Gamaliel

Acest articol face parte din seria Noul Testament
Evangheliile și Faptele Apostolilor
Matei – Marcu – Luca – Ioan
Faptele Apostolilor
Epistolele Sfântului Apostol Pavel
Romani I Corinteni – II Corinteni Galateni – Efeseni Filipeni – Coloseni I Tesaloniceni – II Tesaloniceni I Timotei – II Timotei Tit – Filimon Evrei
Epistolele sobornicești
Iacov I Petru – II Petru I Ioan - II Ioan – III Ioan Iuda
Apocalipsa
Apocalipsa lui Ioan
Persoane din Noul Testament
Iisus Hristos – Fecioara Maria – Dreptul Iosif Ioachim și Ana – Ioan Botezătorul
Cei 12 apostoli: Petru – Ioan – Iacov (fiul lui Zevedei) Matei – Filip – Toma Iacov (fiul lui Alfeu) – Iuda – Simon Matia – Bartolomeu Iuda Iscarioteanul Apostolul Pavel
Farisei drepți: Nicodim – Iosif din Arimateea Pavel – Gamaliel Simeon
Conducători: Irod cel Mare – Arhelau Irod Antipa – Irodiada Pilat din Pont
Femei credincioase: Maria Magdalena - Salomeea - Ioana - Maria lui Cleopa Maria din Betania – Marta din Betania
Alte persoane: Lazăr
Descoperiri arheologice biblice
Locuri din Noul Testament
Locuri din Evanghelii: Betleem – Nazaret Muntele Tabor – Betania – Samaria – Ierihon Ierusalim Cezareea
Alte locuri: Antiohia – Damasc – Efes – Iconium
Editați această casetă

Gamaliel (ebr. גמליאל, gr. Γαμαλιήλ) a fost un învățător al Legii iudaice din secolul I d.Hr., conducător al uneia din principalele școli rabinice ale vremii (din partida fariseilor), membru de vază al Sinedriului și mentor al Sf. Apostol Pavel (Faptele Apostolilor 22, 3). Era prețuit de tot poporul, iar glasul său era respectat în Sinedriu (unii autori consideră chiar că a fost președintele acestuia). Gamaliel este forma elenizată a numelui său, care înseamnă "răsplata lui Dumnezeu".

Acest Gamaliel este supranumit „cel Bătrân” (tradus în grecește cu ὁ πρεσβύτερος adică „presbiterul”), pentru a fi deosebit de alți Gamaliel care i-au urmat, inclusiv fiul său cel mare, Gamaliel „cel Tânăr” (care nu s-a convertit la creștinism). Se consideră că Gamaliel cel Bătrân a murit în jurul anului 50 d.Hr.

Gamaliel și Apostolii

Pe când Sf. Apostoli propovăduiau Evanghelia, Sinedriul (organismul judecătoresc suprem al poporului evreu din acea vreme) încearcă să le interzică propovăduirea Evangheliei; aruncați în închisoare, aceștia au fost eliberați de un înger al Domnului și s-au întors la propovăduire. Sunt readuși înaintea Sinedriului și li se cere încă o dată, fără succes, să renunțe la propovăduirea lor.

Atunci, se relatează în Faptele Apostolilor, Gamaliel cere ca Apostolii să fie scoși afară, după care recomandă Sinedriului să nu mai ia măsuri de pedepsire a acestora. El le cere să-i lase în pace pe apostoli întrucât, arată el, dacă această nouă învățătură era a unui fals Mesia - cum fuseseră mai înainte Teudas sau Iuda Galileanul - ea nu avea să aibă succes. Însă pe de altă parte, dacă învățătura Apostolilor era de la Dumnezeu, ea nu putea nimicită, iar membrii Sinedriului s-ar fi făcut vinovați de a se fi luptat împotriva lui Dumnezeu însuși. Ca dovadă a prestigiului său, Sinedriul a ascultat de Gamaliel: a pus doar ca aceștia să fie bătuți cu nuiele, apoi li s-a dat drumul (Fapte 5,25-39).

Mentor al Sf. Ap. Pavel

Sf. Pavel însuși mărturisește că a fost elev al învățatului Gamaliel:

Eu sunt bărbat iudeu, născut în Tarsul Ciliciei și crescut în cetatea aceasta, învățând la picioarele lui Gamaliel în chip amănunțit Legea părintească, plin fiind de râvnă pentru Dumnezeu, precum și voi toți sunteți astăzi (Fapte 22,3).

Faptul că Gamaliel era atât de tolerant i-a făcut pe unii autori să creadă că nu el a fost totuși mentorul Sf. Apostol Pavel, care s-a arătat mai înainte de convertire un atât de vehement adversar al creștinilor, însă fără îndoială că Gamaliel nu era singurul care a avut o influență asupra acestuia, iar această ipoteză nu ia în considerare nici temperamentul Apostolului și râvna pe care acesta o punea în a-și pune în aplicare convingerile.

Gamaliel - un (sfânt) creștin?

Tradiția ne spune că Gamaliel a crezut în Hristos împreună cu fiul său mai mic, Habib sau Aviv, fiind botezat împreună cu sfântul Nicodim de către Sf. Apostoli Petru și Ioan, posibil după ce asistaseră la martiriul Sf. Mucenic Ştefan (potrivit Sf. Fotie) și după ce au luat trupul lui Ștefan și l-au înmormântat pe proprietatea lui Gamaliel de la Cafargamala (actualul Beit Jamal, situat la cca 30 km V de Ierusalim). Nu după mult timp, sfântul Nicodim a murit și el și Gamaliel l-a înmormântat împreună cu sfântul Ștefan. Mai apoi, tot în același loc am fost înmormântați și Gamaliel și fiul lui Aviv (Habib).

După mulți ani, amintirea locului de înmormântare a acestor patru sfinți - Ștefan, Nicodim, Gamaliel și Aviv - s-a pierdut, până la 3 august 415 când Gamaliel i-a apărut de trei ori Părintelui Lucian, preot în Cafargamala. El i-a arătat Părintelui Lucian locul de îngropare și toate cele legate de acesta. Părintele Lucian a primit binecuvântare de la patriarhul Ioan al II-lea al Ierusalimului ca să dezgroape sfinții din mormintele lor de unde o mireasmă puternică și dulce umplea peștera.

Moaștele Sfântului Ștefan au fost duse în Biserica de pe Muntele Sion din Ierusalim cu multă cinstire la 26 decembrie 415 (pentru privegherea de pomenirea muceniciei lui, 27 decembrie), iar moaștele celorlalți trei au fost mutate în biserica din Cafargamala, peste care mai târziu s-a construit o mănăstire.

Ulterior, aceste moaștele celor patru sfinți au fost duse la Constantinopol.

Gamaliel este prăznuit în Biserica Ortodoxă fie la 13 mai, într-o tradiție greacă, fie la 2 august, când se face pomenirea mutării moaștelor la Constantinopol, în tradiția slavă.

Biserica Romano-Catolică îl cinstește ca sfânt, cu prăznuirea pe 3 august.

Surse

• en: w:Gamaliel
• ro: Biblia Ortodoxă : Faptele Apostolilor
• fr: http://www.icones-grecques.com/textes/synaxaires-vies-de-saints/transfert-reliques-saint-etienne.htm
• fr: https://www.mj-lagrange.org/?p=2734

Bibliografie

• Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, ISBN 973-9332-86-2
• Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos Petras