Gheorghe Hozevitul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Surse)
m (diacritice noi (cu virgulă))
Linia 1: Linia 1:
 
[[Cuvios]]ul '''Gheorghe Hozevitul''' a fost un sfânt [[monah]] din secolul al VI-lea. [[Prăznuire]]a lui se face la [[8 ianuarie]].
 
[[Cuvios]]ul '''Gheorghe Hozevitul''' a fost un sfânt [[monah]] din secolul al VI-lea. [[Prăznuire]]a lui se face la [[8 ianuarie]].
  
==Viaţa==
+
==Viața==
[[Sfinţi|Sfântul]] nostru Părinte Gheorghe Hozevitul s-a născut către mijlocul secolului al şaselea, în sânul unei evlavioase familii din insula Cipru. După moartea părinţilor săi, dorind să îmbrăţişeze viaţa ascetică şi să scape de [[căsătoria]] forţată, pregătită de unchiul şi tutorele său, el şi-a părăsit patria şi neamul şi a fugit la [[Locurile Sfinte]] pentru a-şi căuta fratele mai vârstnic, care trăia acolo ca [[eremit]] de mai multă vreme. Dar acesta găsindu-l încă prea tânăr spre a putea duce o astfel de viaţă, l-a condus la [[mănăstire]]a [[Maica Domnului|Maicii lui Dumnezeu]] din Hozeva, pe drumul de la [[Ierusalim]] la [[Ierihon]], care a fost întemeiată în secolul al cincilea de sfântul Ioan, [[episcop]] de Cezareea (prăznuit pe [[3 octombrie]].
+
[[Sfinți|Sfântul]] nostru Părinte Gheorghe Hozevitul s-a născut către mijlocul secolului al VI-lea, în sânul unei evlavioase familii din insula Cipru. După moartea părinților săi, dorind să îmbrățișeze viața ascetică și să scape de [[căsătoria]] forțată, pregătită de unchiul și tutorele său, el și-a părăsit patria și neamul și a fugit la [[Locurile Sfinte]] pentru a-și căuta fratele mai vârstnic, care trăia acolo ca [[eremit]] de mai multă vreme. Dar acesta găsindu-l încă prea tânăr spre a putea duce o astfel de viață, l-a condus la [[mănăstire]]a [[Maica Domnului|Maicii lui Dumnezeu]] din Hozeva, pe drumul de la [[Ierusalim]] la [[Ierihon]], care a fost întemeiată în secolul al cincilea de sfântul Ioan, [[episcop]] de Cezareea (prăznuit pe [[3 octombrie]].
  
Şi făcându-se monah şi trecând în rândul fraţilor, s-a arătat, de la început, în totul nebiruit în orice muncă şi aspră vieţuire, încât părea că este nematerialnic şi fără de trup. Cu vieţuirea lui uimea pe toţi şi îi îndemna să aibă dorinţă şi râvna răbdării celei mai presus de fire. Deci, ajungând pe culmea [[Nepătimire|nepătimirii]] şi umplându-se de darul [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]], a fost ca un stâlp însufleţit şi ca o [[icoană]] a tuturor bunătăţilor pentru cei din mănăstire şi pentru toţi ceilalţi. A strălucit cu nevoinţele şi s-a dezlipit de toată desfătarea lumească, căpătând şi darul de a face minuni.  
+
Şi făcându-se monah și trecând în rândul fraților, s-a arătat, de la început, în totul nebiruit în orice muncă și aspră viețuire, încât părea că este nematerialnic și fără de trup. Cu viețuirea lui uimea pe toți și îi îndemna să aibă dorință și râvna răbdării celei mai presus de fire. Deci, ajungând pe culmea [[Nepătimire|nepătimirii]] și umplându-se de darul [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]], a fost ca un stâlp însuflețit și ca o [[icoană]] a tuturor bunătăților pentru cei din mănăstire și pentru toți ceilalți. A strălucit cu nevoințele și s-a dezlipit de toată desfătarea lumească, căpătând și darul de a face minuni.  
  
În 614, anunţă mai-înainte invazia perşilor.  
+
În anul 614, a anunțat invazia perșilor înainte ca aceasta să aibă loc.  
  
Ajungând la adânci bătrâneţe, a căzut bolnav şi, simţind că i-a sosit ceasul plecării din această viaţă, şi-a chemat [[ucenic]]ul. Acesta, ocupat cu slujirea [[pelerin]]ilor, nu putea să-i stea la căpătâi. Dar bătrânul i-a zis: « Nu te tulbura; voi aştepta până ce-ţi vei sfârşi treaba ». Când discipolul sosi, către miezul nopţii, el l-a îmbrăţişat şi a zis: « Ieşi [[suflet]]e al meu! Mergi către Domnul! » Şi a adormit în Domnul.
+
Ajungând la adânci bătrânețe, a căzut bolnav și, simțind că i-a sosit ceasul plecării din această viață, și-a chemat [[ucenic]]ul. Acesta, ocupat cu slujirea [[pelerin]]ilor, nu putea să-i stea la căpătâi. Dar bătrânul i-a zis: « Nu te tulbura; voi aștepta până ce-ți vei sfârși treaba ». Când discipolul sosi, către miezul nopții, el l-a îmbrățișat și a zis: « Ieși [[suflet]]e al meu! Mergi către Domnul! » Şi a adormit întru Domnul.
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
Linia 14: Linia 14:
 
[[Tropar]], [[glas]]ul al 8-lea:
 
[[Tropar]], [[glas]]ul al 8-lea:
  
:Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare ; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Cuvioase Gheorghe, Părintele nostru. Roagă-te lui [[Hristos]] [[Dumnezeu]] ca să mântuiască sufletele noastre.  
+
:Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare ; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Cuvioase Gheorghe, Părintele nostru. Roagă-te lui [[Hristos]] [[Dumnezeu]] ca să mântuiască sufletele noastre.  
  
 
[[Condac]], glasul al 4-lea:
 
[[Condac]], glasul al 4-lea:
  
:Lumină prealuminoasă te-ai arătat, Gheorghe, strălucind cu razele cele dumnezeieşti, pe cei ce cu credinţă te cheamă pe tine. Roagă-te lui Hristos Mântuitorul, Care S-a arătat în Iordan şi a luminat pe cei zidiţi din pământ.
+
:Lumină prealuminoasă te-ai arătat, Gheorghe, strălucind cu razele cele dumnezeiești, pe cei ce cu credință te cheamă pe tine. Roagă-te lui Hristos Mântuitorul, Care S-a arătat în Iordan și a luminat pe cei zidiți din pământ.
  
 
==Surse==
 
==Surse==

Versiunea de la data 8 ianuarie 2017 06:57

Cuviosul Gheorghe Hozevitul a fost un sfânt monah din secolul al VI-lea. Prăznuirea lui se face la 8 ianuarie.

Viața

Sfântul nostru Părinte Gheorghe Hozevitul s-a născut către mijlocul secolului al VI-lea, în sânul unei evlavioase familii din insula Cipru. După moartea părinților săi, dorind să îmbrățișeze viața ascetică și să scape de căsătoria forțată, pregătită de unchiul și tutorele său, el și-a părăsit patria și neamul și a fugit la Locurile Sfinte pentru a-și căuta fratele mai vârstnic, care trăia acolo ca eremit de mai multă vreme. Dar acesta găsindu-l încă prea tânăr spre a putea duce o astfel de viață, l-a condus la mănăstirea Maicii lui Dumnezeu din Hozeva, pe drumul de la Ierusalim la Ierihon, care a fost întemeiată în secolul al cincilea de sfântul Ioan, episcop de Cezareea (prăznuit pe 3 octombrie.

Şi făcându-se monah și trecând în rândul fraților, s-a arătat, de la început, în totul nebiruit în orice muncă și aspră viețuire, încât părea că este nematerialnic și fără de trup. Cu viețuirea lui uimea pe toți și îi îndemna să aibă dorință și râvna răbdării celei mai presus de fire. Deci, ajungând pe culmea nepătimirii și umplându-se de darul Duhului Sfânt, a fost ca un stâlp însuflețit și ca o icoană a tuturor bunătăților pentru cei din mănăstire și pentru toți ceilalți. A strălucit cu nevoințele și s-a dezlipit de toată desfătarea lumească, căpătând și darul de a face minuni.

În anul 614, a anunțat invazia perșilor înainte ca aceasta să aibă loc.

Ajungând la adânci bătrânețe, a căzut bolnav și, simțind că i-a sosit ceasul plecării din această viață, și-a chemat ucenicul. Acesta, ocupat cu slujirea pelerinilor, nu putea să-i stea la căpătâi. Dar bătrânul i-a zis: « Nu te tulbura; voi aștepta până ce-ți vei sfârși treaba ». Când discipolul sosi, către miezul nopții, el l-a îmbrățișat și a zis: « Ieși suflete al meu! Mergi către Domnul! » Şi a adormit întru Domnul.

Imnografie

Tropar, glasul al 8-lea:

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare ; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Cuvioase Gheorghe, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

Condac, glasul al 4-lea:

Lumină prealuminoasă te-ai arătat, Gheorghe, strălucind cu razele cele dumnezeiești, pe cei ce cu credință te cheamă pe tine. Roagă-te lui Hristos Mântuitorul, Care S-a arătat în Iordan și a luminat pe cei zidiți din pământ.

Surse