Elena Împărăteasa: Diferență între versiuni
(britani (cf. DEX), nu britoni; legături interne) |
|||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | [[Image:Helen.jpg|right|frame| | + | [[Image:Helen.jpg|right|frame|Sfânta Împărăteasă Elena]] |
− | Sfânta drept-credincioasă Împărăteasa '''Elena''', [[Întocmai cu Apostolii]] (c. 248 – c. 329), a fost mama | + | Sfânta drept-credincioasă Împărăteasa '''Elena''', [[Întocmai cu Apostolii]] (c. 248 – c. 329), a fost mama [[Sfânt]]ului Împărat [[Constantin cel Mare]]. [[Prăznuire]]a ei se face în [[21 mai]], odată cu a fiului ei. |
==Viaţa== | ==Viaţa== | ||
− | Cel mai probabil, Sfânta Elena s-a născut în Drepanum (numit după aceea ''Helenopolis'') din Golful [[Nicomidia]] şi se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, pretinde că era fiica regelui | + | Cel mai probabil, Sfânta Elena s-a născut în Drepanum (numit după aceea ''Helenopolis'') din Golful [[Nicomidia]] şi se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, pretinde că era fiica regelui britan Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita escaladarea războaielor dintre britani şi [[Roma]]. Monmouth declară apoi că ea a fost prezentată ca o regină deoarece nu avea fraţi care să moştenească tronul Britaniei. |
− | Constantius Chlorus a divorţat de ea (''circa'' 292) pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea | + | Constantius Chlorus a divorţat de ea (''circa'' 292) pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială. |
− | Ea a fost [[canonizare|canonizată]] de Biserică deoarece era foarte pioasă. [[Eusebiu de Cezareea]] menţionează detaliile [[pelerinaj]]ului ei în Palestina şi în provinciile răsăritene. Ea este creditată, în mod tradiţional, cu găsirea [[moaşte]]lor [[ | + | Ea a fost [[canonizare|canonizată]] de Biserică deoarece era foarte pioasă. [[Eusebiu de Cezareea]] menţionează detaliile [[pelerinaj]]ului ei în Palestina şi în provinciile răsăritene. Ea este creditată, în mod tradiţional, cu găsirea [[moaşte]]lor [[Sfânt|Sfintei]] [[Cruce|Cruci]] a lui [[Iisus Hristos|Hristos]] şi cu găsirea rămăşiţelor celor [[Magi|trei magi]] care, în prezent, se găsesc în Altarul celor Trei Magi din Catedrala din Koln. |
==Vezi şi== | ==Vezi şi== |
Versiunea de la data 9 iulie 2010 04:28
Sfânta drept-credincioasă Împărăteasa Elena, Întocmai cu Apostolii (c. 248 – c. 329), a fost mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Prăznuirea ei se face în 21 mai, odată cu a fiului ei.
Viaţa
Cel mai probabil, Sfânta Elena s-a născut în Drepanum (numit după aceea Helenopolis) din Golful Nicomidia şi se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, pretinde că era fiica regelui britan Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita escaladarea războaielor dintre britani şi Roma. Monmouth declară apoi că ea a fost prezentată ca o regină deoarece nu avea fraţi care să moştenească tronul Britaniei.
Constantius Chlorus a divorţat de ea (circa 292) pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.
Ea a fost canonizată de Biserică deoarece era foarte pioasă. Eusebiu de Cezareea menţionează detaliile pelerinajului ei în Palestina şi în provinciile răsăritene. Ea este creditată, în mod tradiţional, cu găsirea moaştelor Sfintei Cruci a lui Hristos şi cu găsirea rămăşiţelor celor trei magi care, în prezent, se găsesc în Altarul celor Trei Magi din Catedrala din Koln.