Elefterie al Iliriei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(ortografie)
m
 
(Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:Eleutherios.JPG|thumb|right|250px|Sf. Sfinţit Mucenic Elefterie, episcopul Iliriei]]
+
{{Sfinti
Sfântul Sfinţit Mucenic '''Elefterie al Iliriei''' a fost un [[episcop]] al Bisericii creştine din Illyricum care a primit [[mucenic]]ia în timpul domniei împăratului Hadrian (117-138). Este [[prăznuire|prăznuit]] împreună cu mama sa, Antia (sau Evantia) pe [[15 decembrie]].
+
|nume= Sf. Sfințit Mucenic<br>Elefterie al Iliriei
 +
|Imagine= [[Fișier:Eleutherios.JPG|230 px|Sf. Elefterie al Iliriei]]
 +
|nastere= sfârșitul sec. I, Roma
 +
|adormire= 120 d.Hr.
 +
|localizare= Iliria,<br>Imperiul roman
 +
|recunoastere=  panortodoxă
 +
|etnie=
 +
|tip= [[mucenic]],<br>[[ierarh]]
 +
|canonizare=
 +
|calendar= [[15 decembrie]]
 +
|biserici= Biserica Sf. Elefterie din București
 +
|site=
 +
|}}Sfântul Sfințit Mucenic '''Elefterie al Iliriei''' a fost un [[episcop]] al Bisericii creștine din provincia romană Iliria (în latină: ''Illlyricum'') care a primit [[mucenic]]ia în timpul domniei împăratului Hadrian (117-138). Este [[Praznic|prăznuit]] împreună cu mama sa, Antia (sau Evantia) pe [[15 decembrie]].
  
==Viaţa==
+
==Viața==
  
Sfântul Elefterie s-a născut la Roma, în ultima decadă a secolului I. Tatăl său, funcţionar imperial, a murit pe când Elefterie era încă mic ca vârstă. Mama lui, Antia, care primise credinţa creştină de la însuşi Sfântul [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]], l-a încredinţat pe fiul ei [[episcop]]ului de atunci al Romei, [[Anicet al Romei|Anicet]], pentru a primi o educaţie creştină.  
+
Sfântul Elefterie s-a născut la Roma, în ultima decadă a secolului I. Tatăl său, funcționar imperial, a murit pe când Elefterie era încă mic ca vârstă. Mama lui, Antia, care primise credința creștină de la însuși Sfântul [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]], l-a încredințat pe fiul ei [[episcop]]ului de atunci al Romei, [[Anicet al Romei|Anicet]], pentru a primi o educație creștină.  
  
Episcopul Anicet l-a rânduit atunci încă din adolescenţă în rândul [[cler]]icilor. L-a hirotonit [[diacon]] la vârsta de  15 ani, [[preot]] la 18 ani şi [[episcop]] de Illyricum la doar 20 de ani. Ca urmare a propovăduirii episcopului Elefterie, mulţi au primit credinţa creştină.  
+
Episcopul Anicet l-a rânduit atunci încă din adolescență în rândul [[cler]]icilor. L-a hirotonit [[diacon]] la vârsta de  15 ani, [[preot]] la 18 ani și [[episcop]] de Illyricum la doar 20 de ani. Ca urmare a propovăduirii episcopului Elefterie, mulți au primit credința creștină.  
  
Pentru că vestea propovăduirii lui se răspândise, a fost chemat la judecată înaintea împăratului Hadrian şi a prefectului imperial Coremon. Comandantul trupei trimise să îl aresteze, pe nume Felix, ascultând însă propovăduirea sfântului, a primit şi el credinţa în Hristos, şi s-a botezat pe drum.  
+
Pentru că vestea propovăduirii lui se răspândise, a fost chemat la judecată înaintea împăratului Hadrian și a prefectului imperial Coremon. Comandantul trupei trimise să îl aresteze, pe nume Felix, ascultând însă propovăduirea sfântului, a primit și el credința în Hristos, și s-a botezat pe drum.  
  
Înfăţişându-se la judecată, Sfântul Elefterie a mărturisit înaintea împăratului că era creştin. Pentru că a refuzat să se lepede de Hristos, a fost supus la chinuri.  
+
Înfățișându-se la judecată, Sfântul Elefterie a mărturisit înaintea împăratului că era creștin. Pentru că a refuzat să se lepede de Hristos, a fost supus la chinuri.  
Mai întâi, a fost întins pe un pat de aramă în sub care erau aşezaţi cărbuni aprinşi; a fost ars cu ulei încins şi cu smoală, însă Dumnezeu l-a păstrat nevătămat. A fost aruncat într-un cuptor aprins, împrejmuit cu ţepuşe. Mai înainte de a fi aruncat însă sfântul în foc, la rugăciunea acestuia, prefectul Coremon, care cunoştea credinţa creştină, a crezut atunci în Hristos şi s-a aruncat el însuşi în focul pregătit pentru episcopul Elefterie. Rămânând şi el neatins, la rugăciunea primind astfel cununa muceniciei pentru Hristos. Elefterie însă, fiind aruncat în foc, a rămas neatins.
+
Mai întâi, a fost întins pe un pat de aramă în sub care erau așezați cărbuni aprinși; a fost ars cu ulei încins și cu smoală, însă Dumnezeu l-a păstrat nevătămat. A fost aruncat într-un cuptor aprins, împrejmuit cu țepușe. Mai înainte de a fi aruncat însă sfântul în foc, la rugăciunea acestuia, prefectul Coremon, care cunoștea credința creștină, a crezut atunci în Hristos și s-a aruncat el însuși în focul pregătit pentru episcopul Elefterie. Rămânând și el neatins, la rugăciunea primind astfel cununa muceniciei pentru Hristos. Elefterie însă, fiind aruncat în foc, a rămas neatins.
  
A fost aruncat în închisoare şi înfometat multe zile la rând, însă fiind hrănit cu hrană îngerească, a răbdat şi aceasta. Mai apoi, a fost legat de un car la care fuseseră înhămaţi cai sălbatici. Legăturile însă i s-au dezlegat, şi, potrivit tradiţiei, a fost purtat de îngeri pe un munte din apropiere, unde a stat o vreme, şi unde cuvintele lui îmblânzeau chiar şi fiarele sălbatice.  
+
A fost aruncat în închisoare și înfometat multe zile la rând, însă fiind hrănit cu hrană îngerească, a răbdat și aceasta. Mai apoi, a fost legat de un car la care fuseseră înhămați cai sălbatici. Legăturile însă i s-au dezlegat, și, potrivit tradiției, a fost purtat de îngeri pe un munte din apropiere, unde a stat o vreme, și unde cuvintele lui îmblânzeau chiar și fiarele sălbatice.  
  
Fiind descoperit după o vreme, a fost arestat din nou şi chemat la judecată. Ostaşii trimişi să îl aresteze au fost însă convinşi, pe drum, de sfântul episcop să îmbrăţişeze credinţa creştină şi s-au botezat. Mulţi dintre cei care au văzut acestea au primit şi ei credinţa în Hristos. Ajuns înaintea împăratului, sfântul Elefterie a fost condamnat la moarte, punând să fie sfâşiat de lei. Fiarele însă nu s-au atins de el, astfel că în cele din urmă a fost ucis cu sabia de doi ostaşi, în anul 120 d. Hr. Aceştia au ucis-o şi pe mama sfântului, Antia, care, fiind de faţă la execuţia fiului ei, se apropiase ca să îmbrăţişeze trupul fiului ei mort. Credincioşii care au asistat la moartea sfântului şi a mamei sale au luat trupurile lor şi le-au îngropat cu cinste.
+
Fiind descoperit după o vreme, a fost arestat din nou și chemat la judecată. Ostașii trimiși să îl aresteze au fost însă convinși, pe drum, de sfântul episcop să îmbrățișeze credința creștină și s-au botezat. Mulți dintre cei care au văzut acestea au primit și ei credința în Hristos. Ajuns înaintea împăratului, sfântul Elefterie a fost condamnat la moarte, punând să fie sfâșiat de lei. Fiarele însă nu s-au atins de el, astfel că în cele din urmă a fost ucis cu sabia de doi ostași, în anul 120 d.Hr. Aceștia au ucis-o și pe mama sfântului, Antia, care, fiind de față la execuția fiului ei, se apropiase ca să îmbrățișeze trupul fiului ei mort. Credincioșii care au asistat la moartea sfântului și a mamei sale au luat trupurile lor și le-au îngropat cu cinste.
  
==Cinstirea şi Sfintele Moaşte==
+
==Cinstirea și Sfintele Moaște==
  
Potrivit tradiţiei apusene, moaştele Sf. Elefterie şi Antia ar fi fost o vreme adăpostite la Roma, în biserica Sfânta Sabina, în altarul Sf. Laurenţiu, apoi mutate în biserica San Giovanni della Pigna, împreună cu moaştele Sf. Genesius al Romei. Este posibil ca acestea să fi fost însă moaştele Sf. [[Elefterie al Romei|Elefterie, episcopul Romei]]. (175-189). Aceste moaşte au fost mutate într-o biserică din apropierea oraşului Rieti. Cultul Sf. Elefterie, cinstit uneori şi sub numele de Sf. Liberalis sau Liberator (traducerea latină a numelui grecesc Eleutherios, care înseamnă „cel liber”) s-a dezvoltat considerabil în Italia. I-au fost închinate mai multe biserici la Roma, Rieti, Chieti, Nepi, Porec, Vasto, Arce, Benevento, Salerno ş.a.  
+
Potrivit tradiției apusene, moaștele Sf. Elefterie și Antia ar fi fost o vreme adăpostite la Roma, în biserica Sfânta Sabina, în altarul Sf. Laurențiu, apoi mutate în biserica San Giovanni della Pigna, împreună cu moaștele Sf. Genesius al Romei. Este posibil ca acestea să fi fost însă moaștele Sf. [[Elefterie al Romei|Elefterie, episcopul Romei]] (175-189). Aceste moaște au fost mutate într-o biserică din apropierea orașului Rieti. Cultul Sf. Elefterie, cinstit uneori și sub numele de Sf. Liberalis sau Liberator (traducerea latină a numelui grecesc Eleutherios, care înseamnă „cel liber”) s-a dezvoltat considerabil în Italia. I-au fost închinate mai multe biserici la Roma, Rieti, Chieti, Nepi, Porec, Vasto, Arce, Benevento, Salerno ș.a.  
  
Potrivit tradiţiei româneşti, [[moaşte]]le Sf. Elefterie au fost adăpostite o vreme la Mănăstirea Ţigăneşti, fiind apoi (2009) dăruite Bisericii Sf. Elefterie din Bucureşti.
+
Potrivit tradiției românești, [[moaște]]le Sf. Elefterie au fost adăpostite o vreme la Mănăstirea Țigănești, fiind apoi dăruite Bisericii Sf. Elefterie din București (în anul 2009).
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
 
[[Tropar]], [[glas]]ul al 4-lea:
 
[[Tropar]], [[glas]]ul al 4-lea:
:Cu haină de preot fiind împodobit şi cu sângele curgând şiroaie fericite, ai alergat la Stăpânul tău, Hristos, înţelepte Elefterie, nimicitorul satanei. Pentru aceasta, nu înceta a te ruga pentru cei ce cu credinţă cinstesc fericitele tale nevoinţe.
+
:Cu haină de preot fiind împodobit și cu sângele curgând șiroaie fericite, ai alergat la Stăpânul tău, Hristos, înțelepte Elefterie, nimicitorul satanei. Pentru aceasta, nu înceta a te ruga pentru cei ce cu credință cinstesc fericitele tale nevoințe.
  
 
[[Condac]], glasul al 2-lea:
 
[[Condac]], glasul al 2-lea:
:Ca pe o podoabă a preoţilor, cuvioase, şi îndemn al purtătorilor de biruinţă, toţi te lăudăm, cuvioase, şi te rugăm, sfinţite mucenice Elefterie; pe cei ce prăznuiesc pomenirea ta liberează-i din multe feluri de nevoi, rugându-te neîncetat pentru noi toţi.
+
:Ca pe o podoabă a preoților, cuvioase, și îndemn al purtătorilor de biruință, toți te lăudăm, cuvioase, și te rugăm, sfințite mucenice Elefterie; pe cei ce prăznuiesc pomenirea ta liberează-i din multe feluri de nevoi, rugându-te neîncetat pentru noi toți.
  
 
==Surse==
 
==Surse==
 
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie15.htm Sinaxar 15 decembrie]
 
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie15.htm Sinaxar 15 decembrie]
*[http://paginiortodoxe.tripod.com/vsdec/12-15-sf_elefterie.html Pătimirea cinstitului mucenic Elefterie, episcopul Iliricului şi a mamei sale Antia], Vieţile Sfinţilor, 15 decembrie.
+
*[http://paginiortodoxe.tripod.com/vsdec/12-15-sf_elefterie.html Pătimirea cinstitului mucenic Elefterie, episcopul Iliricului și a mamei sale Antia], Viețile Sfinților, 15 decembrie.
 
*[[:en:Eleutherios of Illyria|OrthodoxWiki:Eleutherios of Illyria]]
 
*[[:en:Eleutherios of Illyria|OrthodoxWiki:Eleutherios of Illyria]]
 
*en:[[w:Eleutherius and Antia|Wikipedia:Eleutherius and Antia]]
 
*en:[[w:Eleutherius and Antia|Wikipedia:Eleutherius and Antia]]
Linia 38: Linia 50:
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
 
*[http://tainaiubiriiblog.blogspot.ro/2010/12/sfantul-sfintit-mucenic-elefterie-15.html Acatistul Sf. Mc. Elefterie]
 
*[http://tainaiubiriiblog.blogspot.ro/2010/12/sfantul-sfintit-mucenic-elefterie-15.html Acatistul Sf. Mc. Elefterie]
*[http://www.sfantulelefterie.ro/ Biserica Sf. Elefterie] din Bucureşti.
+
*[http://www.sfantulelefterie.ro/ Biserica Sf. Elefterie] din București.
  
  

Versiunea curentă din 15 decembrie 2017 08:03

Sf. Sfințit Mucenic
Elefterie al Iliriei
Sf. Elefterie al Iliriei
Date personale
Naștere sfârșitul sec. I, Roma
Mutare la Domnul (†) 120 d.Hr.
Localizare Iliria,
Imperiul roman
Naționalitate
Date cult
Tip mucenic,
ierarh
Data canonizării
Prăznuire la data de 15 decembrie
Recunoaștere panortodoxă
Biserici patronate Biserica Sf. Elefterie din București

Sfântul Sfințit Mucenic Elefterie al Iliriei a fost un episcop al Bisericii creștine din provincia romană Iliria (în latină: Illlyricum) care a primit mucenicia în timpul domniei împăratului Hadrian (117-138). Este prăznuit împreună cu mama sa, Antia (sau Evantia) pe 15 decembrie.

Viața

Sfântul Elefterie s-a născut la Roma, în ultima decadă a secolului I. Tatăl său, funcționar imperial, a murit pe când Elefterie era încă mic ca vârstă. Mama lui, Antia, care primise credința creștină de la însuși Sfântul Apostol Pavel, l-a încredințat pe fiul ei episcopului de atunci al Romei, Anicet, pentru a primi o educație creștină.

Episcopul Anicet l-a rânduit atunci încă din adolescență în rândul clericilor. L-a hirotonit diacon la vârsta de 15 ani, preot la 18 ani și episcop de Illyricum la doar 20 de ani. Ca urmare a propovăduirii episcopului Elefterie, mulți au primit credința creștină.

Pentru că vestea propovăduirii lui se răspândise, a fost chemat la judecată înaintea împăratului Hadrian și a prefectului imperial Coremon. Comandantul trupei trimise să îl aresteze, pe nume Felix, ascultând însă propovăduirea sfântului, a primit și el credința în Hristos, și s-a botezat pe drum.

Înfățișându-se la judecată, Sfântul Elefterie a mărturisit înaintea împăratului că era creștin. Pentru că a refuzat să se lepede de Hristos, a fost supus la chinuri. Mai întâi, a fost întins pe un pat de aramă în sub care erau așezați cărbuni aprinși; a fost ars cu ulei încins și cu smoală, însă Dumnezeu l-a păstrat nevătămat. A fost aruncat într-un cuptor aprins, împrejmuit cu țepușe. Mai înainte de a fi aruncat însă sfântul în foc, la rugăciunea acestuia, prefectul Coremon, care cunoștea credința creștină, a crezut atunci în Hristos și s-a aruncat el însuși în focul pregătit pentru episcopul Elefterie. Rămânând și el neatins, la rugăciunea primind astfel cununa muceniciei pentru Hristos. Elefterie însă, fiind aruncat în foc, a rămas neatins.

A fost aruncat în închisoare și înfometat multe zile la rând, însă fiind hrănit cu hrană îngerească, a răbdat și aceasta. Mai apoi, a fost legat de un car la care fuseseră înhămați cai sălbatici. Legăturile însă i s-au dezlegat, și, potrivit tradiției, a fost purtat de îngeri pe un munte din apropiere, unde a stat o vreme, și unde cuvintele lui îmblânzeau chiar și fiarele sălbatice.

Fiind descoperit după o vreme, a fost arestat din nou și chemat la judecată. Ostașii trimiși să îl aresteze au fost însă convinși, pe drum, de sfântul episcop să îmbrățișeze credința creștină și s-au botezat. Mulți dintre cei care au văzut acestea au primit și ei credința în Hristos. Ajuns înaintea împăratului, sfântul Elefterie a fost condamnat la moarte, punând să fie sfâșiat de lei. Fiarele însă nu s-au atins de el, astfel că în cele din urmă a fost ucis cu sabia de doi ostași, în anul 120 d.Hr. Aceștia au ucis-o și pe mama sfântului, Antia, care, fiind de față la execuția fiului ei, se apropiase ca să îmbrățișeze trupul fiului ei mort. Credincioșii care au asistat la moartea sfântului și a mamei sale au luat trupurile lor și le-au îngropat cu cinste.

Cinstirea și Sfintele Moaște

Potrivit tradiției apusene, moaștele Sf. Elefterie și Antia ar fi fost o vreme adăpostite la Roma, în biserica Sfânta Sabina, în altarul Sf. Laurențiu, apoi mutate în biserica San Giovanni della Pigna, împreună cu moaștele Sf. Genesius al Romei. Este posibil ca acestea să fi fost însă moaștele Sf. Elefterie, episcopul Romei (175-189). Aceste moaște au fost mutate într-o biserică din apropierea orașului Rieti. Cultul Sf. Elefterie, cinstit uneori și sub numele de Sf. Liberalis sau Liberator (traducerea latină a numelui grecesc Eleutherios, care înseamnă „cel liber”) s-a dezvoltat considerabil în Italia. I-au fost închinate mai multe biserici la Roma, Rieti, Chieti, Nepi, Porec, Vasto, Arce, Benevento, Salerno ș.a.

Potrivit tradiției românești, moaștele Sf. Elefterie au fost adăpostite o vreme la Mănăstirea Țigănești, fiind apoi dăruite Bisericii Sf. Elefterie din București (în anul 2009).

Imnografie

Tropar, glasul al 4-lea:

Cu haină de preot fiind împodobit și cu sângele curgând șiroaie fericite, ai alergat la Stăpânul tău, Hristos, înțelepte Elefterie, nimicitorul satanei. Pentru aceasta, nu înceta a te ruga pentru cei ce cu credință cinstesc fericitele tale nevoințe.

Condac, glasul al 2-lea:

Ca pe o podoabă a preoților, cuvioase, și îndemn al purtătorilor de biruință, toți te lăudăm, cuvioase, și te rugăm, sfințite mucenice Elefterie; pe cei ce prăznuiesc pomenirea ta liberează-i din multe feluri de nevoi, rugându-te neîncetat pentru noi toți.

Surse

Legături externe