Epifania: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(verificare, legaturi interne si externe)
Linia 1: Linia 1:
{{Diacritice}}
+
[[Image:Theophany.jpg|right|frame|Botezul Domnului]]
 
+
'''Epifania''' sau '''Teofania''' (din grecescul ''theophania'', însemnând "apariţia / arătarea lui Dumnezeu") este unul dintre [[Praznice Împărăteşti|Praznicele Împărăteşti]] ale [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], sărbătorit pe [[6 ianuarie]]. Este praznicul care dezvăluie [[Sfânta Treime]] lumii, prin Botezul [[Iisus Hristos|Domnului]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=3#13-17 3,13-17]; [[Evanghelia după Marcu|Marcu]] [http://bibliaortodoxa.ro/noul-testament/53/Marcu#9-11 1, 9-11]; [[Evanghelia după Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=3 3,21-22]). Este cunoscut în popor și cu numele de '''Bobotează'''.
[[Image:Theophany.jpg|right|frame|The Baptism of Christ]]
 
'''Teofania''' (din grecescul ''theophania'', însemnând "apariţia / arătarea lui Dumnezeu") este unul dintre [[praznicele împărăteşti]] ale [[Bisericii Ortodoxe]], sărbătorit pe [[6 ianuarie]]. Este praznicul care dezvăluie [[Sfânta Treime]] lumii, prin Botezul [[Domnului]] (Matei 3:13-17; Marcu 1:9-11; Luca 3:21-22).
 
  
 
==Botezul lui Hristos==
 
==Botezul lui Hristos==
Aceasta sarbatoare comemoreaza [[botezul]] Lui [[Iisus Hristos]] de catre [[Ioan Botezatorul]] in raul Iordan, si inceputul propovaduirii timpurii a lui Hristos.  Praznicul Teofaniei este apogeul perioadei Craciunului, care incepe pe [[25 decembrie]] si se incheie pe [[6 ianuarie]]. In ritualul acestei sarbatori, in aceasta zi se face [[sfintirea Aghiasmei Mari]], si [[aghiasma]] astfel sfintita este folosita de preoti pentru a binecuvanta casele credinciosilor.
+
La această sărbătoare se prăznuiește [[Botezul]] Domnului [[Iisus Hristos]] de către Sfântul [[Ioan Botezatorul]] în râul Iordan și începutul propovăduirii timpurii a lui Hristos.  Praznicul Epifaniei marchează sfârșitul sărbătoririi Crăciunului, care începe de la [[25 decembrie]] și se încheie pe [[6 ianuarie]]. În cadrul slujbei acestei sărbători, în această zi se face slujba de sfințire a [[Aghiasmă|Aghiasmei Mari]], care este folosită de [[preot|preoți]] pentru a binecuvânta casele credincioșilor.
  
Sarbatoarea se numeste ''Teofanie'' deoarece la botezul lui Hristos [[Sfanta Treime]] a aparut lumii pentru prima data -- vocea [[Tatalui]] este auzita din [[ceruri]], [[Fiul]] este [[intrupat]] si sta in raul Iordan, iar [[Sfantul Duh]] se pogoara asupra Lui in chip de porumbel.
+
Sărbătoarea se numește a ''Teofaniei'' deoarece la botezul lui Hristos [[Sfânta Treime]] a apărut lumii pentru prima data - glasul [[Dumnezeu Tatăl|Tatălui]] se face auzit din ceruri, [[Iisus Hristos|Fiul]] este [[întrupare|întrupat]] și stă în râul Iordan, iar [[Sfântul Duh]] se pogoară asupra Lui în chip de porumbel.
  
 
==Epifania==
 
==Epifania==
Aceasta sarbatoare mai este uneori numita si Epifanie, in special de catre crestinii ortodocsi vorbitori de limba engleza, dar acest nume se refera mai degraba la sarbatoarea catolica din aceeasi zi care comemoreaza vizita magilor la Pruncul Iisus. Totusi, termenul de "Epifanie" apare in cadrul ritualului ortodox.
+
Această sărbătoare mai este uneori numită și Epifania. Unii consideră că acest nume ar fi preluat din vocabularul catolic, făcând referire mai degrabă la sărbătoarea catolică din aceeași zi care comemorează venirea magilor la Pruncul Iisus. Totuși, termenul de "Epifanie" apare și în cadrul slojbelor ortodoxe.
 +
 
 +
Inițial exista un singur praznic creștin la care se sărbătorea ''arătarea lui Dumnezeu lumii, în forma umană a lui Iisus din Nazaret''. Acesta includea sărbătoarea [[Crăciun|Nașterii Domnului]], Închinarea Magilor și toate evenimentele din copilăria lui Hristos, cum ar fi [[Tăierea împrejur a Domnului]] și [[Întâmpinarea Domnului]], împreună cu botezul Lui în Iordan de către Ioan. Fără îndoială că această sărbătoare, la fel ca și [[Sfintele Paşti|Paştile]] și [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimea]], a fost înțeleasă ca o împlinire a unei sărbători evreiești precedente, în acest caz Sărbătoarea Luminilor.
 +
 
 +
==Sărbătorirea==
 +
Slujba Botezului Domnului este organizată în același fel cu aceea a Nașterii. Istoric vorbind, slujba Crăciunului a fost stabilită mai tarziu.
 +
 
 +
Se citesc [[Ceasurile]] și se face [[Sfânta Liturghie]] a Sfantului [[Vasile cel Mare]]; în ajunul sărbătorii se face slujba [[Vecernie]]i.  Privegherea este alcătuită din [[Miezonoptică]] și [[Utrenie]].
  
Initial, exista un singur praznic crestin care sarbatorea ''aratarea lui Dumnezeu lumii in forma umana a lui Iisus din Nazaret''. Acesta includea sarbatoarea [[Nasterii Domnului]], Adoratia Magilor, si toate evenimentele din copilaria lui Hristos, cum ar fi [[Taierea imprejur a Domnului]] si [[Intampinarea Domnului]], impreuna cu botezul in Iordan de catre Ioan. Nu exista indoiala ca aceasta sarbatoare, la fel ca Pastele si Cincizecimea, a fost inteleasa ca o implinire a unei sarbatori evreiesti precedente, in acest caz Sarbatoarea Luminilor.
+
Liturghia începe cu psalmi de slavă și laudă, în locul celor trei [[Antifon|Antifoane]] obișnuite. Versetul botezului de la [[Epistola către Galateni|Galateni]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=29&cap=3#27 3,27] înlocuiește din nou [[Trisaghion]]ul.
 +
:Câți în Hristos v-ați botezat,
 +
:în Hristos v-ați și-mbrăcat
 +
:Aliluia!
  
==Sarbatorirea==
+
Evanghelia citită la toate aceste slujbe vorbește despre Botezul Domnului în râul Iordan. [[Apostol (liturgică)|Apostolul]] care se citește la Sfânta Liturghie vorbește despre consecințele arătării Domnului ca Epifanie.  
Slujba Teofaniei este organizata la fel ca aceea a Nasterii. Istoric vorbind, slujba Craciunului a fost stabilita mai tarziu.  
 
  
Sunt citite [[Ceasurile]] si se face [[Sfanta Liturghie]] a Sfantului [[Vasile cel Mare]]; in ajunul sarbatorii se face slujba [[Vecerniei]]. Privegherea este alcatuita din Miezonoptica si [[Utrenie]]
+
Deoarece principalul eveniment al sărbătorii este sfințirea mare a apei, ea urmează Sfintei Liturghii a ajunului și Sfintei Liturghii din ziua praznicului. Totuși, în cele mai multe parohii, aceasta se face doar atunci când sunt prezenți cea mai mare parte a credincioșilor. Sfințirea atestă faptul că omenirea și întreaga Creație au fost făcute pentru a se umple de prezența sfințitoare a lui Dumnezeu.  
  
Liturghia incepe cu psalmi de glorie si lauda, in locul celor trei [[Antifoane]] normale. Versetul botezului de la [[Galateni]] 3:27 inlocuieste din nou [[Trisaghionul]]. 
+
Ajunul praznicului este zi de ajunare, chiar post negru, în orice zi ar cădea.
:''Cati in Hristos v-ati botezat''
 
:''in Hristos s-au imbracat''
 
:''Aliluia''
 
Evanghelia citita la toate aceste slujbe vorbeste despre Botezul Domnului in raul Iordan. [[Apostolul]] care se citeste la Sfanta Liturghie vorbeste despre consecintele aratarii Domnului ca Epifanie.  
 
  
Deoarece principalul eveniment al sarbatorii este sfintirea apei, ea urmeaza Sfintei Liturghii a ajunului si Sfintei Liturghii din ziua propriu-zisa. Totusi, in cele mai multe parohii, aceasta se face doar atunci cand pot fi prezenti cea mai mare parte a credinciosilor. Sfintirea atesta faptul ca omenirea si intreaga creatie au fost facute pentru a se umple de prezenta sfintitoare a lui Dumnezeu.
+
==Tradiții de Bobotează==
  
== Imnuri ==
+
Conform unei vechi tradiții, în ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, episcopul  sau preotul (în sate) face slujba de sfințire a apei pe malul celui mai mare râu sau fluviu din acel loc. După sfințirea apei, episcopul sau preotul aruncă în apa râului o cruce mare (in secolele trecute aceasta era uneori dintr-un metal prețios). Un număr de bărbații mai destoinici pornesc apoi să recupereze crucea, căutând-o în apele înghețate. Primul care o găsește primește binecuvântarea preotului sau a episcopului. În vechime, cel care găsea primul crucea și o aducea la mal primea și daruri de la domnitorul țării și era ținut la mare cinste de către ceilalți. Tradiția s-a păstrat până în ziua de astăzi.
'''Tropar''' - Glasul 1  
+
 
 +
 
 +
[DE COMPLETAT și cu referințe, eventual și cu unele obiceiuri populare]
 +
 
 +
== Imnografie ==
 +
[[Tropar]], Glasul 1:
  
 
:În Iordan botezându-Te Tu, Doamne,     
 
:În Iordan botezându-Te Tu, Doamne,     
 
:închinarea Treimii s-a arătat;
 
:închinarea Treimii s-a arătat;
:că glasul Părintelui a mărturisit Tie,
+
:că glasul Părintelui a mărturisit Ție,
:Fiu iubit pe tine numindu-Te,
+
:Fiu iubit pe Tine numindu-Te,
:si Duhul în chip de porumb a adeverit
+
:și Duhul în chip de porumb a adeverit
 
:întărirea cuvântului.
 
:întărirea cuvântului.
 
:Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule,
 
:Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule,
:si lumea ai luminat, slavă Tie!
+
:și lumea ai luminat, slavă Tie!
  
'''Condac''' - Glasul al 4-lea
+
[[Condac]], Glasul al 4-lea:
  
 
:Arătatu-Te-ai astăzi lumii
 
:Arătatu-Te-ai astăzi lumii
Linia 47: Linia 55:
 
:Lumina cea neapropiată.
 
:Lumina cea neapropiată.
  
==Legaturi exterioare==
+
==Sursa==
*[http://www.oca.org/FSsermons-details.asp?SID=4&ID=5 Omilie la Botezul Domnului] Sfantul [[Ioan Hrisostom]], Arhiepiscop al Constantinopolului
+
 
*[http://oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=81 Epiphany] ''Credinta ortodoxa'' de Fr. [[Thomas Hopko]]
+
*[[:en:Theophany]]
*[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=100106 Sarbatoarea Botezului Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos] - [[OCA]] website
+
 
*[http://www.tenthousandfilms.com/ Botezul lui Hristos - Descoperirea Betaniei dincolo de Iordan - Documentar de 47 min]
+
==Legături externe==
*[http://www.comeandseeicons.com/festal/festal.htm#phf05 Icoane ale Teofaniei]
+
 
 +
*ro:
 +
 
 +
*en: [http://www.oca.org/FSsermons-details.asp?SID=4&ID=5 Omilie la Botezul Domnului] a Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], Arhiepiscopul Constantinopolului
 +
*en: [http://oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=81 Epiphany] ''Credința ortodoxă'' de Pr. [[Thomas Hopko]]
 +
*en: [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=100106 Sărbătoarea Botezului Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos] - [[OCA]] website
 +
*en: [http://www.tenthousandfilms.com/ Botezul lui Hristos - Descoperirea Betaniei dincolo de Iordan - Documentar de 47 min]
 +
*en: [http://www.comeandseeicons.com/festal/festal.htm#phf05 Icoane ale Botezului Domnului]
  
 
[[Categorie:Articole de calitate]]
 
[[Categorie:Articole de calitate]]

Versiunea de la data 4 februarie 2008 22:16

Botezul Domnului

Epifania sau Teofania (din grecescul theophania, însemnând "apariţia / arătarea lui Dumnezeu") este unul dintre Praznicele Împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorit pe 6 ianuarie. Este praznicul care dezvăluie Sfânta Treime lumii, prin Botezul Domnului (Matei 3,13-17; Marcu 1, 9-11; Evanghelia după Luca 3,21-22). Este cunoscut în popor și cu numele de Bobotează.

Botezul lui Hristos

La această sărbătoare se prăznuiește Botezul Domnului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezatorul în râul Iordan și începutul propovăduirii timpurii a lui Hristos. Praznicul Epifaniei marchează sfârșitul sărbătoririi Crăciunului, care începe de la 25 decembrie și se încheie pe 6 ianuarie. În cadrul slujbei acestei sărbători, în această zi se face slujba de sfințire a Aghiasmei Mari, care este folosită de preoți pentru a binecuvânta casele credincioșilor.

Sărbătoarea se numește a Teofaniei deoarece la botezul lui Hristos Sfânta Treime a apărut lumii pentru prima data - glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat și stă în râul Iordan, iar Sfântul Duh se pogoară asupra Lui în chip de porumbel.

Epifania

Această sărbătoare mai este uneori numită și Epifania. Unii consideră că acest nume ar fi preluat din vocabularul catolic, făcând referire mai degrabă la sărbătoarea catolică din aceeași zi care comemorează venirea magilor la Pruncul Iisus. Totuși, termenul de "Epifanie" apare și în cadrul slojbelor ortodoxe.

Inițial exista un singur praznic creștin la care se sărbătorea arătarea lui Dumnezeu lumii, în forma umană a lui Iisus din Nazaret. Acesta includea sărbătoarea Nașterii Domnului, Închinarea Magilor și toate evenimentele din copilăria lui Hristos, cum ar fi Tăierea împrejur a Domnului și Întâmpinarea Domnului, împreună cu botezul Lui în Iordan de către Ioan. Fără îndoială că această sărbătoare, la fel ca și Paştile și Cincizecimea, a fost înțeleasă ca o împlinire a unei sărbători evreiești precedente, în acest caz Sărbătoarea Luminilor.

Sărbătorirea

Slujba Botezului Domnului este organizată în același fel cu aceea a Nașterii. Istoric vorbind, slujba Crăciunului a fost stabilită mai tarziu.

Se citesc Ceasurile și se face Sfânta Liturghie a Sfantului Vasile cel Mare; în ajunul sărbătorii se face slujba Vecerniei. Privegherea este alcătuită din Miezonoptică și Utrenie.

Liturghia începe cu psalmi de slavă și laudă, în locul celor trei Antifoane obișnuite. Versetul botezului de la Galateni 3,27 înlocuiește din nou Trisaghionul.

Câți în Hristos v-ați botezat,
în Hristos v-ați și-mbrăcat
Aliluia!

Evanghelia citită la toate aceste slujbe vorbește despre Botezul Domnului în râul Iordan. Apostolul care se citește la Sfânta Liturghie vorbește despre consecințele arătării Domnului ca Epifanie.

Deoarece principalul eveniment al sărbătorii este sfințirea mare a apei, ea urmează Sfintei Liturghii a ajunului și Sfintei Liturghii din ziua praznicului. Totuși, în cele mai multe parohii, aceasta se face doar atunci când sunt prezenți cea mai mare parte a credincioșilor. Sfințirea atestă faptul că omenirea și întreaga Creație au fost făcute pentru a se umple de prezența sfințitoare a lui Dumnezeu.

Ajunul praznicului este zi de ajunare, chiar post negru, în orice zi ar cădea.

Tradiții de Bobotează

Conform unei vechi tradiții, în ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, episcopul sau preotul (în sate) face slujba de sfințire a apei pe malul celui mai mare râu sau fluviu din acel loc. După sfințirea apei, episcopul sau preotul aruncă în apa râului o cruce mare (in secolele trecute aceasta era uneori dintr-un metal prețios). Un număr de bărbații mai destoinici pornesc apoi să recupereze crucea, căutând-o în apele înghețate. Primul care o găsește primește binecuvântarea preotului sau a episcopului. În vechime, cel care găsea primul crucea și o aducea la mal primea și daruri de la domnitorul țării și era ținut la mare cinste de către ceilalți. Tradiția s-a păstrat până în ziua de astăzi.


[DE COMPLETAT și cu referințe, eventual și cu unele obiceiuri populare]

Imnografie

Tropar, Glasul 1:

În Iordan botezându-Te Tu, Doamne,
închinarea Treimii s-a arătat;
că glasul Părintelui a mărturisit Ție,
Fiu iubit pe Tine numindu-Te,
și Duhul în chip de porumb a adeverit
întărirea cuvântului.
Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule,
și lumea ai luminat, slavă Tie!

Condac, Glasul al 4-lea:

Arătatu-Te-ai astăzi lumii
şi lumina Ta, Doamne, s-a însemnat peste noi,
care cu cunoştinţă Te lăudăm.
Venit-ai şi Te-ai arătat,
Lumina cea neapropiată.

Sursa

Legături externe

  • ro: