Elena Împărăteasa: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
Linia 1: Linia 1:
{{Îmbunătăţire}}
 
 
 
[[Image:Helen.jpg|right|frame|Împărăteasa Sfânta Elena]]
 
[[Image:Helen.jpg|right|frame|Împărăteasa Sfânta Elena]]
Sfânat drept-credincioasă Împărăteasa '''Elena''', Întocmai cu Apostolii (c. 248 – c. 329), a fost mama Împăratului Sfântului [[Constantin cel Mare]]. Prăznuirea ei se face în [[21 mai]] odată cu a fiului ei.
+
Sfânta drept-credincioasă Împărăteasa '''Elena''', [[Întocmai cu Apostolii]] (c. 248 – c. 329), a fost mama Împăratului Sfântului [[Constantin cel Mare]]. [[Prăznuire]]a ei se face în [[21 mai]] odată cu a fiului ei.
  
 
==Viaţa==
 
==Viaţa==
Linia 22: Linia 20:
 
*[http://www.comeandseeicons.com/h/bmp01.htm Icon and Kontakion of St. Helen]
 
*[http://www.comeandseeicons.com/h/bmp01.htm Icon and Kontakion of St. Helen]
  
[[Categorie:Conducători]]
+
[[Categorie:Împăraţi romani]]
 
[[Categorie:Sfinţi]]
 
[[Categorie:Sfinţi]]
  
 
[[ar:قسطنطين وهيلانة]]
 
[[ar:قسطنطين وهيلانة]]
 
[[en:Helen]]
 
[[en:Helen]]

Versiunea de la data 1 martie 2010 01:17

Împărăteasa Sfânta Elena

Sfânta drept-credincioasă Împărăteasa Elena, Întocmai cu Apostolii (c. 248 – c. 329), a fost mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare. Prăznuirea ei se face în 21 mai odată cu a fiului ei.

Viaţa

Cel mai probabil, Sfânta Elena s-a născut în Drepanum (numit după aceea Helenopolis) din Golful Nicomidia şi se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, pretinde că era fiica regelui briton Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita escaladarea războaielor dintre britoni şi Roma. Monmouth declară apoi că ea a fost prezentată ca o regină deoarece nu avea fraţi care să moştenească tronul Britaniei.

Constantius Chlorus a divorţat de ea (circa 292) pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea regală.

Ea a fost canonizată de Biserică deoarece era foarte pioasă. Eusebiu de Cezareea menţionează detaliile pelerinajului ei în Palestina şi în provinciile răsăritene. Ea este creditată, în mod tradiţional, cu găsirea moaştelor Sfintei Cruci a lui Hristos şi cu găsirea rămăşiţelor celor trei magi care, în prezent, se găsesc în Altarul celor Trei Magi din Catedrala din Koln.

Vezi şi

Legături externe