Esper, Zoe, Chiriac și Teodul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (a redenumit Esper, Zoe, Chiriac şi Teodul în Esper, Zoe, Chiriac și Teodul: diacritice noi (cu virgulă))
(Legături externe)
 
(Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Îmbunătăţire}}
+
Sfinții [[Mucenic]]i '''Esper''' și '''Zoe''' (soț și soție), [[Praznic|prăznuiți]] la [[2 mai]], au pătimit în secolul al II-lea, în timpul persecuțiilor împăratului Hadrian (117-138).
  
Sfânta [[Mucenic|Muceniţă]] '''Zoe''' (prăznuită în [[2 mai]]) a fost soţia Sfântului '''Esper'''. Amândoi au suferit în secolul al II-lea, în timpul persecuţiilor lui Hadrian (117-138). Amândoi erau creştini din copilărie, şi de asemenea, şi-au crescut copii, pe Sfinţii '''Chiriac''' şi  '''Teodul''' în credinţa creştină. Toţi erau sclavi ai unui roman de seamă numit Catullus, care trăia în Attalia, Asia Mică. Slujindu-l pe stăpânul pământesc, aceşti [[Sfânt|sfinţi]] niciodată nu au defiled ei înşişi cu hrană oferită idolilor, lucru la care îi obligau păgânii.
+
Amândoi erau creștini din copilărie și, de asemenea, și-au crescut copii, pe sfinții '''Chiriac''' și '''Teodul''' în credința creștină. Toți erau sclavi ai unui roman de seamă numit Catullus, care trăia în Attalia, Asia Mică. Slujindu-l pe stăpânul pământesc, acești [[Sfânt|sfinți]] niciodată nu s-au pângărit cu hrană oferită idolilor, lucru la care îi obligau păgânii.
  
Odată, Catullus l-a trimis pe Esper cu treburi în Tritonia. Sfinţii Chiriac şi Teodul au decis să fugă împreună, nemaiputând să îndure prezenţa permanentă a păgânilor. Totuşi, Sfânta Zoe nu le-a dat binecuvântarea pentru acestea. De aceea, ei au cerut binecuvântarea mamei lor ca să îşi declare pe faţă credinţa în [[Hristos]] şi au primit-o.
+
Odată, Catullus l-a trimis pe Esper cu treburi în Tritonia. Sfinții Chiriac și Teodul au decis să fugă împreună, nemaiputând să îndure prezența permanentă a păgânilor. Totuși, Sfânta Zoe nu le-a dat binecuvântarea pentru acestea. De aceea, ei au cerut binecuvântarea mamei lor ca să își declare pe față credința în [[Hristos]] și au primit-o.
  
Când cei doi fraţi i-au spus lui Catullus că sunt creştini, el a fost surprins, dar nu i-a trimis la torutră. În loc de aceasta, el i-a trimis împreună cu mama lor la Sfântul Esper în Tritonia, sperând că astfel cei doi părinţi îi vor convinge să îşi renege credinţa creştină. La Tritonia, sfinţii au trăit în pace o vreme, pregătindu-se pentru mucenicie.
+
Când cei doi frați i-au spus lui Catullus că sunt creștini, el a fost surprins, dar nu i-a trimis la tortură. În loc de aceasta, el i-a trimis împreună cu mama lor la Sfântul Esper în Tritonia, sperând că astfel cei doi părinți îi vor convinge copiii își renege credința creștină. La Tritonia, sfinții au trăit în pace o vreme, pregătindu-se pentru mucenicie.
  
Toţi sclavii s-au întors în Attalia pentru aniversarea fiului lui Catullus şi a fost pregătită o serbare acasă în onoarea zeiţei păgâne a norocului Fortuna. De la masa stăpânului a fost trimisă mâncare sclavilor, inclusiv, carne şi vin sacrificate idolilor. Sfinţii nu au mâncat nimic. Zoe a vărsat vinul pe jos şi a aruncat carnea la câini, preferând să stea flămânzi. Când a auzit acestea, Catullus a cerut ca fiii lui Zoe, Sfinţii Chiriac şi Teodul, să fie torturaţi.
+
După o vreme, toți sclavii s-au întors în Attalia pentru aniversarea fiului lui Catullus și a fost pregătită o serbare acasă în onoarea zeiței păgâne a, Fortuna. De la masa stăpânului a fost trimisă mâncare sclavilor, inclusiv carne și vin sacrificate idolilor. Sfinții nu au mâncat nimic. Zoe a vărsat vinul pe jos și a aruncat carnea la câini, preferând să stea flămânzi. Când a auzit acestea, Catullus a cerut ca fiii lui Zoe, sfinții Chiriac și Teodul, să fie torturați.
  
Fraţii au fost sfâşiaţi, agăţaţi într-un copac şi înţepaţi cu cuie de fier sub ochii părinţilor lor, care îi sfătuiau să îşi păstreze credinţa până la sfârşit.
+
Frații au fost sfâșiați, agățați într-un copac și înțepați cu cuie de fier sub ochii părinților lor, care îi sfătuiau să își păstreze credința până la sfârșit.
  
Apoi a fost rândul Sfinţilor Esper şi Zoe să aibă parte de torturi înfricoşătoare. La sfârşit, au aruncat toate cele patru trupuri muceniceşti într-un cuptor încălzit până la roşu, unde ei şi-au dat sufletele în mâinile Domnului. Trupurile lor nu au fost atinse de foc şi se auzeau glasuri de îngeri care îi slăveau pe mărturisitorii Domnului.
+
Apoi a fost rândul sfinților Esper și Zoe să aibă parte de torturi înfricoșătoare. La sfârșit, toate cele patru trupuri mucenicești au fost aruncate într-un cuptor încălzit până la roșu, unde cei patru sfinți și-au dat sufletele în mâinile Domnului. Trupurile lor nu au fost atinse de foc și se auzeau glasuri de îngeri care îi slăveau pe mărturisitorii Domnului.
  
===Izvoare===
+
===Surse===
 
* http://ocafs.oca.org/Caption.asp?FSID=101274
 
* http://ocafs.oca.org/Caption.asp?FSID=101274
  
 
===Legături externe===
 
===Legături externe===
*[http://www.comeandseeicons.com/w/rsb04.htm Short biography and Orthodox icon of St. Zoe]
+
*(en) [http://www.comeandseeicons.com/w/rsb04.htm Short biography and Orthodox icon of St. Zoe]
  
 
[[Categorie:Mucenici]]
 
[[Categorie:Mucenici]]
[[Categorie:Sfinţi]]
+
[[Categorie:Sfinți]]
  
 
[[en:Hesperus, Zoe, Cyriacus, and Theodulus]]
 
[[en:Hesperus, Zoe, Cyriacus, and Theodulus]]

Versiunea curentă din 13 august 2014 08:29

Sfinții Mucenici Esper și Zoe (soț și soție), prăznuiți la 2 mai, au pătimit în secolul al II-lea, în timpul persecuțiilor împăratului Hadrian (117-138).

Amândoi erau creștini din copilărie și, de asemenea, și-au crescut copii, pe sfinții Chiriac și Teodul în credința creștină. Toți erau sclavi ai unui roman de seamă numit Catullus, care trăia în Attalia, Asia Mică. Slujindu-l pe stăpânul pământesc, acești sfinți niciodată nu s-au pângărit cu hrană oferită idolilor, lucru la care îi obligau păgânii.

Odată, Catullus l-a trimis pe Esper cu treburi în Tritonia. Sfinții Chiriac și Teodul au decis să fugă împreună, nemaiputând să îndure prezența permanentă a păgânilor. Totuși, Sfânta Zoe nu le-a dat binecuvântarea pentru acestea. De aceea, ei au cerut binecuvântarea mamei lor ca să își declare pe față credința în Hristos și au primit-o.

Când cei doi frați i-au spus lui Catullus că sunt creștini, el a fost surprins, dar nu i-a trimis la tortură. În loc de aceasta, el i-a trimis împreună cu mama lor la Sfântul Esper în Tritonia, sperând că astfel cei doi părinți îi vor convinge copiii să își renege credința creștină. La Tritonia, sfinții au trăit în pace o vreme, pregătindu-se pentru mucenicie.

După o vreme, toți sclavii s-au întors în Attalia pentru aniversarea fiului lui Catullus și a fost pregătită o serbare acasă în onoarea zeiței păgâne a, Fortuna. De la masa stăpânului a fost trimisă mâncare sclavilor, inclusiv carne și vin sacrificate idolilor. Sfinții nu au mâncat nimic. Zoe a vărsat vinul pe jos și a aruncat carnea la câini, preferând să stea flămânzi. Când a auzit acestea, Catullus a cerut ca fiii lui Zoe, sfinții Chiriac și Teodul, să fie torturați.

Frații au fost sfâșiați, agățați într-un copac și înțepați cu cuie de fier sub ochii părinților lor, care îi sfătuiau să își păstreze credința până la sfârșit.

Apoi a fost rândul sfinților Esper și Zoe să aibă parte de torturi înfricoșătoare. La sfârșit, toate cele patru trupuri mucenicești au fost aruncate într-un cuptor încălzit până la roșu, unde cei patru sfinți și-au dat sufletele în mâinile Domnului. Trupurile lor nu au fost atinse de foc și se auzeau glasuri de îngeri care îi slăveau pe mărturisitorii Domnului.

Surse

Legături externe