Filofteia: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(mici corecturi)
m (Generalizarea cultului în întreaga țară)
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:12_decembrie_07-filofteia.jpg|Sfânta  Muceniţă Filofteia|thumb]]
+
[[Image:12_decembrie_07-filofteia.jpg|Sfânta  Muceniță Filofteia|thumb]]
'''Sfânta Muceniţă Filofteia''' este una din sfintele [[mucenic|muceniţe]] cele mai cinstite de pe teritoriul României. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul Bulgariei de azi. Moaştele sale se găsesc în biserica mănăstirii din Curtea de Argeş, iar prăznuirea ei se face la [[7 decembrie]]. Numele său mai poate fi întâlnit şi cu grafia '''Filofteea''' sau (mai rar) '''Filoteea / Filoteia'''. Numele ei înseamnă ''iubitoare de Dumnezeu''.
+
'''Sfânta Muceniță Filofteia''' este una din sfintele [[mucenic|mucenițe]] cele mai cinstite de pe teritoriul României. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul Bulgariei de azi. [[Moaște]]le sale se găsesc în biserica [[Mănăstirea Curtea de Argeș|mănăstirii din Curtea de Argeș]], iar [[Praznic|prăznuirea]] ei se face la [[7 decembrie]]. Numele său mai poate fi întâlnit și cu grafia '''Filofteea''' sau (mai rar) '''Filoteea / Filoteia'''. Numele ei înseamnă ''iubitoare de Dumnezeu''.
  
==Viaţa==
+
==Viața==
  
Sfânta Muceniţă Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de oraşul Târnovo (Veliko Târnovo din Bulgaria de astăzi), capitala Ţaratului (româno-) bulgar, într-o familie de ţărani. Este crescută în dreapta credinţă şi evlavie de mama sa, care moare când sfânta era încă mică. Dar roadele evlaviei maicii sale s-au vădit când Filofteia a mai crescut.
+
Sfânta Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de orașul Târnovo (Veliko Târnovo din Bulgaria de astăzi), capitala Țaratului (româno-) bulgar, într-o familie de țărani. Este crescută în dreapta credință și evlavie de mama sa, care moare când sfânta era încă mică. Dar roadele evlaviei maicii sale s-au vădit când Filofteia a mai crescut.
  
Copila asculta de mică dumnezeieştile [[Sfânta Scriptură|Scripturi]], [[post]]ind şi învăţând să-şi păzească neîntinată [[fecioria]]. Dar mai presus de toate a iubit [[mila|milostenia]]. Copila săvârşea cu statornicie şi răbdare toate faptele bune. Dar, după ce mama sfintei a trecut la Domnul, tatăl ei s-a însurat a doua oară. Mama vitregă nu a iubit-o pe Filofteia, astfel că adeseori îi făcea necazuri, bătând-o şi pârând-o tatălui ei, ca şi acesta să o certe.  
+
Copila asculta de mică dumnezeieștile [[Sfânta Scriptură|Scripturi]], [[post]]ind și învățând să-și păzească neîntinată [[fecioria]]. Dar mai presus de toate a iubit [[mila|milostenia]]. Copila săvârșea cu statornicie și răbdare toate faptele bune. Dar, după ce mama sfintei a trecut la Domnul, tatăl ei s-a însurat a doua oară. Mama vitregă nu a iubit-o pe Filofteia, astfel că adeseori îi făcea necazuri, bătând-o și pârând-o tatălui ei, ca și acesta să o certe.  
  
Iar în acest timp, fericita fecioară, de multe ori, văzându-i pe săraci şi pe flămânzi, se lăsa biruită de milostivire le dădea hainele ei şi le împărţea din mâncarea pe care mama vitregă i-o dădea ca să o ducă la ţarină, tatălui ei. Pentru aceasta, tatăl ei se mânia şi de multe ori o bătea fără milă, poruncindu-i să nu mai facă aceste fapte.
+
Iar în acest timp, fericita fecioară, de multe ori, văzându-i pe săraci și pe flămânzi, se lăsa biruită de milostivire le dădea hainele ei și le împărțea din mâncarea pe care mama vitregă i-o dădea ca să o ducă la țarină, tatălui ei. Pentru aceasta, tatăl ei se mânia și de multe ori o bătea fără milă, poruncindu-i să nu mai facă aceste fapte.
  
Dar sfânta nu-l asculta, fiindu-i milă de săraci. Astfel că, într-o zi, mergând ea după obicei să ducă tatălui său mâncare la ţarină, i-au ieşit în cale nişte săraci şi flămânzi, care mereu o cercetau, ştiind milostivirea ei. Neavând altceva ce să le dea, sfânta le-a împărţit mâncarea pe care trebuia să i-o ducă tatălui ei. Iar acesta, rămas flămând, când s-a întors acasă şi-a certat soaţa, care însă l-a încredinţat că îi trimite întotdeauna mâncare îndeajuns, ba şi de prisos. De aceea, ascultând de îndemnul celui rău, tatăl fericitei s-a hotărât să o pândească pe copilă ca să vadă ce făcea cu mâncarea.  
+
Dar sfânta nu-l asculta, fiindu-i milă de săraci. Astfel că, într-o zi, mergând ea după obicei să ducă tatălui său mâncare la țarină, i-au ieșit în cale niște săraci și flămânzi, care mereu o cercetau, știind milostivirea ei. Neavând altceva ce să le dea, sfânta le-a împărțit mâncarea pe care trebuia să i-o ducă tatălui ei. Iar acesta, rămas flămând, când s-a întors acasă și-a certat soața, care însă l-a încredințat că îi trimite întotdeauna mâncare îndeajuns, ba și de prisos. De aceea, ascultând de îndemnul celui rău, tatăl fericitei s-a hotărât să o pândească pe copilă ca să vadă ce făcea cu mâncarea.  
  
Deci mergând la vremea la care ştia că venea Filofteia cu bucatele, s-a aşezat la loc potrivit şi, pândind-o, a văzut că le împărţea săracilor. Fiind biruit de mânie şi uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei, ca totdeauna, apucând-o de cosiţe ca să o bată până ce se va linişti. Dar, nemaifiind stăpân pe el, a aruncat în ea cu toporul pe care-l avea la brâu şi, lovind-o, a rănit-o la un picior. Iar din această rană sfânta a murit pe loc. Și tot locul acela s-a umplut de lumină. Sfânta era în vârstă de doisprezece ani când s-a mutat la Domnul.
+
Deci mergând la vremea la care știa că venea Filofteia cu bucatele, s-a așezat la loc potrivit și, pândind-o, a văzut că le împărțea săracilor. Fiind biruit de mânie și uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei, ca totdeauna, apucând-o de cosițe ca să o bată până ce se va liniști. Dar, nemaifiind stăpân pe el, a aruncat în ea cu toporul pe care-l avea la brâu și, lovind-o, a rănit-o la un picior. Iar din această rană sfânta a murit pe loc. Și tot locul acela s-a umplut de lumină. Sfânta era în vârstă de doisprezece ani când s-a mutat la Domnul.
  
Iar tatăl său, venindu-şi în fire, a fost cuprins de spaimă şi de cutremur, întâi pentru că a ajuns ucigaşul fiicei sale, apoi din pricina strălucirii dumnezeieşti care se revărsase în jurul sfintelor ei moaşte. Şi vrând să ridice sfântul ei trup, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el. Văzând acestea, a alergat în cetate şi le-a spus arhiepiscopului şi conducătorilor cetăţii tot ce se întâmplase şi că trupul fericitei zăcea pe pământ, şi că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul împreună cu mai-marii cetăţii şi cu popor mult, au alergat cu făclii şi cu [[tămâie]] şi cu [[rugăciune|rugăciuni]], şi văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toţii şi au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care şi acum, în vremurile din urmă, preamăreşte pe robii Săi care împlinesc cu fapta poruncile Lui.
+
Iar tatăl său, venindu-și în fire, a fost cuprins de spaimă și de cutremur, întâi pentru că a ajuns ucigașul fiicei sale, apoi din pricina strălucirii dumnezeiești care se revărsase în jurul sfintelor ei [[moaște]]. Și vrând să ridice sfântul ei trup, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el. Văzând acestea, a alergat în cetate și le-a spus arhiepiscopului și conducătorilor cetății tot ce se întâmplase și că trupul fericitei zăcea pe pământ, și că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul împreună cu mai-marii cetății și cu popor mult, au alergat cu făclii și cu [[tămâie]] și cu [[rugăciune|rugăciuni]], și văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toții și au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care și acum, în vremurile din urmă, preamărește pe robii Săi care împlinesc cu fapta poruncile Lui.
  
Apoi au încercat, împreună cu arhiepiscopul, să ridice trupul sfintei şi să o ducă în cetate. Dar n-au putut nici să-l mişte, aşa încât s-au înspăimântat ci toţii. Au început să se roage cu stăruinţă lui Dumnezeu şi Sfintei Filofteia, dar nici aşa nu au putut s-o ridice. Că vrând Dumnezeu să preamărească pe roaba Sa, a îngreuiat trupul fericitei ca pe o piatră.
+
Apoi au încercat, împreună cu arhiepiscopul, să ridice trupul sfintei și să o ducă în cetate. Dar n-au putut nici să-l miște, așa încât s-au înspăimântat ci toții. Au început să se roage cu stăruință lui Dumnezeu și Sfintei Filofteia, dar nici așa nu au putut s-o ridice. Că vrând Dumnezeu să preamărească pe roaba Sa, a îngreuiat trupul fericitei ca pe o piatră.
  
Deci înţelegând că sfânta vroia să odihnească în altă parte, au început să-i pomenească, ca unei fiinţe vii, ţările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre şi cele de această parte de Dunăre şi nicăieri n-a voit. Dar cum s-a pomenit de Biserica Domnească cea din Târgul Argeşului, îndată s-a uşurat trupul ei, chiar mai mult decât greutatea sa firească. Înţelegând toţi că acolo este voia lui Dumnezeu şi a sfintei să meargă, îndată a înştiinţat prin scrisoare pe Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise şi biserica) de cele întâmplate. Acesta, de cum a fost înştiinţat, fiind binecredincios şi râvnitor a-şi împodobi ţara şi poporul cu odoare de mult preţ ca acestea, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii şi cu tămâieri, mergând către Dunăre şi a adus sfintele ei [[moaşte]] în Ţara Românească. Le-a aşezat în Biserica Domnească, în oraşul Argeş. Acolo au stat sfintele ei moaşte până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeş de către Neagoe Basarab. Aici au fost mutate, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeş. Şi acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credinţă la sfintele ei moaşte.
+
Deci înțelegând că sfânta vroia să odihnească în altă parte, au început să-i pomenească, ca unei ființe vii, țările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre și cele de această parte de Dunăre și nicăieri n-a voit. Dar cum s-a pomenit de Biserica Domnească cea din Târgul Argeșului, îndată s-a ușurat trupul ei, chiar mai mult decât greutatea sa firească. Înțelegând toți că acolo este voia lui Dumnezeu și a sfintei să meargă, îndată a înștiințat prin scrisoare pe Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise și biserica) de cele întâmplate. Acesta, de cum a fost înștiințat, fiind binecredincios și râvnitor a-și împodobi țara și poporul cu odoare de mult preț ca acestea, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii și cu tămâieri, mergând către Dunăre și a adus sfintele ei [[moaște]] în Țara Românească. Le-a așezat în Biserica Domnească, în orașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaște până la zidirea [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]] de către [[Neagoe Basarab]]. Aici au fost mutate, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș. Și acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credință la sfintele ei moaște.
  
În fiecare an, la [[7 decembrie]], sfintele sale moaşte sunt scoase afară din [[paraclis]] şi racla este deschisă, fiind puse într-un pavilion special amenajat din faţa bisericii mănăstirii, pentru ca mai ales în această zi credincioşii, care se adună în număr mare la prăznuirea ei, să li se poată închina.
+
În fiecare an, la [[7 decembrie]], sfintele sale moaște sunt scoase afară din [[paraclis]] și racla este deschisă, fiind puse într-un pavilion special amenajat din fața bisericii mănăstirii, pentru ca mai ales în această zi credincioșii, care se adună în număr mare la prăznuirea ei, să li se poată închina.
  
== Sfintele moaşte ==
+
== Sfintele moaște ==
Documentele istorice arată însă că moaştele muceniţei au rămas la Tarnovo şi sunt aduse în Ţara Românească numai după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt  dăruite domnitorului Mircea cel Bătrân (1386+1418), care le aşează în biserica domneasca Sfântul Nicolae de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului Basarab I Întemeietorul şi Nicolae Alexandru, fiul său. Rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în biserica Sfântul Gheorghe, apoi în biserica Adormirea Maicii Domnului-Olari. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti, apoi revin la Curtea de Argeş şi sunt găzduite în marea biserica ctitorită de Neagoe Vodă Basarab.  
+
Documentele istorice arată însă că moaștele muceniței au rămas la Târnovo și sunt aduse în Țara Românească numai după anul 1393, când țaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt  dăruite voievodului [[Mircea cel Bătrân]] (1386-1418), care le așează în biserica domnească „Sfântul Nicolae” de la Curtea de Argeș, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului [[Basarab I]] ''Întemeietorul'' și a lui [[Nicolae Alexandru]], fiul său. Rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în [[Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” (București)|Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București]], apoi în [[Biserica Olari|Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Olari]]. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul [[Mănăstirea Antim|Mănăstirii Antim]] din București, apoi revin la [[Mănăstirea Curtea de Argeș]], unde sunt găzduite în marea biserică ctitorită de Sf. [[Neagoe Basarab|Neagoe Vodă Basarab]].
  
 
== Imnografie ==
 
== Imnografie ==
Linia 29: Linia 29:
 
[[Tropar]], ([[glas]]ul al 8-lea):
 
[[Tropar]], ([[glas]]ul al 8-lea):
  
:Întru răbdarea ta ţi-ai agonisit plata ta, Fericită Filofteia,
+
:Întru răbdarea ta ți-ai agonisit plata ta, Fericită Filofteia,
 
:întru ispite neîncetat răbdând, întru bătăi suferind, întru necazuri binevoind
 
:întru ispite neîncetat răbdând, întru bătăi suferind, întru necazuri binevoind
:pe săraci miluindu-i şi pe flămânzi săturându-i;
+
:pe săraci miluindu-i și pe flămânzi săturându-i;
 
:roagă-te lui Hristos Dumnezeu, bună fecioară, să se mântuiască sufletele noastre.
 
:roagă-te lui Hristos Dumnezeu, bună fecioară, să se mântuiască sufletele noastre.
  
Linia 37: Linia 37:
  
 
:Filoftee preafericită, din pruncie te-ai adus, prin faptă bună, jertfă fără prihană lui Dumnezeu,
 
:Filoftee preafericită, din pruncie te-ai adus, prin faptă bună, jertfă fără prihană lui Dumnezeu,
:Celui ce, mai înainte de a te naşte, te ştia pe tine,
+
:Celui ce, mai înainte de a te naște, te știa pe tine,
:ceea ce te-ai făcut podoabă fecioarelor şi locuitoare a cămării celei de nuntă, vrednică de laudă.
+
:ceea ce te-ai făcut podoabă fecioarelor și locuitoare a cămării celei de nuntă, vrednică de laudă.
:Pentru aceea, strigăm ţie:
+
:Pentru aceea, strigăm ție:
 
:Bucură-te, fecioară, pururea pomenită!
 
:Bucură-te, fecioară, pururea pomenită!
  
 
==Iconografie==
 
==Iconografie==
  
Pentru reprezentarea Sfintei Muceniţe Filofteia, ''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sophia, Bucureşti, 2000) nu dă indicaţii de reprezentare, menţionând-o doar în ceata Sfintelor Muceniţe. Editorul român este cel care adaugă indicaţiile, p. 293. Astfel, Sfânta Muceniţă Filofteia este reprezentată ca "adolescentă purtând ie, ilic şi catrinţă lungă cu dungi verticale, cu capul gol şi părul pe spate strâns la ceafă, ţinând în mâini cruce şi ramură de finic", deci în costum popular (bulgăresc) şi cu însemnele [[mucenic]]iei.
+
Pentru reprezentarea Sfintei Mucenițe Filofteia, ''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sophia, București, 2000) nu dă indicații de reprezentare, menționând-o doar în ceata Sfintelor Mucenițe. Editorul român este cel care adaugă indicațiile, p. 293. Astfel, Sfânta Muceniță Filofteia este reprezentată ca "adolescentă purtând ie, ilic și catrință lungă cu dungi verticale, cu capul gol și părul pe spate strâns la ceafă, ținând în mâini cruce și ramură de finic", deci în costum popular (bulgăresc) și cu însemnele [[mucenic]]iei.
  
== Cultul Sfintei Filofteia în Ţara Românească ==
+
== Cultul Sfintei Filofteia în Țara Românească ==
Sfânta muceniţă Filofteia, devenind ocrotitoarea Ţării Româneşti, moaştele ei au fost cinstite în întreaga ţară, mulţi credincioşi venind in pelerinaj la Curtea de Argeş. În situaţii de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în ţară cu moaştele muceniţei. Biserici, precum Dobroteasa şi [[Sfântul Gheorghe]] din Bucureşti, Sfânta Filofteia şi [[Sfânta Vineri]] din Ploieşti, Adormirea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viaţa ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioşilor. Mulţi părinţi dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei îşi iau acest nume la intrarea în călugărie. Viaţa Sfintei Filofteia a fost trecută în [[Minei]]ul pe decembrie şi în Vieţile Sfinţilor pe această lună.
+
Sfânta muceniță Filofteia, devenind ocrotitoarea Țării Românești, moaștele ei au fost cinstite în întreaga țară, mulți credincioși venind în pelerinaj la Curtea de Argeș. În situații de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în țară cu moaștele muceniței. Biserici, precum Dobroteasa și [[Sfântul Gheorghe]] din București, Sfânta Filofteia și [[Sfânta Vineri]] din Ploiești, Adormirea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viața ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioșilor. Mulți părinți dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei își iau acest nume la intrarea în călugărie. Viața Sfintei Filofteia a fost trecută în [[Minei]]ul pe decembrie și în Viețile Sfinților pe această lună.
  
== Generalizarea cultului în întreaga ţară ==
+
== Generalizarea cultului în întreaga țară ==
La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod hotărăşte generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul ţării. Cu acest prilej, în prezenţa patriarhului Justinian Marina, are loc, în anul 1955 o slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujba fiind prezenţi numeroşi ierarhi români şi străini, precum şi un număr impresionant de credincioşi.
+
La 28 februarie 1950, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântul Sinod]] hotărăște generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul țării. Cu acest prilej, în prezența patriarhului [[Iustinian (Marina) al României|Iustinian Marina]], are loc, în anul 1955 o slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujba fiind prezenți numeroși ierarhi români și străini, precum și un număr impresionant de credincioși.
  
 
==Surse==
 
==Surse==
  
 
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie07.htm Sinaxar 7 decembrie]
 
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie07.htm Sinaxar 7 decembrie]
*''Ceaslov'', IBMBOR, Bucureşti, 2001, p. 448. pentru partea de imnografie.
+
*''Ceaslov'', IBMBOR, București, 2001, p. 448. pentru partea de imnografie.
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
  
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/10/10g_sfanta_mucenita_filofteia.html Sfânta Muceniţă Filofteia de la Argeş], de Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, ''Sfinţi daco-romani şi români'', Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 1994, pp. 168-171.
+
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/10/10g_sfanta_mucenita_filofteia.html Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș], de Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, ''Sfinți daco-romani și români'', Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994, pp. 168-171.
 
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/09/acatiste/07.html Acatistul Sfintei Filoteia]
 
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/09/acatiste/07.html Acatistul Sfintei Filoteia]
 
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/02/icoane_sfinti/12_decembrie_07-filofteia.html Icoana Sfintei Filofteia]
 
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/02/icoane_sfinti/12_decembrie_07-filofteia.html Icoana Sfintei Filofteia]
*[http://www.razbointrucuvant.ro/2007/12/07/sfanta-filofteia-lectia-unui-copil-mucenic/ Sfânta Filofteia, lecţia unui copil mucenic]
+
*[http://www.razbointrucuvant.ro/2007/12/07/sfanta-filofteia-lectia-unui-copil-mucenic/ Sfânta Filofteia, lecția unui copil mucenic]
*[http://m-ol.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=2865&Itemid=9 Puterea Sfintelor Moaşte ale Mc. Filofteia]
+
*[http://m-ol.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=2865&Itemid=9 Puterea Sfintelor Moaște ale Mc. Filofteia]
*[http://www.crestinortodox.ro/ultimele_stiri/Sfanta_Mucenita_Filofteia__o_sfanta_de_numai_12_ani-105-19858.html Sfânta Muceniţă Filofteia, o sfântă de numai 12 ani]
+
*[http://www.crestinortodox.ro/ultimele_stiri/Sfanta_Mucenita_Filofteia__o_sfanta_de_numai_12_ani-105-19858.html Sfânta Muceniță Filofteia, o sfântă de numai 12 ani]
  
--------------------------------------------------------------------------------------
+
[[Categorie:Sfinți]]
 
 
 
 
[[Categorie:Sfinţi]]
 
 
[[Categorie:Mucenici]]
 
[[Categorie:Mucenici]]
  
 
[[en:Philothea of Arges]]
 
[[en:Philothea of Arges]]

Versiunea de la data 7 decembrie 2020 05:16

Sfânta Muceniță Filofteia

Sfânta Muceniță Filofteia este una din sfintele mucenițe cele mai cinstite de pe teritoriul României. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul Bulgariei de azi. Moaștele sale se găsesc în biserica mănăstirii din Curtea de Argeș, iar prăznuirea ei se face la 7 decembrie. Numele său mai poate fi întâlnit și cu grafia Filofteea sau (mai rar) Filoteea / Filoteia. Numele ei înseamnă iubitoare de Dumnezeu.

Viața

Sfânta Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de orașul Târnovo (Veliko Târnovo din Bulgaria de astăzi), capitala Țaratului (româno-) bulgar, într-o familie de țărani. Este crescută în dreapta credință și evlavie de mama sa, care moare când sfânta era încă mică. Dar roadele evlaviei maicii sale s-au vădit când Filofteia a mai crescut.

Copila asculta de mică dumnezeieștile Scripturi, postind și învățând să-și păzească neîntinată fecioria. Dar mai presus de toate a iubit milostenia. Copila săvârșea cu statornicie și răbdare toate faptele bune. Dar, după ce mama sfintei a trecut la Domnul, tatăl ei s-a însurat a doua oară. Mama vitregă nu a iubit-o pe Filofteia, astfel că adeseori îi făcea necazuri, bătând-o și pârând-o tatălui ei, ca și acesta să o certe.

Iar în acest timp, fericita fecioară, de multe ori, văzându-i pe săraci și pe flămânzi, se lăsa biruită de milostivire le dădea hainele ei și le împărțea din mâncarea pe care mama vitregă i-o dădea ca să o ducă la țarină, tatălui ei. Pentru aceasta, tatăl ei se mânia și de multe ori o bătea fără milă, poruncindu-i să nu mai facă aceste fapte.

Dar sfânta nu-l asculta, fiindu-i milă de săraci. Astfel că, într-o zi, mergând ea după obicei să ducă tatălui său mâncare la țarină, i-au ieșit în cale niște săraci și flămânzi, care mereu o cercetau, știind milostivirea ei. Neavând altceva ce să le dea, sfânta le-a împărțit mâncarea pe care trebuia să i-o ducă tatălui ei. Iar acesta, rămas flămând, când s-a întors acasă și-a certat soața, care însă l-a încredințat că îi trimite întotdeauna mâncare îndeajuns, ba și de prisos. De aceea, ascultând de îndemnul celui rău, tatăl fericitei s-a hotărât să o pândească pe copilă ca să vadă ce făcea cu mâncarea.

Deci mergând la vremea la care știa că venea Filofteia cu bucatele, s-a așezat la loc potrivit și, pândind-o, a văzut că le împărțea săracilor. Fiind biruit de mânie și uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei, ca totdeauna, apucând-o de cosițe ca să o bată până ce se va liniști. Dar, nemaifiind stăpân pe el, a aruncat în ea cu toporul pe care-l avea la brâu și, lovind-o, a rănit-o la un picior. Iar din această rană sfânta a murit pe loc. Și tot locul acela s-a umplut de lumină. Sfânta era în vârstă de doisprezece ani când s-a mutat la Domnul.

Iar tatăl său, venindu-și în fire, a fost cuprins de spaimă și de cutremur, întâi pentru că a ajuns ucigașul fiicei sale, apoi din pricina strălucirii dumnezeiești care se revărsase în jurul sfintelor ei moaște. Și vrând să ridice sfântul ei trup, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el. Văzând acestea, a alergat în cetate și le-a spus arhiepiscopului și conducătorilor cetății tot ce se întâmplase și că trupul fericitei zăcea pe pământ, și că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul împreună cu mai-marii cetății și cu popor mult, au alergat cu făclii și cu tămâie și cu rugăciuni, și văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toții și au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care și acum, în vremurile din urmă, preamărește pe robii Săi care împlinesc cu fapta poruncile Lui.

Apoi au încercat, împreună cu arhiepiscopul, să ridice trupul sfintei și să o ducă în cetate. Dar n-au putut nici să-l miște, așa încât s-au înspăimântat ci toții. Au început să se roage cu stăruință lui Dumnezeu și Sfintei Filofteia, dar nici așa nu au putut s-o ridice. Că vrând Dumnezeu să preamărească pe roaba Sa, a îngreuiat trupul fericitei ca pe o piatră.

Deci înțelegând că sfânta vroia să odihnească în altă parte, au început să-i pomenească, ca unei ființe vii, țările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre și cele de această parte de Dunăre și nicăieri n-a voit. Dar cum s-a pomenit de Biserica Domnească cea din Târgul Argeșului, îndată s-a ușurat trupul ei, chiar mai mult decât greutatea sa firească. Înțelegând toți că acolo este voia lui Dumnezeu și a sfintei să meargă, îndată a înștiințat prin scrisoare pe Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise și biserica) de cele întâmplate. Acesta, de cum a fost înștiințat, fiind binecredincios și râvnitor a-și împodobi țara și poporul cu odoare de mult preț ca acestea, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii și cu tămâieri, mergând către Dunăre și a adus sfintele ei moaște în Țara Românească. Le-a așezat în Biserica Domnească, în orașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaște până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeș de către Neagoe Basarab. Aici au fost mutate, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș. Și acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credință la sfintele ei moaște.

În fiecare an, la 7 decembrie, sfintele sale moaște sunt scoase afară din paraclis și racla este deschisă, fiind puse într-un pavilion special amenajat din fața bisericii mănăstirii, pentru ca mai ales în această zi credincioșii, care se adună în număr mare la prăznuirea ei, să li se poată închina.

Sfintele moaște

Documentele istorice arată însă că moaștele muceniței au rămas la Târnovo și sunt aduse în Țara Românească numai după anul 1393, când țaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt dăruite voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418), care le așează în biserica domnească „Sfântul Nicolae” de la Curtea de Argeș, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului Basarab I Întemeietorul și a lui Nicolae Alexandru, fiul său. Rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București, apoi în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Olari. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul Mănăstirii Antim din București, apoi revin la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde sunt găzduite în marea biserică ctitorită de Sf. Neagoe Vodă Basarab.

Imnografie

Tropar, (glasul al 8-lea):

Întru răbdarea ta ți-ai agonisit plata ta, Fericită Filofteia,
întru ispite neîncetat răbdând, întru bătăi suferind, întru necazuri binevoind
pe săraci miluindu-i și pe flămânzi săturându-i;
roagă-te lui Hristos Dumnezeu, bună fecioară, să se mântuiască sufletele noastre.

Condac (glasul al 6-lea):

Filoftee preafericită, din pruncie te-ai adus, prin faptă bună, jertfă fără prihană lui Dumnezeu,
Celui ce, mai înainte de a te naște, te știa pe tine,
ceea ce te-ai făcut podoabă fecioarelor și locuitoare a cămării celei de nuntă, vrednică de laudă.
Pentru aceea, strigăm ție:
Bucură-te, fecioară, pururea pomenită!

Iconografie

Pentru reprezentarea Sfintei Mucenițe Filofteia, Erminia lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000) nu dă indicații de reprezentare, menționând-o doar în ceata Sfintelor Mucenițe. Editorul român este cel care adaugă indicațiile, p. 293. Astfel, Sfânta Muceniță Filofteia este reprezentată ca "adolescentă purtând ie, ilic și catrință lungă cu dungi verticale, cu capul gol și părul pe spate strâns la ceafă, ținând în mâini cruce și ramură de finic", deci în costum popular (bulgăresc) și cu însemnele muceniciei.

Cultul Sfintei Filofteia în Țara Românească

Sfânta muceniță Filofteia, devenind ocrotitoarea Țării Românești, moaștele ei au fost cinstite în întreaga țară, mulți credincioși venind în pelerinaj la Curtea de Argeș. În situații de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în țară cu moaștele muceniței. Biserici, precum Dobroteasa și Sfântul Gheorghe din București, Sfânta Filofteia și Sfânta Vineri din Ploiești, Adormirea Maicii Domnului din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viața ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioșilor. Mulți părinți dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei își iau acest nume la intrarea în călugărie. Viața Sfintei Filofteia a fost trecută în Mineiul pe decembrie și în Viețile Sfinților pe această lună.

Generalizarea cultului în întreaga țară

La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod hotărăște generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul țării. Cu acest prilej, în prezența patriarhului Iustinian Marina, are loc, în anul 1955 o slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujba fiind prezenți numeroși ierarhi români și străini, precum și un număr impresionant de credincioși.

Surse

Legături externe