Modificări

Furtul se pedepseşte de la 2 ori(în cazul găsirii lucrului<ref>Exod22.4,7,9</ref><ref name="Concordanţă">Concordanţă biblică tematică, vezi bibliografia, sectiunea furtul, pag 161</ref>), până la 4-5 ori (dacă este vorba de un [[bou]] sau o [[oaie]] tăiată sau vândută<ref>Exod22.1</ref><ref name="Concordanţă"/>) şi 7 ori(dacă bunul respectiv este furat din casa omului şi nu e găsit-<ref>Prov6.30 </ref>), iar dacă hoţul nu poate plăti [[despăgubirea]], prin vânzarea bunurilor sale, este vândut ca [[rob]].<ref>Exod22.3</ref><ref name="Concordanţă"/> Dacă hoţul îşi recunoaşte furtul, el va putea restitui bunul, la care va adăuga o cincime din preţul acestuia şi aducând o jertfă de vină, va fi iertat.<ref>Lev6.1-7, Num5.5-8</ref><ref name="Concordanţă"/> Dacă hoţul intră într-o casă în timpul nopţii şi în urma luptei hoţul este omorât, stăpânul nu poartă nicio vină. Dacă însă spargerea se petrece în timpul zilei, proprietarul este pe deplin responsabil de eventuala moarte a hoţului.<ref>Exod22.2,3</ref><ref name="Concordanţă"/> Furtul unui om este pedepsit cu moartea.<ref>Exod21.16, Deut24.7, Fac37.26-28, 40.14-15 </ref>.

==Cauzele furtului==

:Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

:Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

:căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

:Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea. ”(Prov1.10-19).

==Tipuri de hoţi==

Hoţul acţionează pe neaşteptate şi obişnuieşte să stea la pândă, în special noaptea şi în locurile dosnice.<ref>Lc12.35-40, Mt24.42-44, Apoc3.3,16.5, 2Pet3.10, Tes5.2,4, Prov23.28, Iov24.14, Ps74.20, Ioil2.9, Ier49.9</ref><ref name="Concordanţă"/>Solomon ne atrage atenţia că ,,Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul”(nimicitorul este una din denumirile Celui Rău-n.r)<ref>Prov8.24</ref><ref name="Concordanţă"/> Tâlharul care-I spune lui Hristos să se salveze pe El şi să-i salveze şi pe ei este tâlharul [[egoist]]. <ref>(Lc23.39)</ref><ref name="Concordanţă"/> Cel de-al doilea tâlhar, care îşi recunoaşte ticăloşia, recunoaşte nevinovăţia lui Hristos şi Îl roagă să-şi aducă aminte de el când va veni întru împărăţia Sa, este tâlharul [[pocăit]]. <ref>(Lc23.40-43)</ref><ref name="Concordanţă"/> Asemenea lui este [[Zaheu]], mai-marele vameşilor, care aduce mântuire întregii sale case prin pocăinţa sa <ref>Lc19.1-10</ref>.