Fragmentul Muratori

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Două pagini din „Fragmentul lui Muratori”,
Bibliotheca Ambrosiana, Milano.

Fragmentul Muratori sau Fragmentul lui Muratori este considerată cea mai veche listă de scrieri biblice considerate ca autentice („canonice”) de către creștini.

Descriere

Publicat pentru prima dată în anul 1740 de Louis-Antoine Muratori (celebru istoric italian: 1662-1750), care l-a descoperit în Biblioteca Ambroziană din Milano, fragmentul Muratori (uneori: canonul Muratori) sau fragmentul lui Muratori este un manuscris conținând o discuție despre cărțile sfinte ale credinței creștine acceptate de Bisericile pe care le frecventa autorul lui (necunoscut până azi), cărți care au format Noul Testament.

Autor și datare

Acest manuscris, redactat în latină în secolul al VII-lea sau al VIII-lea, este traducerea unui original scris în limba greacă și datând din secolul al II-lea. Referințele la Păstorul lui Herma și la papa Pius I sugerează ca dată aproximativă a scrierii anul 170 d.Hr.

Autorul este până astăzi necunoscut.

Conținut

Din păcate, păstrat doar fragmentar, manuscrisului lui Muratori îi lipsesc începutul și sfârșitul.

Manuscrisul începe cu o frază incompletă care poate fi o referință plauzibilă la evanghelistul Marcu. Urmează apoi Luca și Ioan (care sunt citați ca autori ai evangheliilor ce le poartă numele). Matei nu apare în fragmentul păstrat, fiind probabil menționat în părțile care lipsesc din manuscris. Manuscrisul îi atribuie sfântului Pavel 13 epistole, în această ordine: Corinteni I, Corinteni II, Efeseni, Filipeni, Coloseni, Galateni, Tesaloniceni I, Tesaloniceni II, Romani, Filimon, Tit, Timotei I, Timotei II. Sunt menționate două epistole ale sfântului Apostol Ioan, epistola sfântului Iuda, Înțelepciunea lui Solomon, Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul și Apocalipsa sfântului Petru (deși este menționat că acest text este respins de unii). Autorul mai citează și alte câteva texte considerate de contemporanii lui ca neautentice, cum ar fi „Epistola către Laodiceni”.

Importanță

Apostolii, contemporanii și însoțitorii lui Iisus Hristos nemai fiind în viață, fragmentul lui Muratori arată voința creștinilor din secolul al II-lea de a clarifica situația numeroaselor texte așa-zise apostolice care circulau în vremea lor. Fragmentul Muratori este cea mai veche formă a ceea ce ar putea constitui un canon al Noului Testament cunoscut până astăzi.

Surse