Fericirile: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (+cat)
 
(Nu s-au afișat 6 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Fericirile''' sunt o serie de binecuvântări pronunţate de Domnul [[Iisus Hristos]] în [[Evanghelia după Matei]] 5:1-12. Se numesc "fericiri" pentru că fiecare din ele începe cu cuvântul "Fericiţi...".
+
'''Fericirile''' sunt o serie de binecuvântări pronunțate de Domnul [[Iisus Hristos]] în [[Evanghelia după Matei]] 5:1-12. Se numesc ''fericiri'' pentru că fiecare din ele începe cu cuvântul ''Fericiți...''
  
 
==Uzul liturgic==  
 
==Uzul liturgic==  
Fericirile sunt cuprinse în [[Sfânta Liturghie]] ortodoxă în riturile slav şi româneasc<ref>În tradiţia bizantină, cel de-al treilea antifon constă de de obicei din [[tropar]]ul zilei combinat cu versuri din psalmi, în timp ce în tradiţia slavă şi românească, cel de-al treilea antifon provine din [[Fericiri]].</ref>, în practica monastică bizantină, în [[Obedniţă]] şi în alte [[slujbe]]. În contextul Sfintei Liturghii, ele alcătuiesc [[antifon]]ul al treilea. În timpul cântării celui de-al treilea antifon se face [[Vohodul mic]].  
+
{{Imnografie}}
 +
Fericirile sunt cuprinse în [[Sfânta Liturghie]] ortodoxă în riturile slav și românesc.<ref>În tradiția bizantină, cel de-al treilea antifon constă de de obicei din [[tropar]]ul zilei combinat cu versuri din psalmi, în timp ce în tradiția slavă și românească, cel de-al treilea antifon provine din [[Fericirile|Fericiri]].</ref>, în practica monastică bizantină, în [[Obednița|Obedniță]] și în alte slujbe. În contextul Sfintei Liturghii, ele alcătuiesc [[antifon]]ul al treilea. În timpul cântării celui de-al treilea antifon se face [[Vohodul Mic]].
  
 
Fericirile din Sfânta Liturghie încep cu o frază luată din [[Evanghelia după Luca]] 23,42:
 
Fericirile din Sfânta Liturghie încep cu o frază luată din [[Evanghelia după Luca]] 23,42:
  
:'' Întru Împărăţia Ta când vei veni, pomeneşte-ne pe noi, Doamne.  
+
:'' Întru Împărăția Ta când vei veni, pomenește-ne pe noi, Doamne.
  
Şi continuă:  
+
Și continuă:  
:''Fericiţi cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărăţia Cerurilor.''  
+
:''Fericiți cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărăția Cerurilor.''  
:''Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.''  
+
:''Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.''  
:''Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.''  
+
:''Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul.''  
:''Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.''  
+
:''Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.''  
:''Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.''  
+
:''Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui.''  
:''Fericiţi cei curaţi cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.''  
+
:''Fericiți cei curați cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.''  
:''Fericiţi făcătorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.''  
+
:''Fericiți făcătorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.''  
:''Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, ca a lor este împărăţia cerurilor.''  
+
:''Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, ca a lor este Împărăția Cerurilor.''  
:''Fericiţi veţi fi voi când va vor ocărî şi va vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vă şi veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri.'' ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 5:2-12; Cf. [[Evanghelia după Luca|Luca]] 6:20-26)
+
:''Fericiți veți fi voi când va vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și veseliți, că plata voastră multă este în ceruri.'' ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 5:2-12; Cf. [[Evanghelia după Luca|Luca]] 6:20-26)
  
 
Se încheie cu:
 
Se încheie cu:
  
:''Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin.''
+
:''Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor, amin.''
  
În Sfânta Liturghie există diferite [[tropar]]e ce se citesc între aceste versete, în funcţie de rânduiala din Tipic<ref>A se vedea textele de la http://www.saintjonah.org/lit/ pentru exemple concrete.</ref>. Aceste tropare pot fi citite la obedniţă când tipicul prevede că aceasta se face în locul Liturghiei.
+
În Sfânta Liturghie există diferite [[tropar]]e ce se citesc între aceste versete, în funcție de rânduiala din Tipic<ref>A se vedea textele de la http://www.saintjonah.org/lit/ pentru exemple concrete (în engleză).</ref>. Aceste tropare pot fi citite la Obedniță când tipicul prevede că aceasta se face în locul Sf. Liturghii.
  
Când rânduiala tipiconală nu prevede nici Liturghie nici Obedniţă, atunci Fericirile se reduc la următoarele versuri:
+
Când rânduiala tipiconală nu prevede nici Liturghie nici Obedniță, atunci Fericirile se reduc la următoarele versuri:
  
:''Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, când vei veni întru Împărăţia Ta.
+
:''Pomenește-ne pe noi, Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta.
:''Pomeneşte-ne pe noi, Stăpâne, când vei veni întru Împărăţia Ta.
+
:''Pomenește-ne pe noi, Stăpâne, când vei veni întru Împărăția Ta.
:''Pomeneşte-ne pe noi, Unule Sfinte, când vei veni întru Împărăţia Ta.
+
:''Pomenește-ne pe noi, Unule Sfinte, când vei veni întru Împărăția Ta.
  
==Învăţături==
+
==Învățături==
După cum învaţă Biserica, Fericirile prezintă în modul cel mai sintetic viaţa duhovnicească a omului. Ele sunt o introducere la învăţăturile Mântuitorului Hristos. În Liturghia Ortodoxă Fericirile sunt cântate la ieşirea cu Sfânta Evanghelie, când aceasta este adusă înaintea credincioşilor ca fiind cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu. Şi Sfânta Evanghelie şi Biserica învaţă că nu se pot cuprinde tainele lui Hristos şi că nu se poate intra în Împărăţia lui Dumnezeu decât urmând învăţăturile Mântuitorului din textul Fericirilor.
+
După cum ne învață Biserica, Fericirile prezintă în modul cel mai sintetic viața duhovnicească a omului. Ele sunt o introducere la învățăturile Mântuitorului Hristos. În Liturghia Ortodoxă Fericirile sunt cântate la ieșirea cu Sfânta Evanghelie, când aceasta este adusă înaintea credincioșilor ca fiind cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu. Și Sfânta Evanghelie și Biserica ne învață că nu se pot cuprinde tainele lui Hristos și că nu se poate intra în Împărăția lui Dumnezeu decât urmând învățăturile Mântuitorului din textul Fericirilor.
  
După rugăciunea de a fi pomeniţi întru Împărăţia lui Dumnezeu ("Întru Împărăţia Ta când vei veni, pomeneşte-ne pe noi Doamne"), Hristos însuşi ne vorbeşte atrăgându-ne atenţia asupra condiţiilor intrării în împărăţia Sa (Matei 5, 3-12). "Să nu te întristezi dacă nu auzi dăruindu-se de fiecare fericire Împărăţia cerurilor, ne avertizează Sfântul Ioan Gură de Aur. Chiar dacă răsplăţile sunt diferite totuşi toate duc în Împărăţia cerurilor".  
+
După rugăciunea de a fi pomeniți întru Împărăția lui Dumnezeu (''Întru Împărăția Ta când vei veni, pomenește-ne pe noi Doamne''), Hristos însuși ne vorbește atrăgându-ne atenția asupra condițiilor intrării în împărăția Sa (Matei 5, 3-12). „Să nu te întristezi dacă nu auzi dăruindu-se de fiecare fericire Împărăția cerurilor, ne avertizează Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]. Chiar dacă răsplățile sunt diferite totuși toate duc în Împărăția cerurilor”.  
  
'''Fericiţi cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărăţia Cerurilor''' - sărăcia cu duhul sau smerenia de bună voie (Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]) este condiţia esenţială a intrării în Împărăţie, ea ne deschide porţile cerului pentru că numai cel care îşi cunoaşte nimicnicia însetează după Dumnezeu;
+
'''Fericiți cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărăția Cerurilor''' - sărăcia cu duhul sau smerenia de bună voie (Sfântul Ioan Gură de Aur) este condiția esențială a intrării în Împărăție, ea ne deschide porțile cerului pentru că numai cel care își cunoaște nimicnicia însetează după Dumnezeu;
  
'''Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia''' - plângerea este mântuitoare atunci când este o expresie a pocăinţei, a străpungerii inimii şi a întoarcerii spre Dumnezeu;
+
'''Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia''' - plângerea este mântuitoare atunci când este o expresie a pocăinței, a străpungerii inimii și a întoarcerii spre Dumnezeu;
  
'''Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul''' - blândeţea, cel dintâi rod al bunătăţii şi al iubirii aproapelui, ne face asemenea lui Hristos: "Învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre"(Matei 11, 29).
+
'''Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul''' - blândețea, cel dintâi rod al bunătății și al iubirii aproapelui, ne face asemenea lui Hristos: „Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre”(Matei 11, 29);
  
'''Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura''' - dreptatea înseamnă aici cucernicie (Sfântul Ioan Gură de Aur), virtutea în general (Sfântul Chiril al Alexandriei) pe care trebuie să o căutăm cu toată dorinţa inimii noastre;
+
'''Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura''' - dreptatea înseamnă aici cucernicie (Sfântul Ioan Gură de Aur), virtutea în general (Sfântul Chiril al Alexandriei) pe care trebuie să o căutăm cu toată dorința inimii noastre;
  
'''Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui''' - milostenia izvorăşte din iubirea de Dumnezeu şi de aproapele şi se arată prin ajutorarea trupească şi sufletească a semenilor şi atrage mila lui Dumnezeu asupra noastră;
+
'''Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui''' - milostenia izvorăște din iubirea de Dumnezeu și de aproapele și se arată prin ajutorarea trupească și sufletească a semenilor și atrage mila lui Dumnezeu asupra noastră;
  
'''Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu''' - curăţia inimii o dobândim atunci când reuşim să smulgem din ea rădăcinile păcatului, adică poftele şi gândurile rele, şi o umplem de iubire şi de dorinţa după Dumnezeu;
+
'''Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu''' - curăția inimii o dobândim atunci când reușim să smulgem din ea rădăcinile păcatului, adică poftele și gândurile rele, și o umplem de iubire și de dorința după Dumnezeu;
  
'''Fericiţi făcătorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema''' - scopul a tot ceea ce facem în viaţă trebuie să fie pacea care este dar şi har de la Duhul Sfânt, semn al prezenţei Sale care ne transportă în "lăcaşul" Său (Sfântul Serafim de Sarov);
+
'''Fericiți făcătorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema''' - scopul a tot ceea ce facem în viață trebuie să fie pacea care este dar și har de la Duhul Sfânt, semn al prezenței Sale care ne transportă în „lăcașul” Său (Sfântul Serafim de Sarov);
  
'''Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, ca a lor este împărăţia cerurilor''' - luptând pentru dreptate, având ca arme adevărul şi iubirea, până la a fi prigoniţi ne identificăm cu Mântuitorul Care a suferit răstignire;
+
'''Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, ca a lor este împărăția cerurilor''' - luptând pentru dreptate, având ca arme adevărul și iubirea, până la a fi prigoniți ne identificăm cu Mântuitorul Care a suferit răstignire;
  
'''Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea''' - prigonirea nu aduce fericirea decât dacă cel prigonit este cu adevărat nevinovat, dacă ocara este mincinoasă şi victima este un martor al Adevărului, al lui Hristos Însuşi.
+
'''Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea''' - prigonirea nu aduce fericirea decât dacă cel prigonit este cu adevărat nevinovat, dacă ocara este mincinoasă și victima este un martor al Adevărului, al lui Hristos Însuși.
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 60: Linia 61:
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
*[http://www.saintjonah.org/services/typica.htm Text of the Typika]
+
*en:[http://www.saintjonah.org/services/typica.htm Text of the Typika]
*[http://www.saintjonah.org/services/liturgydoc.htm Text of the Liturgy]
+
*en:[http://www.saintjonah.org/services/liturgydoc.htm Text of the Liturgy]
*[http://dcnyoca.org/article.php?id=30 The Beatitudes]
+
*en:[http://dcnyoca.org/article.php?id=30 The Beatitudes]
*[http://www.voskrese.info/spl/matthom15.html St. John Chrysostom: Homily 15 on St. Matthew: On the Beatitudes]
+
*en:[http://www.voskrese.info/spl/matthom15.html St. John Chrysostom: Homily 15 on St. Matthew: On the Beatitudes]
  
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Sfânta Scriptură]]
 
[[Categorie:Sfânta Scriptură]]
 +
[[Categorie:Noul Testament]]
  
 
[[en:Beatitudes]]
 
[[en:Beatitudes]]

Versiunea curentă din 18 septembrie 2014 17:17

Fericirile sunt o serie de binecuvântări pronunțate de Domnul Iisus Hristos în Evanghelia după Matei 5:1-12. Se numesc fericiri pentru că fiecare din ele începe cu cuvântul Fericiți...

Uzul liturgic

Acest articol face parte din seria
Imnografie
Cărți și perioade liturgice
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol
Ceaslov | Evanghelie | Liturghier
Molitfelnic | Minei | Octoih
Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod
Noțiuni de imnografie
Acatist | Aleluia | Antifon
Automelă | Axion | Canon | Catavasie
Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului
Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie
Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic
Idiomelă | Imn | Irmos | Luminândă
Ode biblice | Paraclis | Polieleu | Prochimen
Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă
Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut
Imnografi
Andrei Criteanul | Casiana Imnografa
Cosma Imnograful | Efrem Sirul
Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul
Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares
Editați această casetă

Fericirile sunt cuprinse în Sfânta Liturghie ortodoxă în riturile slav și românesc.[1], în practica monastică bizantină, în Obedniță și în alte slujbe. În contextul Sfintei Liturghii, ele alcătuiesc antifonul al treilea. În timpul cântării celui de-al treilea antifon se face Vohodul Mic.

Fericirile din Sfânta Liturghie încep cu o frază luată din Evanghelia după Luca 23,42:

Întru Împărăția Ta când vei veni, pomenește-ne pe noi, Doamne.

Și continuă:

Fericiți cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărăția Cerurilor.
Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul.
Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui.
Fericiți cei curați cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.
Fericiți făcătorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, ca a lor este Împărăția Cerurilor.
Fericiți veți fi voi când va vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri. (Matei 5:2-12; Cf. Luca 6:20-26)

Se încheie cu:

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor, amin.

În Sfânta Liturghie există diferite tropare ce se citesc între aceste versete, în funcție de rânduiala din Tipic[2]. Aceste tropare pot fi citite la Obedniță când tipicul prevede că aceasta se face în locul Sf. Liturghii.

Când rânduiala tipiconală nu prevede nici Liturghie nici Obedniță, atunci Fericirile se reduc la următoarele versuri:

Pomenește-ne pe noi, Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta.
Pomenește-ne pe noi, Stăpâne, când vei veni întru Împărăția Ta.
Pomenește-ne pe noi, Unule Sfinte, când vei veni întru Împărăția Ta.

Învățături

După cum ne învață Biserica, Fericirile prezintă în modul cel mai sintetic viața duhovnicească a omului. Ele sunt o introducere la învățăturile Mântuitorului Hristos. În Liturghia Ortodoxă Fericirile sunt cântate la ieșirea cu Sfânta Evanghelie, când aceasta este adusă înaintea credincioșilor ca fiind cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu. Și Sfânta Evanghelie și Biserica ne învață că nu se pot cuprinde tainele lui Hristos și că nu se poate intra în Împărăția lui Dumnezeu decât urmând învățăturile Mântuitorului din textul Fericirilor.

După rugăciunea de a fi pomeniți întru Împărăția lui Dumnezeu (Întru Împărăția Ta când vei veni, pomenește-ne pe noi Doamne), Hristos însuși ne vorbește atrăgându-ne atenția asupra condițiilor intrării în împărăția Sa (Matei 5, 3-12). „Să nu te întristezi dacă nu auzi dăruindu-se de fiecare fericire Împărăția cerurilor, ne avertizează Sfântul Ioan Gură de Aur. Chiar dacă răsplățile sunt diferite totuși toate duc în Împărăția cerurilor”.

Fericiți cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărăția Cerurilor - sărăcia cu duhul sau smerenia de bună voie (Sfântul Ioan Gură de Aur) este condiția esențială a intrării în Împărăție, ea ne deschide porțile cerului pentru că numai cel care își cunoaște nimicnicia însetează după Dumnezeu;

Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia - plângerea este mântuitoare atunci când este o expresie a pocăinței, a străpungerii inimii și a întoarcerii spre Dumnezeu;

Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul - blândețea, cel dintâi rod al bunătății și al iubirii aproapelui, ne face asemenea lui Hristos: „Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre”(Matei 11, 29);

Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura - dreptatea înseamnă aici cucernicie (Sfântul Ioan Gură de Aur), virtutea în general (Sfântul Chiril al Alexandriei) pe care trebuie să o căutăm cu toată dorința inimii noastre;

Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui - milostenia izvorăște din iubirea de Dumnezeu și de aproapele și se arată prin ajutorarea trupească și sufletească a semenilor și atrage mila lui Dumnezeu asupra noastră;

Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu - curăția inimii o dobândim atunci când reușim să smulgem din ea rădăcinile păcatului, adică poftele și gândurile rele, și o umplem de iubire și de dorința după Dumnezeu;

Fericiți făcătorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema - scopul a tot ceea ce facem în viață trebuie să fie pacea care este dar și har de la Duhul Sfânt, semn al prezenței Sale care ne transportă în „lăcașul” Său (Sfântul Serafim de Sarov);

Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, ca a lor este împărăția cerurilor - luptând pentru dreptate, având ca arme adevărul și iubirea, până la a fi prigoniți ne identificăm cu Mântuitorul Care a suferit răstignire;

Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea - prigonirea nu aduce fericirea decât dacă cel prigonit este cu adevărat nevinovat, dacă ocara este mincinoasă și victima este un martor al Adevărului, al lui Hristos Însuși.

Note

  1. În tradiția bizantină, cel de-al treilea antifon constă de de obicei din troparul zilei combinat cu versuri din psalmi, în timp ce în tradiția slavă și românească, cel de-al treilea antifon provine din Fericiri.
  2. A se vedea textele de la http://www.saintjonah.org/lit/ pentru exemple concrete (în engleză).

Legături externe