Flavian Mărturisitorul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (diacritice)
m (Viața: modif. exprimare)
Linia 7: Linia 7:
 
În anul 448, Sfântul Flavian a convocat un [[sinod]] local la [[Constantinopol]] pentru a examina erezia lui [[Eutihie]], care admitea doar o fire (cea divină) a Domnului [[Iisus Hristos]]. Persistând în eroarea sa, ereticul Eutihie a fost excomunicat de Biserică și privat de demnitățile sale. Totuși, Eutihie avea un protector puternic în persoana lui Hrisafie, un eunuc apropiat împăratului [[Teodosie al II-lea]].
 
În anul 448, Sfântul Flavian a convocat un [[sinod]] local la [[Constantinopol]] pentru a examina erezia lui [[Eutihie]], care admitea doar o fire (cea divină) a Domnului [[Iisus Hristos]]. Persistând în eroarea sa, ereticul Eutihie a fost excomunicat de Biserică și privat de demnitățile sale. Totuși, Eutihie avea un protector puternic în persoana lui Hrisafie, un eunuc apropiat împăratului [[Teodosie al II-lea]].
  
Prin intrigi, Hrisafie l-a adus pe [[patriarh]]ul [[Dioscor al Alexandriei]] de partea lui Eutihie și a primit permisiunea împăratului să convoace ceea ce se va numi „[[Sinodul tâlhăresc de la Efes]]”. Dioscor a prezidat acest sinod, obținând achitarea lui Eutihie și demiterea Patriarhului Flavian prin amenințări și presiuni. Sfântul Flavian a fost bătut cu cruzime în timpul lucrărilor acestui sinod de către niște [[călugăr]]i obraznici conduși de un anume Barsum.
+
Prin intrigi, Hrisafie l-a adus pe [[patriarh]]ul [[Dioscor al Alexandriei]] de partea lui Eutihie și a primit permisiunea împăratului să convoace ceea ce se va numi „[[Sinodul tâlhăresc de la Efes]]”. Dioscor a prezidat acest sinod, obținând achitarea lui Eutihie și demiterea Patriarhului Flavian prin amenințări și presiuni. Sfântul Flavian a fost bătut cu cruzime în timpul lucrărilor acestui sinod de către niște [[călugăr]]i obraznici conduși de un anume Barsum. Chiar și președintele sinodului, [[Dioscor al Alexandriei|Dioscor]] a luat parte la această bătaie. După aceasta, Sfântul Flavian a fost pus în lanțuri și a fost condamnat la exil în [[Efes]]. Sinodul l-a reabilitat pe Eutihie. Flavian a murit curând după acestea, în [[11 august]] 449, din cauza rănilor primite. El a fost înmormântat în secret.
 
 
Chiar și președintele sinodului, [[Dioscor al Alexandriei|Dioscor]] a luat parte la aceste bătăi. După aceasta, Sfântul Flavian a fost pus în lanțuri și a fost condamnat la exil în [[Efes]]. Sinodul l-a reabilitat pe Eutihie. Flavian a murit curând după acestea, în [[11 august]] 449, din cauza rănilor primite în acest atac. El a fost înmormântat în secret.
 
  
 
Sfânta [[Pulcheria Împărăteasa|Împărăteasă Pulcheria]] s-a retras de la curtea imperială. [[Papa]] [[Leon cel Mare]], ai cărui delegați au fost ignorați în timpul sinodului, a protestat și a declarat nule deciziile sinodului.
 
Sfânta [[Pulcheria Împărăteasa|Împărăteasă Pulcheria]] s-a retras de la curtea imperială. [[Papa]] [[Leon cel Mare]], ai cărui delegați au fost ignorați în timpul sinodului, a protestat și a declarat nule deciziile sinodului.

Versiunea de la data 16 februarie 2014 05:28

Sf. Flavian Mărturisitorul

Părintele nostru în rând cu sfinții, Flavian Mărturisitorul (numit și Phlabianus) a fost Patriarh al Constantinopolului din 446 până în 449.
El este pomenit de Biserică la 16 februarie.

Viața

Sfântul Flavian a devenit patriarh după moartea sfântului patriarh Proclu, într-o perioadă de tulburări și erezii care amenințau unitatea Bisericii.

În anul 448, Sfântul Flavian a convocat un sinod local la Constantinopol pentru a examina erezia lui Eutihie, care admitea doar o fire (cea divină) a Domnului Iisus Hristos. Persistând în eroarea sa, ereticul Eutihie a fost excomunicat de Biserică și privat de demnitățile sale. Totuși, Eutihie avea un protector puternic în persoana lui Hrisafie, un eunuc apropiat împăratului Teodosie al II-lea.

Prin intrigi, Hrisafie l-a adus pe patriarhul Dioscor al Alexandriei de partea lui Eutihie și a primit permisiunea împăratului să convoace ceea ce se va numi „Sinodul tâlhăresc de la Efes”. Dioscor a prezidat acest sinod, obținând achitarea lui Eutihie și demiterea Patriarhului Flavian prin amenințări și presiuni. Sfântul Flavian a fost bătut cu cruzime în timpul lucrărilor acestui sinod de către niște călugări obraznici conduși de un anume Barsum. Chiar și președintele sinodului, Dioscor a luat parte la această bătaie. După aceasta, Sfântul Flavian a fost pus în lanțuri și a fost condamnat la exil în Efes. Sinodul l-a reabilitat pe Eutihie. Flavian a murit curând după acestea, în 11 august 449, din cauza rănilor primite. El a fost înmormântat în secret.

Sfânta Împărăteasă Pulcheria s-a retras de la curtea imperială. Papa Leon cel Mare, ai cărui delegați au fost ignorați în timpul sinodului, a protestat și a declarat nule deciziile sinodului.

În curând, intrigile lui Hrisafie au fost dezvăluite. Moartea subită a împăratului Teodosie, în 28 iulie 450 a readus-o pe sora sa, Pulcheria, pe tronul imperial, ea căsătorindu-se cu generalul Marcian care a devenit astfel împărat. Prin eforturile împărătesei, moaștele sfântului Patriarh Flavian au fost transferate cu mare pompă de la Efes la Constantinopol. Sinodul de la Calcedon, convocat în 451, l-a condamnat pe Eutihie, a confirmat Tomosul Papei Leon și l-a canonizat pe Flavian ca mucenic.

Legături externe


Casetă de succesiune:
Flavian Mărturisitorul
Precedat de:
Proclu
Patriarh al Constantinopolului
446–449
Urmat de:
Anatolie