Modificări

| Hirotonire preot = 19691869

| Locul morţii = {{flag|Romania}}[[Mănăstirea Căldărușani|Căldărușani]]

'''Ghenadie Petrescu''' (pe numele de mirean '''Gheorghe Petrescu'''; n. martie 1836, București - d. [[31 august]] 1918, [[Mănăstirea Căldărușani|Căldărușani]]) a fost [[Întâistătător|Mitropolit primat]] al României între anii 1893 - 1896.

Născut la București în martie 1836, Gheorghe Petrescu intră ca frate în obștea [[Mănăstirea Căldărușani|Mănăstirii Căldărușani]] în anul 1854, fiind [[Tundere|tuns în monahism]] în 1858 a învățat la școlile de la bisericile „Stelea” și primind numele monahal '''Ghenadie'''. La 9 martie 1858 a fost „[[HirotonireBiserica Domnița Bălașa (Bucureşti)|hirotonitDomnița Bălașa]] [[diacon]], slujind la [[Catedrala patriarhală din București|Catedrala mitropolitană ” din București]]. În 1869 a fost hirotonit [[preot]], iar în 1870 devine mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane.

A intrat apoi ca frate în obștea [[Mănăstirea Căldărușani|Mănăstirii Căldărușani]] în anul 1854, fiind [[Tundere|tuns în monahism]] în 1858 și primind numele monahal '''Ghenadie'''. La 9 martie 1858 a fost [[Hirotonire|hirotonit]] [[ierodiacon]], slujind la [[Catedrala patriarhală din București|Catedrala mitropolitană din București]]. În 1869 a fost hirotonit [[ieromonah]], iar în 1870 devine mare eclesiarh și [[protosinghel]] al Catedralei mitropolitane. La 23 februarie 1875 a fost [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit]] [[arhiereu]]-[[vicar]] al Episcopiei Argeșului, primind titulatura „IPS Ghenadie Piteșteanul”. După un an, la 14 martie 1876, a fost ales [[episcop eparhiot]] al aceleași [[Eparhie|eparhii]]. Printre alte activități, în calitatea sa de episcop s-a ocupat de refacerea multor biserici din acea [[eparhie]], printre care și biserica [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]] ([[ctitor]]ia lui [[Neagoe Basarab]]). A sprijinit mai multe societăți culturale și filantropice, a întreținut studenți la învățătură pe cheltuiala sa și a contribuit la editarea colecției de documente referitoare la istoria modernă a României. A fost ales [[Întâistătător|Mitropolit primat]] al României, la [[18 mai]] 1893, [[Întronizare|intronizarea]] sa având loc după trei zile, la [[21 mai]], chiar în ziua în care sărbătorea [[hram]]ul [[Catedrala patriarhală din București|Catedralei mitropolitane]]. Alegerea sa a avut loc în contextul retragerii mitropolitului primat [[Iosif Gheorghian]] care demisionase din această înaltă demnitate în urma neînțelegerilor cu guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu, ajuns la putere în 1891, mai exact din cauza noii legi a clerului mirean și a seminariilor, lege prin care se mărea dependența bisericii față de stat. În urma alegerilor din 1895, guvernul conservator a fost înlocuit cu un guvern liberal condus de Dimitrie A. Sturza. Noul guvern dorea readucerea lui Iosif Gheorghian pe scaunul de mitropolit primat, indiferent prin ce metode. În acest context, IPS Ghenadie Petrescu a fost judecat (în absență) de către [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântul Sinod]], pe 20 mai 1896, pentru acuzații neîntemeiate: inovații în cult, ierosilie și arghirofilie. Ca rezultat al acestui proces, mitropolitul Ghenadie Petrescu a fost [[Caterisire|caterisit]] și exilat la [[Mănăstirea Căldărușani]]. Înlăturarea sa a fost primită cu nemulțumire de credincioșii din toată țara. În urma manifestațiilor acestora, Regele Carol I a cerut imperios guvernului să rezolve problema mitropolitului destituit. Astfel, în același an (1896), la 4 decembrie, Ghenadie Petrescu a fost exonerat de toate acuzațiile neîntemeiate care i se aduseseră și reabilitat. Nu a mai fost însă înscăunat mitropolit, dar a rămas [[stareț]] pe viață al Mănăstirii Căldărușani. Acolo, a avut o importantă contribuție la consolidarea și restaurarea în întregime a bisericii și a celorlalte clădiri ale mănăstirii, între anii 1908-1915. El a pus și bazele actualei Colecții de cărți, veșminte și icoane din fosta [[trapeză]], a Tezaurului organizat în sala tronului și a Pinacotecii, majoritatea exponatelor provenind din perioada în care a fost stareț. A murit la 31 august 1918, fiind înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.