Filotei

Filotei imnograful a fost un monah care a trăit în Țara Românească la sfârșitul sec. XIV - începutul sec. XV. El se numără printre cei dintâi imnografi cunoscuți din mănăstirile românești. A întemeiat prima școală de caligrafi și copiști din Țara Românească, la Mănăstirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân.

Viața

Filotei (cunoscut sub numele de Filos) a fost mare logofăt al Țării Românești în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Era foarte învățat, fiind și un bun cunoscător al limbilor greacă și slavonă.

În anul 1392, renunțând la dregătorie și la toate cele pământești, a luat Crucea lui Hristos și s-a făcut călugăr în Mănăstirea Cozia, sub îndrumarea egumenului Gavriil. Apoi, deprinzând buna nevoință și rânduiala slujbelor bisericești, ajunse vestit protopsalt și cel dintâi dascăl și caligraf în obștea mănăstirilor Cozia și Cotmeana.

Monahul Filotei întemeiază astfel prima școală de caligrafi și copiști la Cozia și ajunge dascăl al călugărilor de pe Valea Oltului. Singura operă scrisă de el, ajunsă până astăzi, poartă numele de „Pripeale”, fiind o colecție de imne de laudă în cinstea marilor sfinți, care se cântă la slujba privegherii în mănăstiri. Fiind iscusit protopsalt și imnograf, „Pripealele” sale s-au răspândit prin secolele XV-XVIII în mai toate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanică, spre lauda lui Dumnezeu și a sfinților Săi.

Ajungând la vârsta proorocită de psalmistul David și lăsând în urmă câțiva buni ucenici, Cuviosul Filotei s-a mutat la cele cerești, pentru a lăuda neîncetat cu îngerii pe Tatăl, pe Fiul și pe Duhul Sfânt.

Surse

• Sfinți români - Monahul Filotei imnograful