Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.197 de modificări
Modificări
format Îmbunătățire
{{Îmbunătățire}}'''Filioque''' (= şi de la Fiul), cuvinte adăugate la afirmaţia „care purcede din Tatăl” în articolul [[Crezul]]ui de la [[Sinodul I Ecumenic|Constantinopol (381)]], articol care se referă la purcederea Duhului Sfânt. „Filioque”, adăugat la versiunea anterioarǎ a Crezului a provocat una dintre cele mai înverşunate dispute teologice dintre Orient şi Occident. Ea rămâne şi astăzi una din particularităţile doctrinare care separă Biserica ortodoxă de cea catolică.
Dar abia în alt [[sinod]], cel de la Toledo din anul 589, „Filioque” a fost introdus în Simbolul Credinţei întocmit şi aprobat de acelaşi sinod, pentru ca pe urmă să pătrundă în Galia prin învăţatul Alcuin, care la porunca împăratului Carol cel Mare, a scris o lucrare specială în favoarea acestei doctrine. Motivul pentru care sinodul de la Toledo din anul 589 a oficializat această inovaţie a fost determinat de următoarele: vizigoţii, care se creştinaseră cu un veac mai înainte, au primit creştinismul sub formă [[Arianism|ariană]]. Spre a-i atrage pe vizigoţi - care între timp se stabiliseră în Spania - de la arianism la ortodoxie, episcopii spanioli au socotit că, dacă vor hotărî că Duhul Sfânt purcede şi de la Fiul, vor ridica astfel demnitatea Fiului la rangul de Persoană treimicǎ, şi astfel vizigoţii arieni vor părăsi învăţătura că Fiul este cea dintâi creatură a Tatălui, aşa cum susţinuse [[Arie]]. Dar chiar dacă prin aceasta sinodul a reuşit să-i convingă pe vizigoţi să părăsească arianismul, el însuşi a căzut într-o nouă rătăcire, nu mai puţin periculoasă decât cea pe care o înlăturase. Biserica din Răsărit n-a luat cunoştinţă de această rătăcire decât mult mai târziu.
