcării Ecumenice.

În anul 1988 a participat ca delegat al Sfântului Sinod la Mănăstirea Prodromu de la Sfântul Munte Athos.

Lucrări

Dobândind din tinereţe interes pentru cercetarea istoriei Bisericii româneşti, Prea Sfinţitul Gherasim, venind în zona istorică a Olteniei, s-a preocupat pentru punerea în valoare a tradiţiilor şi patriotismului acesteia, prin intermediul cărţii. În sensul acesta, a semnat şi a publicat o serie de lucrări de referinţă:

  • „Războiul de independenţă în documentele Episcopiei Râmnicului şi Argeşului”, Ed. Sfintei Episcopii a Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 1977, 105 p. + 39 ilustr.;
  • „Preotul Radu Şapca, omul şi epoca sa”, Râmnicu Vâlcea, 1978, 125 p.;
  • „Un paşoptist de seamă – preotul Radu Şapca”, Râmnicu Vâlcea, 1988, 363 p.;
  • „Sfântul Calinic Cernicanul - un sfânt printre oameni”, Râmnicu Vâlcea, 1996, 94 p.;
  • „Istoria Mănăstirii Govora”, Râmnicu Vâlcea, 1995, 140 p. + 11 ilustr.;
  • „Istoria Mănăstirii Căldăruşani”, Râmnicu Vâlcea, 1997, 180 p. + 50 ilustr.;
  • „Viaţa Sfântului Martir Constantin-Vodă Brâncoveanu şi a celor împreună pătimitori cu dânsul”, Ed. Episcopiei Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 2001, 200 p.;
  • „Carte de rugăciuni”, tipărită cu îngrijirea şi binecuvântarea P.S. Episcop Gherasim de către Fundaţia „Nişte ţărani”, 2000.;
  • „Carte de rugăciuni pentru trebuinţele creştinului ortodox”, tipărită cu îngrijirea şi binecuvântarea P.S. Episcop Gherasim, Episcopia Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 2002.

Articole şi studii

A publicat în revista „Mitropolia Olteniei”, în „Renaşterea”, revista Eparhiei Râmnicului şi alte publicaţii cultural-religioase nenumărate lucrări, studii, articole, reportaje, recenzii, etc., cu caracter istoric, dintre care amintim:

  • „Oltul şi Jiul, punţi naturale între românii de pe ambii versanţi ai Carpaţilor”, în Mitropolia Olteniei, nr. 1-2, 1980, p. 7-13;
  • „Date despre Războiul de Independenţă în arhiva vlădicească de la Râmnicu Vâlcea”, în Mitrpolia Olteniei, nr. 4-6, 1977, p. 307-310;
  • „Mănăstiri vâlcene în timpul Revoluţiei de la 1821”, în Mitropolia Olteniei, nr. 4-6, 1981, p. 182-186;
  • „Slujitori bisericeşti din Eparhia Râmnicului şi Argeşului în timpul ocupaţiei străine 1916-1918”, în Mitropolia Olteniei, nr. 10-12, 1983, p. 760-765;
  • „Cartea ca mijloc de afirmare şi propăşire culturală în gândirea şi opera episcopului Chesarie al Râmnicului”, în Mitropolia Olteniei, nr. 4-6, 1985, p. 284-287;
  • „Câteva documente privind începutul învăţământului clerical în Oltenia”, în Mitropolia Olteniei, nr. 1-3, 1979, p. 106-112;
  • „Primul proiect cunoscut de «Şcoala înaltă» a lui Matei Basarab”, în Mitropolia Olteniei, nr. 9-10, 1983, p. 632-635;
  • „Biserica parohială din Cândeţti-Muscel”, în Mitropolia Olteniei, nr. 3-6, 1980, p. 282-285;
  • „Bucurie aniversară la reşedinţa Centrului Eparhial de la Râmnicu Vâlcea”, în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1976, p. 913-916;
  • „Prea Sfinţitul Episcop Iosif Gafton, de trei decenii succesor al vlădicilor râmniceni”, în Mitropolia Olteniei, nr. 10-12, 1979, p. 799-801;
  • „Adunarea pentru pace a preoţilor din judeţele Arges, Olt şi Vâlcea”, în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1983, p. 811-826;
  • „Cronică aniversară privind comorile culturale ale trecutului românesc”, în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1978, p. 185-186;
  • „Mărturiile unui preot despre Răscoala din 1907, în Livezile, judetul Dolj”, în Biserica Ortodoxă Română, nr. 1-3, 1977, p. 68-70;
  • „Ecouri despre independenţa de stat a României în 1877, consemnate în presa germană din Transilvania”, în Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena, 1978, p. 173-174;
  • „Vechimea folosirii limbii literare în Biserica Ortodoxă Română”, în Revista Luceafărul în Austria, Viena, anul IX, nr. 1-4, 1980, p. 8-9;
  • „Scrisori inedite de la Popa Şapcă”, în Magazin Istoric, nr. 6, 1963, p. 18;
  • „Corespondenţa inedită a Mitropolitului Andrei Şaguna cu Episcopul Calinic de Râmnic”, în Telegraful român, nr. 1-2, 1984, p. 3;
  • „Cozia, şase veacuri de zbuciumată istorie”, în Îndrumător bisericesc misionar, Râmnicu Vâlcea, nr. 3, 1986, p. 41-49;
  • „Omul potrivit la locul potrivit (Antim Ivireanul)”, în Renaşterea, anul XI, Nr.3, iulie-septembrie, 2000, p.1-2;
  • „Sfinţii Martiri Străromâni de la Niculiţel” – Renaşterea, anul XII, Nr. 2, aprilie-iunie, 2001, p. 1-3;
  • „Cultul sfinţilor români – Sfântul Antim Ivireanul”, în „Lumina lumii”, Nr. 3, 1995, p.4-7;
  • „Biserica Ortodoxă la sfârşitul mileniului doi”, în „Lumina lumii”, Nr. 5, 1996, p.2;
  • „Miron Cristea, primul patriarh al României”, în „Lumina lumii”, Nr. 7, 1998, p.10-11