Ghenadie Petrescu: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Viața)
 
(Nu s-au afișat 6 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
{{În curs}}
 
 
{{Cutie Biografie Episcopi
 
{{Cutie Biografie Episcopi
 
| Nume = IPS Ghenadie Petrescu
 
| Nume = IPS Ghenadie Petrescu
Linia 10: Linia 9:
 
| Predecesor = [[Iosif Gheorghian]]
 
| Predecesor = [[Iosif Gheorghian]]
 
| Succesor = Iosif Gheorghian
 
| Succesor = Iosif Gheorghian
| Hirotonire preot = 1969
+
| Hirotonire preot = 1869
 
| Hirotonire episcop = 14 martie 1876
 
| Hirotonire episcop = 14 martie 1876
 
| Consecratori =
 
| Consecratori =
Linia 29: Linia 28:
 
La 23 februarie 1875 a fost [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit]] [[arhiereu]]-[[vicar]] al Episcopiei Argeșului, primind titulatura „IPS Ghenadie Piteșteanul”. După un an, la 14 martie 1876, a fost ales [[episcop eparhiot]] al aceleași [[Eparhie|eparhii]]. Printre alte activități, în calitatea sa de episcop s-a ocupat de refacerea multor biserici din acea [[eparhie]], printre care și biserica [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]] ([[ctitor]]ia lui [[Neagoe Basarab]]). A sprijinit mai multe societăți culturale și filantropice, a întreținut studenți la învățătură pe cheltuiala sa și a contribuit la editarea colecției de documente referitoare la istoria modernă a României.
 
La 23 februarie 1875 a fost [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit]] [[arhiereu]]-[[vicar]] al Episcopiei Argeșului, primind titulatura „IPS Ghenadie Piteșteanul”. După un an, la 14 martie 1876, a fost ales [[episcop eparhiot]] al aceleași [[Eparhie|eparhii]]. Printre alte activități, în calitatea sa de episcop s-a ocupat de refacerea multor biserici din acea [[eparhie]], printre care și biserica [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]] ([[ctitor]]ia lui [[Neagoe Basarab]]). A sprijinit mai multe societăți culturale și filantropice, a întreținut studenți la învățătură pe cheltuiala sa și a contribuit la editarea colecției de documente referitoare la istoria modernă a României.
  
A fost ales [[Întâistătător|Mitropolit primat]] al României, la 18 mai 1893, [[Întronizare|intronizarea]] sa având loc după trei zile, la 21 mai.
+
A fost ales [[Întâistătător|Mitropolit primat]] al României, la [[18 mai]] 1893, [[Întronizare|intronizarea]] sa având loc după trei zile, la [[21 mai]], chiar în ziua în care sărbătorea [[hram]]ul [[Catedrala patriarhală din București|Catedralei mitropolitane]]. Alegerea sa a avut loc în contextul retragerii mitropolitului primat [[Iosif Gheorghian]] care demisionase din această înaltă demnitate în urma neînțelegerilor cu guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu, ajuns la putere în 1891, mai exact din cauza noii legi a clerului mirean și a seminariilor, lege prin care se mărea dependența bisericii față de stat.
+
 
 +
În urma alegerilor din 1895, guvernul conservator a fost înlocuit cu un guvern liberal condus de Dimitrie A. Sturza. Noul guvern dorea readucerea lui Iosif Gheorghian pe scaunul de mitropolit primat, indiferent prin ce metode. În acest context, IPS Ghenadie Petrescu a fost judecat (în absență) de către [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântul Sinod]], pe 20 mai 1896, pentru acuzații neîntemeiate: inovații în cult, ierosilie și arghirofilie. Ca rezultat al acestui proces, mitropolitul Ghenadie Petrescu a fost [[Caterisire|caterisit]] și exilat la [[Mănăstirea Căldărușani]].
 +
 
 +
Înlăturarea sa a fost primită cu nemulțumire de credincioșii din toată țara. În urma manifestațiilor acestora, Regele Carol I a cerut imperios guvernului să rezolve problema mitropolitului destituit. Astfel, în același an (1896), la 4 decembrie, Ghenadie Petrescu a fost exonerat de toate acuzațiile neîntemeiate care i se aduseseră și reabilitat. Nu a mai fost însă înscăunat mitropolit, dar a rămas [[stareț]] pe viață al Mănăstirii Căldărușani. Acolo, a avut o importantă contribuție la consolidarea și restaurarea în întregime a bisericii și a celorlalte clădiri ale mănăstirii, între anii 1908-1915. El a pus și bazele actualei Colecții de cărți, veșminte și icoane din fosta [[trapeză]], a Tezaurului organizat în sala tronului și a Pinacotecii, majoritatea exponatelor provenind din perioada în care a fost stareț.
 +
 
 +
A murit la 31 august 1918, fiind înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.
  
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==

Versiunea curentă din 6 noiembrie 2019 06:49

IPS Ghenadie Petrescu
Mitropolitul primat Ghenadie Petrescu
(gravură din 1893)
Afiliere canonică
(jurisdicție)
Biserica Ortodoxă Română
Funcția episcopală
Reședință  București
Titlul   Mitropolit primat al României
Formulă de adresare   IPS
Perioada   1893-1896
Predecesor   Iosif Gheorghian
Succesor   Iosif Gheorghian
Cariera ecleziastică
Hirotonire preot   1869
Hirotonire episcopală   14 martie 1876
Episcopi consecratori  
Titluri precedente
(scaune episcopale)
 
Episcop al Argeșului (1876-1893)
Alte funcții  
Date personale
Data nașterii   martie 1836
Locul nașterii   București
Data morții   31 august 1918
Locul morții   Căldărușani

Ghenadie Petrescu (pe numele de mirean Gheorghe Petrescu; n. martie 1836, București - d. 31 august 1918, Căldărușani) a fost Mitropolit primat al României între anii 1893 - 1896.

Viața

Născut la București în martie 1836, Gheorghe Petrescu a învățat la școlile de la bisericile „Stelea” și „Domnița Bălașa” din București.

A intrat apoi ca frate în obștea Mănăstirii Căldărușani în anul 1854, fiind tuns în monahism în 1858 și primind numele monahal Ghenadie. La 9 martie 1858 a fost hirotonit ierodiacon, slujind la Catedrala mitropolitană din București. În 1869 a fost hirotonit ieromonah, iar în 1870 devine mare eclesiarh și protosinghel al Catedralei mitropolitane.

La 23 februarie 1875 a fost hirotonit arhiereu-vicar al Episcopiei Argeșului, primind titulatura „IPS Ghenadie Piteșteanul”. După un an, la 14 martie 1876, a fost ales episcop eparhiot al aceleași eparhii. Printre alte activități, în calitatea sa de episcop s-a ocupat de refacerea multor biserici din acea eparhie, printre care și biserica Mănăstirii Curtea de Argeș (ctitoria lui Neagoe Basarab). A sprijinit mai multe societăți culturale și filantropice, a întreținut studenți la învățătură pe cheltuiala sa și a contribuit la editarea colecției de documente referitoare la istoria modernă a României.

A fost ales Mitropolit primat al României, la 18 mai 1893, intronizarea sa având loc după trei zile, la 21 mai, chiar în ziua în care sărbătorea hramul Catedralei mitropolitane. Alegerea sa a avut loc în contextul retragerii mitropolitului primat Iosif Gheorghian care demisionase din această înaltă demnitate în urma neînțelegerilor cu guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu, ajuns la putere în 1891, mai exact din cauza noii legi a clerului mirean și a seminariilor, lege prin care se mărea dependența bisericii față de stat.

În urma alegerilor din 1895, guvernul conservator a fost înlocuit cu un guvern liberal condus de Dimitrie A. Sturza. Noul guvern dorea readucerea lui Iosif Gheorghian pe scaunul de mitropolit primat, indiferent prin ce metode. În acest context, IPS Ghenadie Petrescu a fost judecat (în absență) de către Sfântul Sinod, pe 20 mai 1896, pentru acuzații neîntemeiate: inovații în cult, ierosilie și arghirofilie. Ca rezultat al acestui proces, mitropolitul Ghenadie Petrescu a fost caterisit și exilat la Mănăstirea Căldărușani.

Înlăturarea sa a fost primită cu nemulțumire de credincioșii din toată țara. În urma manifestațiilor acestora, Regele Carol I a cerut imperios guvernului să rezolve problema mitropolitului destituit. Astfel, în același an (1896), la 4 decembrie, Ghenadie Petrescu a fost exonerat de toate acuzațiile neîntemeiate care i se aduseseră și reabilitat. Nu a mai fost însă înscăunat mitropolit, dar a rămas stareț pe viață al Mănăstirii Căldărușani. Acolo, a avut o importantă contribuție la consolidarea și restaurarea în întregime a bisericii și a celorlalte clădiri ale mănăstirii, între anii 1908-1915. El a pus și bazele actualei Colecții de cărți, veșminte și icoane din fosta trapeză, a Tezaurului organizat în sala tronului și a Pinacotecii, majoritatea exponatelor provenind din perioada în care a fost stareț.

A murit la 31 august 1918, fiind înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.

Bibliografie


Casetă de succesiune:
Ghenadie Petrescu
Precedat de:
Iosif Gheorghian
Mitropolit primat al României
1893-1896
Urmat de:
Iosif Gheorghian


Întâistătători ai Bisericii Ortodoxe Române
Mitropoliți-Primat Nifon Rusailă | Calinic Miclescu | Iosif Gheorghian (prima dată) | Ghenadie Petrescu | Iosif Gheorghian (din nou) |
Atanasie Mironescu | Conon Arămescu-Donici | Miron Cristea
Patriarhi Miron (Cristea) | Nicodim (Munteanu) | Iustinian (Marina) | Iustin (Moisescu) | Teoctist (Arăpașu) | Daniel (Ciobotea)