Frăția Zoi: Diferență între versiuni
m (→Surse) |
(→Surse) |
||
| (Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | ''' | + | '''Frăția Teologilor „Zoi”''' (gr. Αδελφότης Θεολόγων «Η Ζωή») sau, în limbaj comun, '''Frăția Zoi'''<ref>Transliterat alternativ Zoe sau Zoi: litera finală ή se citește ca „e” lung în greaca clasică și ca „i” lung în greaca modernă; am optat aici pentru versiunea modernă.</ref> este o organizație ortodoxă semi-monahală din Grecia, asemănătoare cu unele ordine religioase occidentale. De la întemeierea ei, la începutul secolului al XX-lea, Frăția Zoi a organizat diferite activități educative, de propovăduire a credinței, de organizare și animare a unor grupuri de elevi și de tineri, precum și activități editoriale. Zoe is the Greek word for 'life'. |
| − | ==Activitatea | + | ==Activitatea Frăției== |
| − | + | Frăția „Zoi” a fost întemeiată de Pr. [[Eusebios (Matthopoulos)]] în anul 1907. Pr. Eusebios a fost puternic influențat în activitatea sa de [[Apostolos Makrakis]], o personalitate foarte controversată din secolul al XIX-lea, excomunicat de Biserca Ortodoxă; și-a încetat însă relațiile cu acesta încă din anul 1887<ref>Stavros Bozovitis, ''Associations and Brotherhoods in the Body of the living Christ'', Athens 2006</ref>. Pr. Eusebios avea un mare talent de predicator, drept care a primit și titlul de "mare predicator al Neamului" și a petrecut vreme de mai bine de zece ani călătorind prin întreaga Grecie, propovăduind Evanghelia, cu binecuvântarea Sfântului Sinod al [[Biserica Ortodoxă Greacă|Bisericii Greciei]] <ref>Eustace Bastas, "Eusebios Matthopoulos", Soter Publications</ref>. | |
| − | Pr. Eusebios a adunat laolaltă grupuri de tineri | + | Pr. Eusebios a adunat laolaltă grupuri de tineri necăsătoriți, foarte disciplinați, atât [[preot|preoți]] hirotoniți cât și [[laicat|laici]], care nu erau însă neapărat [[monah]]i, organizându-i în ceea ce avea să fie Frăția Zoi. Membrii Frăției își asumau voturi quasi-monahale de sărăcie, castitate și ascultare, și se întâlneau anual pentru o perioadă de meditație în comun. Duceau o viață strictă și puneau mare accent pe trăirea practică a credinței, motiv pentru care au fost acuzați, ca și alte frății din Grecia, de o preocupare excesivă pentru o etică rigoristă și o abordare pietistă a credinței, în detrimentul preocupării pentru învățătura de credință.<ref> [[http://www.theandros.com/pietism.html]] Nick Trakakis, ''Piety and Pietism'', Department of Philosophy, Monash University.</ref> Acuzația nu pare să se susțină, însă, întrucât atât Frăția Zoi, cât și Frăția Teologilor „Sotir”, urmașa celei dintâi au publicat un număr consistent de lucrări cu caracter dogmatic. Între acestea, cea mai cunoscută este „Dogmatica Ortodoxă” scrisă de [[Panagiotis Trembelas]]. În plus, preocuparea acestor Frății pentru doctrină este ilustrată și de abordarea lor hotărât anti-ecumenistă. |
| − | Întemeiată într-o vreme când | + | Întemeiată într-o vreme când părți din Grecia actuală se aflau încă sub dominația turcească, Frăția Zoi a contribuit – hotărâtor, după unii observatori – la revitalizarea vieții bisericești din Grecia: au întemeiat mai multe școli și diferite alte organizații, iar modelul de organizație de tineret propus de aceasta a fost preluat și reprodus și în alte țări ortodoxe. După cel de-al doilea Război Mondial, Frăția și-a extins programul editorial: au fost distribuite sute de mii de publicații susținute de Frăția Zoi. |
==Dispute interne== | ==Dispute interne== | ||
| − | Spre | + | Spre sfârșitul anilor 1950 și pe parcursul anilor 1960, Frăția a căzut pradă unor serioase conflicte interne, datorită acuzațiilor de „occidentalizare” și „pietism” lansate de o serie de teologi mai tineri. Teologul Panagiotis Trembelas a acuzat Frăția Zoi că se abătuse de la principiile trasate de Pr. Eusebios. Conflictul a dus la o ruptură în interiorul Frăției. În 1960, grupul disident din cadrul Frăției Zoi a întemeiat o nouă organizație, Frăția Sotir (din gr. Σωτηρ, 'Mântuitor'). <ref> [[http://www.theandros.com/pietism.html]] Nick Trakakis.</ref> . Apropierea Frăției Zoi de regimul militar al Coloneilor a adus daune grave reputației sale, mai ales după căderea regimului dictatorial, în 1974. |
| − | + | Frăția Zoi, prin editura sa, continuă sa publice cărți liturgice în limba greacă, ediții ale Sfintei Scripturi în greaca liturgică, precum și mai multe publicații periodice. | |
==Note== | ==Note== | ||
| Linia 23: | Linia 23: | ||
[[Categorie:Organizații]] | [[Categorie:Organizații]] | ||
| − | + | [[Categorie:Ortodoxia în Grecia]] | |
| + | [[Categorie:Mișcări, curente, grupări în cadrul Bisericii Ortodoxe]] | ||
| + | [[Categorie:Istoria Bisericii]] | ||
[[en:Brotherhood of Theologians Zoe]] | [[en:Brotherhood of Theologians Zoe]] | ||
Versiunea curentă din 8 septembrie 2014 15:52
Frăția Teologilor „Zoi” (gr. Αδελφότης Θεολόγων «Η Ζωή») sau, în limbaj comun, Frăția Zoi[1] este o organizație ortodoxă semi-monahală din Grecia, asemănătoare cu unele ordine religioase occidentale. De la întemeierea ei, la începutul secolului al XX-lea, Frăția Zoi a organizat diferite activități educative, de propovăduire a credinței, de organizare și animare a unor grupuri de elevi și de tineri, precum și activități editoriale. Zoe is the Greek word for 'life'.
Activitatea Frăției
Frăția „Zoi” a fost întemeiată de Pr. Eusebios (Matthopoulos) în anul 1907. Pr. Eusebios a fost puternic influențat în activitatea sa de Apostolos Makrakis, o personalitate foarte controversată din secolul al XIX-lea, excomunicat de Biserca Ortodoxă; și-a încetat însă relațiile cu acesta încă din anul 1887[2]. Pr. Eusebios avea un mare talent de predicator, drept care a primit și titlul de "mare predicator al Neamului" și a petrecut vreme de mai bine de zece ani călătorind prin întreaga Grecie, propovăduind Evanghelia, cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Greciei [3]. Pr. Eusebios a adunat laolaltă grupuri de tineri necăsătoriți, foarte disciplinați, atât preoți hirotoniți cât și laici, care nu erau însă neapărat monahi, organizându-i în ceea ce avea să fie Frăția Zoi. Membrii Frăției își asumau voturi quasi-monahale de sărăcie, castitate și ascultare, și se întâlneau anual pentru o perioadă de meditație în comun. Duceau o viață strictă și puneau mare accent pe trăirea practică a credinței, motiv pentru care au fost acuzați, ca și alte frății din Grecia, de o preocupare excesivă pentru o etică rigoristă și o abordare pietistă a credinței, în detrimentul preocupării pentru învățătura de credință.[4] Acuzația nu pare să se susțină, însă, întrucât atât Frăția Zoi, cât și Frăția Teologilor „Sotir”, urmașa celei dintâi au publicat un număr consistent de lucrări cu caracter dogmatic. Între acestea, cea mai cunoscută este „Dogmatica Ortodoxă” scrisă de Panagiotis Trembelas. În plus, preocuparea acestor Frății pentru doctrină este ilustrată și de abordarea lor hotărât anti-ecumenistă.
Întemeiată într-o vreme când părți din Grecia actuală se aflau încă sub dominația turcească, Frăția Zoi a contribuit – hotărâtor, după unii observatori – la revitalizarea vieții bisericești din Grecia: au întemeiat mai multe școli și diferite alte organizații, iar modelul de organizație de tineret propus de aceasta a fost preluat și reprodus și în alte țări ortodoxe. După cel de-al doilea Război Mondial, Frăția și-a extins programul editorial: au fost distribuite sute de mii de publicații susținute de Frăția Zoi.
Dispute interne
Spre sfârșitul anilor 1950 și pe parcursul anilor 1960, Frăția a căzut pradă unor serioase conflicte interne, datorită acuzațiilor de „occidentalizare” și „pietism” lansate de o serie de teologi mai tineri. Teologul Panagiotis Trembelas a acuzat Frăția Zoi că se abătuse de la principiile trasate de Pr. Eusebios. Conflictul a dus la o ruptură în interiorul Frăției. În 1960, grupul disident din cadrul Frăției Zoi a întemeiat o nouă organizație, Frăția Sotir (din gr. Σωτηρ, 'Mântuitor'). [5] . Apropierea Frăției Zoi de regimul militar al Coloneilor a adus daune grave reputației sale, mai ales după căderea regimului dictatorial, în 1974.
Frăția Zoi, prin editura sa, continuă sa publice cărți liturgice în limba greacă, ediții ale Sfintei Scripturi în greaca liturgică, precum și mai multe publicații periodice.
Note
- ↑ Transliterat alternativ Zoe sau Zoi: litera finală ή se citește ca „e” lung în greaca clasică și ca „i” lung în greaca modernă; am optat aici pentru versiunea modernă.
- ↑ Stavros Bozovitis, Associations and Brotherhoods in the Body of the living Christ, Athens 2006
- ↑ Eustace Bastas, "Eusebios Matthopoulos", Soter Publications
- ↑ [[1]] Nick Trakakis, Piety and Pietism, Department of Philosophy, Monash University.
- ↑ [[2]] Nick Trakakis.
Surse
OrthodoxWiki:Brotherhood of Theologians Zoe, după:
Wikipedia
