Fericirile

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză! Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului. De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

Fericirile are a series of blessings pronounced by Hristos in Evanghelia după Matei 5:1-12. The term Beatitudes comes from the Latin beati ("blessed") which begins each verse from 5:3 to 5:12 in the Latin Vulgata.

Uzul liturgic

The Beatitudes are included in the Sfânta Liturghie in Slavic practice, in Byzantine monastic practice, in the tipic, and in other services. In the context of the Liturgy, they form the third antifon. During the singing of this Third Antiphon, the Vohodul mic is begun.

The Beatitudes begin with a phrase taken from Luca 23:42:

Întru Împărătia Ta când vei veni, pomeneste-ne pe noi Doamne.

They then continue:

Fericiti cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărătia Cerurilor.

Fericiti cei ce plâng, ca aceia se vor mângâia.

Fericiti cei blânzi, ca aceia vor mosteni pământul.

Fericiti cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.

Fericiti cei milostivi, că aceia se vor milui.

Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.

Fericiti făcătorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.

Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a lor este împărătia cerurilor.

Fericiti veti fi voi când va vor ocărî şi va vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mintind din pricina Mea. Bucurati-vă şi vă veseliti, că plata voastră multă este în ceruri. (Matei 5:2-12; Cf Luca 6:20-26)

And end with

"Glory... Both now...".

In the Liturgy, there are troparia appointed to be read between these verses that vary depending on the typikon. These troparia can also read in Typika when it is done the place of a Liturgy that the Typikon calls for.

When the Typikon does not appoint a Liturgy and Typika is done, the Beatitudes are completed as follows:

Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, când vei veni întru Împărăţia Ta.

Pomeneşte-ne pe noi, Stăpâne, când vei veni întru Împărăţia Ta.

Pomeneşte-ne pe noi, Unule Sfinte, când vei veni întru Împărăţia Ta.

Învăţături

The beatitudes are considered by the Church, to contain the most concise summary of the spiritual life of man. They are an introduction to the teachings of Jesus. In the Orthodox Divine Liturgy, the beatitudes are chanted when the Book of the Gospels is carried in solemn procession to the sanctuary to be proclaimed as the Word of God to the faithful. Thus it is the clear teaching of the Gospel and the Church that one enters into the mysteries of Christ and the Kingdom of God only by way of following the Lord's teachings in the beatitudes.

După rugăciunea de a fi pomeniţi întru Împărătia lui Dumnezeu (Întru Împărătia Ta când vei veni, pomeneşte-ne pe noi Doamne), Hristos însuşi ne vorbeşte atrăgându-ne atenţia asupra condiţiilor intrării în împărăţia Sa (Matei 5, 3-12). "Să nu te întristezi dacă nu auzi dăruindu-se de fiecare fericire Împărăţia cerurilor, ne avertizează Sfântul Ioan Gură de Aur. Chiar dacă răsplăţile sunt diferite totuşi toate duc în Împărăţia cerurilor".

Fericiţi cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărătia Cerurilor - sărăcia cu duhul sau smerenia de bună voie (Sfântul Ioan Gură de Aur) este condiţia esenţială a intrării în Împărăţie, ea ne deschide porţile cerului pentru că numai cel care îşi cunoaşte nimicnicia însetează după Dumnezeu;

Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia - plângerea este mântuitoare atunci când este o expresie a pocăinţei, a străpungerii inimii şi a întoarcerii spre Dumnezeu;

Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul - blândeţea, cel dintâi rod al bunătăţii şi al iubirii aproapelui, ne face asemenea lui Hristos: "Învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre"(Matei 11, 29).

Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura - dreptatea înseamnă aici cucernicie (Sfântul Ioan Gură de Aur), virtutea în general (Sfântul Chiril al Alexandriei) pe care trebuie să o căutăm cu toată dorinţa inimii noastre;

Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui - milostenia izvorăşte din iubirea de Dumnezeu şi de aproapele şi se arată prin ajutorarea trupească şi sufletească a semenilor şi atrage mila lui Dumnezeu asupra noastră;

Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu - curăţia inimii o dobândim atunci când reuşim să smulgem din ea rădăcinile păcatului, adică poftele şi gândurile rele, şi o umplem de iubire şi de dorinţa după Dumnezeu;

Fericiţi făcătorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema - scopul a tot ceea ce facem în viaţă trebuie să fie pacea care este dar şi har de la Duhul Sfânt, semn al prezenţei Sale care ne transportă în "lăcaşul" Său (Sfântul Serafim de Sarov);

Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, ca a lor este împărăţia cerurilor - luptând pentru dreptate, având ca arme adevărul şi iubirea, până la a fi prigoniţi ne identificăm cu Mântuitorul Care a suferit răstignire;

Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea - prigonirea nu aduce fericirea decât dacă cel prigonit este cu adevărat nevinovat, dacă ocara este mincinoasă şi victima este un martor al Adevărului, al lui Hristos Însusi.

Legături externe

• Text of the Typika
• Text of the Liturgy
• The Beatitudes
• St. John Chrysostom: Homily 15 on St. Matthew: On the Beatitudes