Gamaliel

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 12 august 2014 16:18, autor: Nick15 (Discuție | contribuții) (Bibliografie)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Țara Sfântă și Iudaismul
în timpul Mântuitorului
Curente religioase și partide politice
SaducheiiFariseii
EsenieniiZeloțiiIrodienii
Instituții
Sanhedrinul - Marele Preot
Templul din Ierusalim
Legea lui Moise
Oameni
Irod cel MareArhelauIrod Antipa
Irod Agripa al II-lea
Pilat din Pont
AnnaCaiafa
Iosif din ArimateeaFariseul Nicodim
Femeile mironosițe
Fotini samarineanca
Mariamna - Irodiada
Locuri
Ierusalim
BetleemNazaret
GalileeaMuntele TaborMarea Galileei
BetaniaGhetsimaniMuntele Măslinilor
Golgota
SamariaIerihon
Cezareea
Editați această casetă

Gamaliel (ebr. גמליאל, gr. Γαμαλιήλ) a fost un învăţător al Legii iudaice din secolul I d.Hr., conducător al uneia din principalele şcoli rabinice ale vremii (din partida fariseilor), membru de vază al Sinedriului şi mentor al Sf. Apostol Pavel (Faptele Apostolilor 22, 3). Era preţuit de tot poporul, iar glasul său era respectat în Sinedriu (unii autori consideră chiar că a fost preşedintele acestuia). Gamaliel este forma elenizată a numelui său, care înseamnă "răsplata lui Dumnezeu".

Gamaliel şi Apostolii

Pe când Sf. Apostoli propovăduiau Evanghelia, Sinedriul (organismul judecătoresc suprem al poporului evreu din acea vreme) încearcă să le interzică propovăduirea Evangheliei; aruncaţi în închisoare, aceştia au fost eliberaţi de un înger al Domnului şi s-au întors la propovăduire. Sunt readuşi înaintea Sinedriului şi li se cere încă o dată, fără succes, să renunţe la propovăduirea lor.

Atunci, se relatează în Faptele Apostolilor, Gamaliel cere ca Apostolii să fie scoşi afară, după care recomandă Sinedriului să nu mai ia măsuri de pedepsire a acestora. El le cere să-i lase în pace pe apostoli întrucât, arată el, dacă această nouă învăţătură era a unui fals Mesia - cum fuseseră mai înainte Teudas sau Iuda Galileanul - ea nu avea să aibă succes. Însă pe de altă parte, dacă învăţătura Apostolilor era de la Dumnezeu, ea nu putea nimicită, iar membrii Sinedriului s-ar fi făcut vinovaţi de a se fi luptat împotriva lui Dumnezeu însuşi. Ca dovadă a prestigiului său, Sinedriul a ascultat de Gamaliel: a pus doar ca aceştia să fie bătuţi cu nuiele, apoi li s-a dat drumul (Fapte 5,25-39).

Mentor al Sf. Ap. Pavel

Sf. Pavel însuşi mărturiseşte că a fost elev al învăţatului Gamaliel:

Eu sunt bărbat iudeu, născut în Tarsul Ciliciei şi crescut în cetatea aceasta, învăţând la picioarele lui Gamaliel în chip amănunţit Legea părintească, plin fiind de râvnă pentru Dumnezeu, precum şi voi toţi sunteţi astăzi (Fapte 22,3).

Faptul că Gamaliel era atât de tolerant i-a făcut pe unii autori să creadă că nu el a fost totuşi mentorul Sf. Apostol Pavel, care s-a arătat mai înainte de convertire un atât de vehement adversar al creştinilor, însă fără îndoială că Gamaliel nu era singurul care a avut o influenţă asupra acestuia, iar această ipoteză nu ia în considerare nici temperamentul Apostolului şi râvna pe care acesta o punea în a-şi pune în aplicare convingerile.

Gamaliel - un (sfânt) creştin?

Tradiţia ne spune că Gamaliel a crezut în Hristos împreună cu fiul său, fiind botezat de Sf. Apostol Pavel, posibil după ce asistaseră la martiriul Sf. Mucenic Ştefan. Potrivit Sf. Fotie, el ar fi fost botezat de Sf. Apostoli Petru şi Ioan. Unele surse afirmă că acesta a rămas creştin în ascuns, încercând să-şi păstreze locul în Sinedriu pentru a-i putea ajuta astfel mai mult pe creştini.

Biserica Romano-Catolică îl cinsteşte ca sfânt, cu prăznuirea pe 3 august. Potrivit Enciclopediei Catolice, trupul său a fost descoperit în sec. al V-lea, printr-o minune şi aşezat în catedrala din Pisa (Italia).

Surse

Bibliografie

  • Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2