Eudoxie al Antiohiei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
m
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
[[Eretic]]ul '''Eudoxie''' a trăit în secolul al IV-lea şi a fost [[episcop]] al [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopolului]] între anii 360 și 370. Înainte de a urca pe scaunul constantinopolitan a fost episcop al [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohiei]]. A aparținut curentului anomeilor în timpul disputelor [[Hristologie|hristologice]] cu susținătorii învățăturilor lui [[Arie]].  
 
 
[[Eretic]]ul '''Eudoxie''' din secolul al IV-lea a fost [[episcop]] al [[Constantinopol]]ului între 360 și 370 - anul morții sale. Înainte de a urca pe scaunul constantinopolitan a fost episcop al [[Antiohia|Antiohiei]]. A aparținut curentului anomoean în timpul disputelor [[Hristologie|hristologice]] cu susținătorii învățăturilor lui [[Arie]].  
 
  
 
==Viața==
 
==Viața==
Little is known of the early life of Eudoxius. Between 324 and c.331, when St. [[Eustathius of Antioch|Eustasthius]] was Bishop of Antioch, Eudoxius approached him seeking holy orders. Upon examination of Eudoxius’ doctrine, Eustasthius found it unsound, that is non-orthodox, and refused him. Eustasthius, unpopular with the Arian leaning [[bishop]]s of the East, was deposed by a [[synod]] of [[bishop]]s about the year 332. Later, Eudoxius was accepted by the Arian bishops, admitted to the [[Holy Orders|holy orders]] by Leontius of Antioch, and consecrated Bishop of Germanicia, a position he held for about seventeen years. This was the period of intrigues by the [[arianism|Arians]] against St. [[Athanasius of Alexandria]] and the reigns of the sons of Constantine I.
+
Se ştiu puţine lucruri despre primii ani ai vieţii lui Eudoxie. Cândva între anii 324 şi 331, pe când Sf. [[Eustatie al Antiohiei|Eustatie]] era episcop al Antiohiei, Eudoxie l-a căutat, cerându-i să-l hirotonească. După ce l-a cercetat, Sf. Eustatie a descoperit că acesta nu avea credinţă dreaptă, ortodoxă, şi l-a refuzat. Eustatie a fost depus de un [[sinod]] episcopal în preajma anului 332, întrucât nu era privit cu ochi buni de către episcopii răsăriteni, mai apropiaţi de [[arianism]]. Mai târziu, Eudoxie a fost primit de episcopii arieni şi [[hirotonie|hirotonit]] de [[Leontie al Antiohiei]], fiind apoi hirotonit ca episcop de Germanicia, poziţie pe care a deţinut-o vreme de aproape şaptesprezece ani. Aceasta a fost perioada intrigilor arienilor împotriva Sf. [[Atanasie al Alexandriei]] din vremea domniei fiilor lui [[Constantin cel Mare]].  
 
 
In 341, Eudoxius participated in a dedication council convened by Placillus at Antioch. At the time Eudoxius was a disciple of the [[Anomoeanism|Anomoean]] [[Aetius of Antioch|Aëtius]], an extreme Arian. The council produced four versions of the creed that the semi-Arians, under Eusebian, succeeded in modifying the [[Nicene-Constantinopolitan Creed|Creed of Nicea]] to dilute the homoousios doctrine of Nicea. The second of these versions, called the Creed of Dedication, Athanasius reported that Eudoxius, with Martyrius and [[Macedonius I of Constantinople|Macedonius]], took to Italy, but which was not acceptable to the Roman [[priest]]s. In 358, Eudoxius participated in the semi-Arian dominated council of Phlippopolis, and signed an Arian version of the creed produced there. Upon hearing of the death of Leonitius, Eudoxius excused himself from the council, pleaded business in his [[diocese]], and proceeded to Antioch. There, he represented himself as the Emperor’s nominee and became Bishop of Antioch, having deserted his diocese. His representation was disowned by Emperor Constantine II.
 
  
In Antioch, Eudoxius openly preached Arianism and persecuted the Orthodox. At the Arian dominated Council of Seleucia in September 359, Eudoxius, who was present, was [[deposition|deposed]] by the semi-Arians. He then appeared to have sought shelter in Constantinople with the imperial court. In 360, the Bishop of Constantinople, Macedonius, an Arian, was deposed by the Acacian party of Arians and selected Eudoxius as the Bishop of Constantinople.
+
În anul 341, Eudoxie a participat la un sinod întrunit de episcopul arian Placillus (sau Flacillus) la Antiohia. În acea vreme, Eudoxie era deja un următor al doctrinei lui [[Aetius al Antiohiei|Aetius]], care propovăduia doctrina [[anomei|anomeilor]], o formă extremă de arianism. Sinodul a emis patru versiuni ale Crezului prin care semi-arienii, conduşi de Eusebian, încercau să modifice [[Crezul|Crezul de la Niceea]], căutând să formuleze o versiune diluată a doctrinei ''homoousiene'' ortodoxe (a ''deofiinţimii'' Tatălui şi Fiului). Potrivit sfântului Atanasie, a doua versiune a Crezului emisă de acest sinod, care a primit numele de „Crezul consacrării”, a fost dusă de Eudoxie, Martirie şi [[Macedonie I de Constantinopol|Macedonie]] în Italia, însă [[cler]]icii Bisericii Romei nu au acceptat-o. În anul 358, Eudoxie a participat la sinodul semiarian de la Filippopolis şi a semnat una din versiunile ariene ale Crezului alcătuit acolo. Auzind de moartea episcopului Leontie, Eudoxie a cerut sinodului voie să plece, spunând că avea treabă în eparhia sa şi a plecat spre Antiohia. Acolo s-a prezentat drept ales al împăratului pentru [[scaun]]ul Antiohiei şi, părăsindu-şi eparhia, a devenit episcop al Antiohiei. Împăratul Constantin al II-lea a infirmat pretenţiile lui Eudoxie.  
  
As the bishop of Constantinople, Eudoxius consecrated his fellow, strict Arian Eunomius to the see of Cyzicus, but soon had to persuade him to retire as an up cry of complaints reached the emperor, who ordered Eudoxius to depose Eunomius. In 365, a group of semi-Arians, called Macedonians (followers of Macedonius I of Constantinople), convened a meeting at Lampsacus at which they signed the “Creed of the Dedication” and requested that Eudoxius and his party present themselves at the meeting. Failing to attend the semi-Arian’s meeting they sentenced Eudoxius and party to deprivation, a sentence that Emperor Valens did not confirm.
+
Câtă vreme se afla în Antiohia, Eudoxie a propovăduit pe faţă arianismul, persecutându-i pe ortodocşi. La Sinodul din Seleucia din septembrie 359, sinod dominat de arieni, Eudoxie, care era de faţă, a fost [[depunere din treaptă|depus]] de semi-arieni. Se pare că ulterior a căutat adăpost la Constantinopol, la Curtea imperială. În anul 360, episcopul arian Macedonie al Constantinopolului a fost depus de partida ariană a acachienilor care l-a desemnat apoi ca episcop al Constantinopolului pe Eudoxie.  
  
In 367, Eudoxius [[baptism|baptized]] the Eastern Roman Emperor Valens, as he set out for the Gothic War. Valens also issued a order, apparently with the advice of Eudoxius, that those bishops who were exiled by the emperor [[Julian the Apostate|Julian]], and had returned after his death, should again be sent to exile. The years that Eudoxius and Valens acted together were troubled years for the Church as Valens banished all bishops who would not admit Eudoxius to their [[communion]].
+
Ca episcop al Constantinopolului, Eudoxie l-a hirotonit pe prietenul său, Eunomie, un arian strict, pentru scaunul de Cizic, însă la scurtă vreme a fost nevoit să-l convingă pe acesta să se retragă, ca urmare a unui val de plângeri împotriva acestuia înaintate împăratului, care i-a poruncit lui Eudoxie să-l depună pe Eunomie. În anul 365, un grup de semi-arieni, numiţi macedonieni ([[ucenic]]i ai lui Macedonie I al Constantinopolului) au convocat o întrunire la Lampsac, unde au semnat „Crezul Consacrării” şi au cerut ca Eudoxie şi ai lui să se prezinte la întrunire. Întrucât acesta nu a participat la întrunirea semiarienilor, aceştia l-au condamnat pe Eudoxie şi pe susţinătorii lui la scoaterea din scaun, sentinţă neconfirmată de împăratul Valens.
  
Eudoxius died in 370, earning the characterization given him by Baronius of, “the worst of all the Arians.
+
În anul 367, Eudoxie l-a [[botez]]at pe Valens, Împăratul roman de răsărit, înainte ca acesta să plece la războiul cu goţii. Valens a poruncit atunci – pe cât se pare, la sfatul lui Eudoxie – ca episcopii exilaţi de împăratul [[Iulian Apostatul|Iulian]] şi care se întorseseră după moartea acestuia să fie iarăşi exilaţi. Anii în care Valens a colaborat cu Eudoxie au fost o perioadă foarte tulbure pentru Biserică, întrucât împăratul i-a trimis în exil pe toţi episcopii care refuzau [[Euharistia|intercomuniunea]] cu Eudoxie.
 +
Eudoxie a murit în anul 370, meritându-şi apelativul dat de Baronius de „cel mai rău dintre toţi arienii”.  
  
 
{{start box}}
 
{{start box}}
Linia 23: Linia 20:
 
după=?}}
 
după=?}}
 
{{succesiune|
 
{{succesiune|
înainte=Leonitie|
+
înainte=Leontie|
 
titlu=[[Listă a patriarhilor de Antiohia|Episcop de Antiohia]]|
 
titlu=[[Listă a patriarhilor de Antiohia|Episcop de Antiohia]]|
 
ani=358-359|
 
ani=358-359|
după=Meletie}}
+
după=[[Meletie al Antiohiei|Meletie]]}}
 
{{succesiune|
 
{{succesiune|
 
înainte=[[Macedonie I de Constantinopol|Macedonie I]]|
 
înainte=[[Macedonie I de Constantinopol|Macedonie I]]|
 
titlu=[[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Episcop de Constantinopol]]|
 
titlu=[[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Episcop de Constantinopol]]|
 
ani=359-370|
 
ani=359-370|
după=Demophilus}}
+
după=[[Demofil al Constantinopolului|Demofil]]}}
 
{{end box}}
 
{{end box}}
  
 
==Surse==
 
==Surse==
*[[w:Eudoxius_of_Antioch]]
+
[[:en:Eudoxius of Antioch|Orthodoxwiki:Eudoxius of Antioch]], prelucrat după:
*[http://www.newadvent.org/fathers/26012.htm  Catholic Encyclopedia: Socrates Scholasticus Church History, Book II
+
*en: [[w:Eudoxius_of_Antioch]]
*[http://www.newadvent.org/cathen/05605a.htm  Catholic Encyclopedia:  Eunomianism
+
*en: [http://www.newadvent.org/fathers/26012.htm  Catholic Encyclopedia: Socrates Scholasticus Church History, Book II]
*[http://www.newadvent.org/cathen/10161b.htm Catholic Encyclopedia:  Meletius of Antioch
+
*en: [http://www.newadvent.org/cathen/05605a.htm  Catholic Encyclopedia:  Eunomianism]
*[http://www.newadvent.org/cathen/01707c.htm Catholic Encyclopedia:  Arianism
+
*en: [http://www.newadvent.org/cathen/10161b.htm Catholic Encyclopedia:  Meletius of Antioch]
 +
*en: [http://www.newadvent.org/cathen/01707c.htm Catholic Encyclopedia:  Arianism]
  
  
Linia 45: Linia 43:
 
[[Categorie:Eretici]]
 
[[Categorie:Eretici]]
 
[[Categorie:Patriarhi ai Antiohiei]]
 
[[Categorie:Patriarhi ai Antiohiei]]
[[Categorie:Patriarhi de Constantinopol]]
+
[[Categorie:Patriarhi ai Constantinopolului]]
  
 
[[en:Eudoxius of Antioch]]
 
[[en:Eudoxius of Antioch]]

Versiunea curentă din 29 martie 2013 23:01

Ereticul Eudoxie a trăit în secolul al IV-lea şi a fost episcop al Constantinopolului între anii 360 și 370. Înainte de a urca pe scaunul constantinopolitan a fost episcop al Antiohiei. A aparținut curentului anomeilor în timpul disputelor hristologice cu susținătorii învățăturilor lui Arie.

Viața

Se ştiu puţine lucruri despre primii ani ai vieţii lui Eudoxie. Cândva între anii 324 şi 331, pe când Sf. Eustatie era episcop al Antiohiei, Eudoxie l-a căutat, cerându-i să-l hirotonească. După ce l-a cercetat, Sf. Eustatie a descoperit că acesta nu avea credinţă dreaptă, ortodoxă, şi l-a refuzat. Eustatie a fost depus de un sinod episcopal în preajma anului 332, întrucât nu era privit cu ochi buni de către episcopii răsăriteni, mai apropiaţi de arianism. Mai târziu, Eudoxie a fost primit de episcopii arieni şi hirotonit de Leontie al Antiohiei, fiind apoi hirotonit ca episcop de Germanicia, poziţie pe care a deţinut-o vreme de aproape şaptesprezece ani. Aceasta a fost perioada intrigilor arienilor împotriva Sf. Atanasie al Alexandriei din vremea domniei fiilor lui Constantin cel Mare.

În anul 341, Eudoxie a participat la un sinod întrunit de episcopul arian Placillus (sau Flacillus) la Antiohia. În acea vreme, Eudoxie era deja un următor al doctrinei lui Aetius, care propovăduia doctrina anomeilor, o formă extremă de arianism. Sinodul a emis patru versiuni ale Crezului prin care semi-arienii, conduşi de Eusebian, încercau să modifice Crezul de la Niceea, căutând să formuleze o versiune diluată a doctrinei homoousiene ortodoxe (a deofiinţimii Tatălui şi Fiului). Potrivit sfântului Atanasie, a doua versiune a Crezului emisă de acest sinod, care a primit numele de „Crezul consacrării”, a fost dusă de Eudoxie, Martirie şi Macedonie în Italia, însă clericii Bisericii Romei nu au acceptat-o. În anul 358, Eudoxie a participat la sinodul semiarian de la Filippopolis şi a semnat una din versiunile ariene ale Crezului alcătuit acolo. Auzind de moartea episcopului Leontie, Eudoxie a cerut sinodului voie să plece, spunând că avea treabă în eparhia sa şi a plecat spre Antiohia. Acolo s-a prezentat drept ales al împăratului pentru scaunul Antiohiei şi, părăsindu-şi eparhia, a devenit episcop al Antiohiei. Împăratul Constantin al II-lea a infirmat pretenţiile lui Eudoxie.

Câtă vreme se afla în Antiohia, Eudoxie a propovăduit pe faţă arianismul, persecutându-i pe ortodocşi. La Sinodul din Seleucia din septembrie 359, sinod dominat de arieni, Eudoxie, care era de faţă, a fost depus de semi-arieni. Se pare că ulterior a căutat adăpost la Constantinopol, la Curtea imperială. În anul 360, episcopul arian Macedonie al Constantinopolului a fost depus de partida ariană a acachienilor care l-a desemnat apoi ca episcop al Constantinopolului pe Eudoxie.

Ca episcop al Constantinopolului, Eudoxie l-a hirotonit pe prietenul său, Eunomie, un arian strict, pentru scaunul de Cizic, însă la scurtă vreme a fost nevoit să-l convingă pe acesta să se retragă, ca urmare a unui val de plângeri împotriva acestuia înaintate împăratului, care i-a poruncit lui Eudoxie să-l depună pe Eunomie. În anul 365, un grup de semi-arieni, numiţi macedonieni (ucenici ai lui Macedonie I al Constantinopolului) au convocat o întrunire la Lampsac, unde au semnat „Crezul Consacrării” şi au cerut ca Eudoxie şi ai lui să se prezinte la întrunire. Întrucât acesta nu a participat la întrunirea semiarienilor, aceştia l-au condamnat pe Eudoxie şi pe susţinătorii lui la scoaterea din scaun, sentinţă neconfirmată de împăratul Valens.

În anul 367, Eudoxie l-a botezat pe Valens, Împăratul roman de răsărit, înainte ca acesta să plece la războiul cu goţii. Valens a poruncit atunci – pe cât se pare, la sfatul lui Eudoxie – ca episcopii exilaţi de împăratul Iulian şi care se întorseseră după moartea acestuia să fie iarăşi exilaţi. Anii în care Valens a colaborat cu Eudoxie au fost o perioadă foarte tulbure pentru Biserică, întrucât împăratul i-a trimis în exil pe toţi episcopii care refuzau intercomuniunea cu Eudoxie. Eudoxie a murit în anul 370, meritându-şi apelativul dat de Baronius de „cel mai rău dintre toţi arienii”.

Casetă de succesiune:
Eudoxie al Antiohiei
Precedat de:
?
Episcop de Germanicia
341-358
Urmat de:
?
Precedat de:
Leontie
Episcop de Antiohia
358-359
Urmat de:
Meletie
Precedat de:
Macedonie I
Episcop de Constantinopol
359-370
Urmat de:
Demofil



Surse

Orthodoxwiki:Eudoxius of Antioch, prelucrat după: