Elisabeta din Constantinopol: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{În curs}}Cuvioasa '''Elisabeta din Constantinopol''' sau '''Elisabeta făcătoarea de minuni''' a fost o [[Cuvios|cuvioasă]] maică care a trăit la [[Constantinopol]] în secolul al V-lea<ref>„Elisabeta a fost contemporană cu [[Ghenadie I al Constantinopolului|Ghenadie I]], patriarh al Constantinopolului între ani 458 și 471, Leon I, împărat bizantin între 457 și 474, și [[Daniil Stâlpnicul|Daniel Stâlpnicul]], care a venit la Constantinopol către anul 451. Perioada sa de maturitate poate fi plasată în al treilea sfert al secolului al V-lea. Nu există informații precise privind datele ei de naștere și de moarte.” - Valerie Karras, LIFE OF ST. ELISABETH THE WONDERWORKER - Introduction, p.117</ref>. [[Praznic|Prăznuirea]] ei în [[Biserica Ortodoxă]] se face la data de [[24 aprilie]], în ziua care urmează prăznuirii sfântului mare mucenic [[Gheorghe purtătorul de biruință|Gheorghe]].  
+
Cuvioasa '''Elisabeta din Constantinopol''' sau '''Elisabeta făcătoarea de minuni''' a fost o [[Cuvios|cuvioasă]] maică care a trăit la [[Constantinopol]] în secolul al V-lea. [[Praznic|Prăznuirea]] ei în [[Biserica Ortodoxă]] se face la data de [[24 aprilie]], în ziua care urmează prăznuirii sfântului mare mucenic [[Gheorghe purtătorul de biruință|Gheorghe]].  
  
 
==Viața==
 
==Viața==
Elisabeta<ref>Rezumatul vieții Sf. Elisabeta după: "Life of St. Elisabeth the Wonderworker", translated by Valerie A. Karras, in: ''Holy Women of Byzantium: Ten Saints' Lives in English Translation'', edited by Alice-Mary Talbot, 1996 Dumbarton Oaks</ref> s-a născut în secolul al V-lea, într-o familie nobilă și înstărită. Her father held a high honorary title of the Byzantine Empire, and the family owned an estate in Abydenoi, a village near the Thracian provincial capital of Herakleia. During the week-long annual festival for St. Glykeria in that city, her parents had a vision from the saint promising them a child. This promise was fulfilled and, true to the vow the father had made in return, the child was baptized with the name Elisabeth by the archbishop of Herakleia.
+
Elisabeta<ref>Rezumatul vieții Sf. Elisabeta după: "Viața Sfintei Elisabeta Făcătoarea de minuni", tradusă de Valerie A. Karras, în: ''Femei sfinte ale Bizanțului: 10 vieți de sfinte - Holy Women of Byzantium: Ten Saints' Lives trdusă în limba engleză'', editată de Alice-Mary Talbot, 1996 Dumbarton Oaks</ref> s-a născut în secolul al V-lea<ref>„Elisabeta a fost contemporană cu [[Ghenadie I al Constantinopolului|Ghenadie I]], patriarh al Constantinopolului între ani 458 și 471, Leon I, împărat bizantin între 457 și 474, și [[Daniil Stâlpnicul|Daniel Stâlpnicul]], care a venit la Constantinopol către anul 451. Perioada sa de maturitate poate fi plasată în al treilea sfert al secolului al V-lea. Nu există informații precise privind datele ei de naștere și de moarte.” - Valerie Karras, LIFE OF ST. ELISABETH THE WONDERWORKER - Introduction, p.117</ref>, într-o familie nobilă și înstărită. Tatăl ei deținea un rang înalt în Imperiul Bizantin, iar familia ei avea o proprietate în Abydenoi, un sat în apropiere de Herakleia, capitala provinciei Tracia. În timpul festivalului Sfintei Glykeria din acel oraș, care ținea o săptămână, părinții ei au avut o vedenie prin care sfânta le promitea un copil. Această promisiune a fost împlinită, iar conform jurământului făcut de tată ca drept mulțumire, fetița  a fost botezată Elisabeta de către [[arhiepiscop]]ul din Herakleia.
  
After the death of her parents, Elisabeth gave away her wealth to the poor and traveled to Constantinople, where she entered the convent of St. George, whose abbess was her paternal aunt. There she distinguished herself by her asceticism. When her aunt died two years later, Elisabeth became the superior of the monastery. Many miracles are attributed to her, including the slaying of a dragon said to have haunted the area of Hebdomon, the restoration of sight to a man born blind, and several healings of women suffering from menorrhagia (in fact, she appears to have been a “patron saint” of women with profuse menstrual bleeding). In addition, she is credited with having received premonitions and visions, such as that of the catastrophic fire that engulfed Constantinople in 465<ref>The saint’s foreknowledge of the fire of 465 not only mimics the prophetic gifts of her contemporary St. Daniel the Stylite, but puts her in a superior position: according to the vita, she reveals to him that the fire will occur. Significantly, Elisabeth’s vita has
+
După moartea părinților ei, Elisabeta și-a împărțit averea săracilor și a plecat la Constantinopol, unde a intrat în [[Mănăstire]]a [[Sfântul Gheorghe]], a cărei stareță era mătușa ei. Acolo, ea s-a distins prin viața ascetică. Când mătușa ei a murit după doi ani, Elisabeta a devenit stareța mănăstirii. Îi sunt atribuite multe minuni, printre care și spintecarea unui dragon care bântuia în zona Hebdomon, vindecarea unui orb din naștere și câteva vindecări ale unor femei suferind de scurgeri de sânge (de fapt, Sfânta Elisabeta este considerată “sfânta protectoare” a femeilor cu sângerări menstruale abundente). În plus, se spune că avea premoniții și vedenii, cum ar fi aceea a focului catastrofal care a mistuit Constantinopolul în 465<ref>Înainte-știința sfintei a focului din 465 nu doar imita darurile profetice ale contemporanului ei Sfântul Daniel Stâlpnicul, dar o și pune într-o poziție superioară: în conformitate cu viața acestuia, ea i-a revelat faptul că va avea loc acest incendiu. În mod semnificativ, viața Elisabetei nu are nici o asemănare cu viața lui Daniel, vezi și: Dawes and Baynes, ''Three Byz. Saints'', 1–84.</ref> și a Sfântului Duh coborând în altar în timpul Sfintei Liturghii. Întorcându-se în Herakleia pentru o ultimă vizită, ea a avut o vedenie a Sfintei Glikeria care a avertizat-o despre moartea ei apropiată. Ea s-a reîntors la mănăstire și a fost cuprinsă de febră după sărbătoarea Sfântului Gheorghe, murind în ziua următoare. Alte câteva minuni mai mici îi sunt atribuite ei de către pelerinii care i-au vizitat mormântul.
none of the specificity of the Life of Daniel. For an English translation of the vita of Daniel, see: Dawes and Baynes, ''Three Byz. Saints'', 1–84.</ref> and a vision of the Holy Spirit descending on the altar during the Divine Liturgy. Returning to Herakleia for a last visit, she had a vision of St. Glykeria, who warned her of her imminent death. She returned to her monastery and was stricken by a fever following the feast of St. George, dying the following day. Several more miracles were attributed to her by pilgrims visiting her tomb after her death.
 
  
After her repose, her [[relics]], and even the soil around her grave became known for healing the sick and suffering.
+
După adormire, [[moaște]]le ei și chiar pământul din jurul mormântului au devenit cunoscute pentru vindecarea bolnavilor și suferinzilor.
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==

Versiunea curentă din 19 septembrie 2017 10:07

Cuvioasa Elisabeta din Constantinopol sau Elisabeta făcătoarea de minuni a fost o cuvioasă maică care a trăit la Constantinopol în secolul al V-lea. Prăznuirea ei în Biserica Ortodoxă se face la data de 24 aprilie, în ziua care urmează prăznuirii sfântului mare mucenic Gheorghe.

Viața

Elisabeta[1] s-a născut în secolul al V-lea[2], într-o familie nobilă și înstărită. Tatăl ei deținea un rang înalt în Imperiul Bizantin, iar familia ei avea o proprietate în Abydenoi, un sat în apropiere de Herakleia, capitala provinciei Tracia. În timpul festivalului Sfintei Glykeria din acel oraș, care ținea o săptămână, părinții ei au avut o vedenie prin care sfânta le promitea un copil. Această promisiune a fost împlinită, iar conform jurământului făcut de tată ca drept mulțumire, fetița a fost botezată Elisabeta de către arhiepiscopul din Herakleia.

După moartea părinților ei, Elisabeta și-a împărțit averea săracilor și a plecat la Constantinopol, unde a intrat în Mănăstirea Sfântul Gheorghe, a cărei stareță era mătușa ei. Acolo, ea s-a distins prin viața ascetică. Când mătușa ei a murit după doi ani, Elisabeta a devenit stareța mănăstirii. Îi sunt atribuite multe minuni, printre care și spintecarea unui dragon care bântuia în zona Hebdomon, vindecarea unui orb din naștere și câteva vindecări ale unor femei suferind de scurgeri de sânge (de fapt, Sfânta Elisabeta este considerată “sfânta protectoare” a femeilor cu sângerări menstruale abundente). În plus, se spune că avea premoniții și vedenii, cum ar fi aceea a focului catastrofal care a mistuit Constantinopolul în 465[3] și a Sfântului Duh coborând în altar în timpul Sfintei Liturghii. Întorcându-se în Herakleia pentru o ultimă vizită, ea a avut o vedenie a Sfintei Glikeria care a avertizat-o despre moartea ei apropiată. Ea s-a reîntors la mănăstire și a fost cuprinsă de febră după sărbătoarea Sfântului Gheorghe, murind în ziua următoare. Alte câteva minuni mai mici îi sunt atribuite ei de către pelerinii care i-au vizitat mormântul.

După adormire, moaștele ei și chiar pământul din jurul mormântului au devenit cunoscute pentru vindecarea bolnavilor și suferinzilor.

Legături externe

Surse

  • "Life of St. Elisabeth the Wonderworker", translated by Valerie A. Karras, in: Holy Women of Byzantium: Ten Saints' Lives in English Translation, edited by Alice-Mary Talbot, 1996 Dumbarton Oaks
  • "The Life and Struggles of Our Holy Mother Among the Saints, Elisabeth of Constantinople, Whose Memory the Holy Church Celebrates on the 24th of April." from The Lives of the Spiritual Mothers, published by Holy Apostles Convent, pp. 136-138.
  • "Ven. Elizabeth the Wonderworker" from Bulgakov's Handbook for Church Servers, translated by Fr. Eugene Tarris (OCA)

Note

  1. Rezumatul vieții Sf. Elisabeta după: "Viața Sfintei Elisabeta Făcătoarea de minuni", tradusă de Valerie A. Karras, în: Femei sfinte ale Bizanțului: 10 vieți de sfinte - Holy Women of Byzantium: Ten Saints' Lives trdusă în limba engleză, editată de Alice-Mary Talbot, 1996 Dumbarton Oaks
  2. „Elisabeta a fost contemporană cu Ghenadie I, patriarh al Constantinopolului între ani 458 și 471, Leon I, împărat bizantin între 457 și 474, și Daniel Stâlpnicul, care a venit la Constantinopol către anul 451. Perioada sa de maturitate poate fi plasată în al treilea sfert al secolului al V-lea. Nu există informații precise privind datele ei de naștere și de moarte.” - Valerie Karras, LIFE OF ST. ELISABETH THE WONDERWORKER - Introduction, p.117
  3. Înainte-știința sfintei a focului din 465 nu doar imita darurile profetice ale contemporanului ei Sfântul Daniel Stâlpnicul, dar o și pune într-o poziție superioară: în conformitate cu viața acestuia, ea i-a revelat faptul că va avea loc acest incendiu. În mod semnificativ, viața Elisabetei nu are nici o asemănare cu viața lui Daniel, vezi și: Dawes and Baynes, Three Byz. Saints, 1–84.