Elena Împărăteasa: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Iconografie: corect. leg. int.)
(Viața: typo)
(Nu s-au afișat 6 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:Helen.jpg|right|frame|Sfânta Împărăteasă Elena]]
+
[[Imagine:Helen.jpg|right|frame|Sfânta Împărăteasă Elena]]
 
Sfânta drept-credincioasă Împărăteasa '''Elena''', [[Întocmai cu Apostolii]] (c. 248 – c. 329), a fost mama [[Sfânt]]ului Împărat [[Constantin cel Mare]]. [[Prăznuire]]a ei se face în [[21 mai]], odată cu fiul ei.
 
Sfânta drept-credincioasă Împărăteasa '''Elena''', [[Întocmai cu Apostolii]] (c. 248 – c. 329), a fost mama [[Sfânt]]ului Împărat [[Constantin cel Mare]]. [[Prăznuire]]a ei se face în [[21 mai]], odată cu fiul ei.
  
==Viaţa==
+
==Viața==
Cel mai probabil, Sfânta Elena s-a născut în Drepanum (numit după aceea ''Helenopolis'') din Golful [[Nicomidia]] şi se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, pretinde că era fiica regelui britan Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita escaladarea războaielor dintre britani şi [[Roma]]. Monmouth declară apoi că ea a fost prezentată ca o regină deoarece nu avea fraţi care să moştenească tronul Britaniei.   
+
Cel mai probabil, Sfânta Elena s-a născut în Drepanum (numit după aceea ''Helenopolis'') din Golful [[Nicomidia]] și se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menționată de Geoffrey of Monmouth, pretinde că era fiica regelui britan Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita escaladarea războaielor dintre britani și [[Roma]]. Monmouth declară apoi că ea a fost prezentată ca o regină deoarece nu avea frați care să moștenească tronul Britaniei.   
  
Constantius Chlorus a divorţat de ea (''circa'' 292) pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.
+
Constantius Chlorus a divorțat de ea (''circa'' 292) pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. [[Constantin cel Mare|Constantin]], fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman și, ca urmare a ascensiunii lui, mama sa a devenit o prezență importantă la curtea imperială.
  
Ea a fost [[canonizare|canonizată]] de Biserică deoarece era foarte pioasă. [[Eusebiu de Cezareea]] menţionează detaliile [[pelerinaj]]ului ei în Palestina şi în provinciile răsăritene. Ea este creditată, în mod tradiţional, cu găsirea [[moaşte]]lor [[Sfânt|Sfintei]] [[Cruce|Cruci]] a lui [[Iisus Hristos|Hristos]] şi cu găsirea rămăşiţelor celor [[Magi|trei magi]] care, în prezent, se găsesc în Altarul celor Trei Magi din Catedrala din Koln.
+
Ea a fost [[canonizare|canonizată]] de Biserică deoarece era foarte pioasă. [[Eusebiu de Cezareea]] menționează detaliile [[pelerinaj]]ului ei în Palestina și în provinciile răsăritene. Ea este creditată, în mod tradițional, cu găsirea [[moaște]]lor [[Sfânt|Sfintei]] [[Cruce|Cruci]] a lui [[Iisus Hristos|Hristos]] și cu găsirea rămășițelor celor [[Magi|trei magi]] care, în prezent, se găsesc în Altarul celor Trei Magi din Catedrala din Koln.
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
Linia 13: Linia 13:
 
[[Tropar]], [[glas]]ul al 8-lea:
 
[[Tropar]], [[glas]]ul al 8-lea:
  
:Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l şi ca [[Apostolul Pavel|Pavel]] chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus. Pe care păzeşte-o totdeaina în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.
+
:Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l și ca [[Apostolul Pavel|Pavel]] chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus. Pe care păzește-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.
  
 
[[Condac]], glasul al 3-lea:
 
[[Condac]], glasul al 3-lea:
  
:Constantin astăzi, cu maica sa Elena, Crucea a arătat, lemnul cel preacinstit, care este ruşinea tuturor iudeilor şi arma credincioşilor împăraţi asupra celor potrivnici. Că pentru noi s-a arătat semn mare şi în războaie înfricoşător.
+
:Constantin astăzi, cu maica sa Elena, Crucea a arătat, lemnul cel preacinstit, care este rușinea tuturor iudeilor și arma credincioșilor împărați asupra celor potrivnici. Că pentru noi s-a arătat semn mare și în războaie înfricoșător.
  
 
==Iconografie==
 
==Iconografie==
  
[[Dionisie din Furna]] arată că sfânta împărăteasă Elena se zugrăveşte în veşminte împărăteşti şi cu coroană pe cap, ţinând în mână o cruce. La icoana Înălţării Sfintei Cruci ([[14 septembrie]]) se zugrăveşte alături de Sf. [[Macarie I al Ierusalimului]], în mijlocul nobilimii şi poporului de rând adunat, cu mâinile ridicate spre Cinstita Cruce a Mântuitorului. Cel mai adesea ea se zugrăveşte împreună cu Sf. Constantin cel Mare, între dânşii fiind zugrăvită Crucea Domnului.<ref>Dionisie din Furna, ''Erminia picturii bizantine'', editura Sophia, Bucureşti, 2000, pp. 164, 205, 218, 236. ISBN 973-99692-0-8.</ref>
+
[[Dionisie din Furna]] arată că sfânta împărăteasă Elena se zugrăvește în veșminte împărătești și cu coroană pe cap, ținând în mână o cruce. La icoana Înălțării Sfintei Cruci ([[14 septembrie]]) se zugrăvește alături de Sf. [[Macarie I al Ierusalimului]], în mijlocul nobilimii și poporului de rând adunat, cu mâinile ridicate spre Cinstita Cruce a Mântuitorului. Cel mai adesea ea se zugrăvește împreună cu Sf. Constantin cel Mare, între dânșii fiind zugrăvită Crucea Domnului.<ref>Dionisie din Furna, ''Erminia picturii bizantine'', editura Sophia, București, 2000, pp. 164, 205, 218, 236. ISBN 973-99692-0-8.</ref>
  
 
==Onomastică==
 
==Onomastică==
Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în România, la nivelul anului 2013, 1.073.115 femei purtau numele ''Elena'' sau diminutive ale acestuia (Ileana, Lenuța, Nuți etc.); alte 78.791 femei poartă numele Constanța sau Constantina.<ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/aceste-nume-le-poarta-11-milioane-de-femei-romanii-isi-serbeaza-onomastica-de-sfintii-im-10.html Petrișor Cană: ''Românii își serbează onomastica de Sfinții Împărați Constantin și Elena'', 20 mai 2013, ''Evenimentul zilei''], accesat 21 mai 2013.</ref>
+
Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în România, la nivelul anului 2013, 1.073.115 femei purtau numele ''Elena'' sau diminutive ale acestuia (Ileana, Lenuța, Nuți etc.); alte 78.791 femei poartă numele Constanța sau Constantina.<ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/aceste-nume-le-poarta-11-milioane-de-femei-romanii-isi-serbeaza-onomastica-de-sfintii-im-10.html Petrișor Cană: ''Românii își serbează onomastica de Sfinții Împărați Constantin și Elena'', 20 mai 2013, ''Evenimentul zilei''], accesat 21 mai 2013.</ref>
  
 
==Note==
 
==Note==
 
<references/>
 
<references/>
  
==Vezi şi==
+
==Vezi și==
 
*[[Crucea cea Adevărată]]
 
*[[Crucea cea Adevărată]]
*[[Biserica Panagia Ekatontapyliani – cu o Mie de Uşi (Paros)]]
+
*[[Biserica Panagia Ekatontapyliani – cu o Mie de Uși (Paros)]]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
Linia 40: Linia 40:
 
*[http://www.comeandseeicons.com/h/bmp01.htm Icon and Kontakion of St. Helen]
 
*[http://www.comeandseeicons.com/h/bmp01.htm Icon and Kontakion of St. Helen]
  
[[Categorie:Împăraţi romani]]
+
[[Categorie:Sfinți]]
[[Categorie:Sfinţi]]
+
[[Categorie:Împărați romani]]
  
 
[[ar:قسطنطين وهيلانة]]
 
[[ar:قسطنطين وهيلانة]]
 
[[en:Helen]]
 
[[en:Helen]]

Versiunea de la data 21 mai 2019 04:41

Sfânta Împărăteasă Elena

Sfânta drept-credincioasă Împărăteasa Elena, Întocmai cu Apostolii (c. 248 – c. 329), a fost mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Prăznuirea ei se face în 21 mai, odată cu fiul ei.

Viața

Cel mai probabil, Sfânta Elena s-a născut în Drepanum (numit după aceea Helenopolis) din Golful Nicomidia și se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menționată de Geoffrey of Monmouth, pretinde că era fiica regelui britan Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita escaladarea războaielor dintre britani și Roma. Monmouth declară apoi că ea a fost prezentată ca o regină deoarece nu avea frați care să moștenească tronul Britaniei.

Constantius Chlorus a divorțat de ea (circa 292) pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman și, ca urmare a ascensiunii lui, mama sa a devenit o prezență importantă la curtea imperială.

Ea a fost canonizată de Biserică deoarece era foarte pioasă. Eusebiu de Cezareea menționează detaliile pelerinajului ei în Palestina și în provinciile răsăritene. Ea este creditată, în mod tradițional, cu găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și cu găsirea rămășițelor celor trei magi care, în prezent, se găsesc în Altarul celor Trei Magi din Catedrala din Koln.

Imnografie

Tropar, glasul al 8-lea:

Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l și ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus. Pe care păzește-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Condac, glasul al 3-lea:

Constantin astăzi, cu maica sa Elena, Crucea a arătat, lemnul cel preacinstit, care este rușinea tuturor iudeilor și arma credincioșilor împărați asupra celor potrivnici. Că pentru noi s-a arătat semn mare și în războaie înfricoșător.

Iconografie

Dionisie din Furna arată că sfânta împărăteasă Elena se zugrăvește în veșminte împărătești și cu coroană pe cap, ținând în mână o cruce. La icoana Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie) se zugrăvește alături de Sf. Macarie I al Ierusalimului, în mijlocul nobilimii și poporului de rând adunat, cu mâinile ridicate spre Cinstita Cruce a Mântuitorului. Cel mai adesea ea se zugrăvește împreună cu Sf. Constantin cel Mare, între dânșii fiind zugrăvită Crucea Domnului.[1]

Onomastică

Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în România, la nivelul anului 2013, 1.073.115 femei purtau numele Elena sau diminutive ale acestuia (Ileana, Lenuța, Nuți etc.); alte 78.791 femei poartă numele Constanța sau Constantina.[2]

Note

  1. Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, editura Sophia, București, 2000, pp. 164, 205, 218, 236. ISBN 973-99692-0-8.
  2. Petrișor Cană: Românii își serbează onomastica de Sfinții Împărați Constantin și Elena, 20 mai 2013, Evenimentul zilei, accesat 21 mai 2013.

Vezi și

Legături externe