351 de modificări
Modificări
m
→Scrieri
==Scrieri==
S-au păstrat peste patru sute de imnuri compuse de Efrem. Admiţând totuşi că unele dintre ele s-au pierdut, nu există nic nici un dubiu privind productivitatea lui Efrem. Istoricul bisericii [[Sozomen]] spune că Efrem ar fi scris peste trei milioane de versuri. Efrem combină în scrierile sale o moştenire triplă: el schiţează pe modelele şi metodele [[iudaism|iudaismului]] rabinic timpuriu, el foloseşte strălucit ştiinţa şi filizofia greacă, şi delectează cu simbolismul misterelor în tradiţia mesopotamiană/persană.
Cele mai importante opere ale sale sunt imnurile lirice (''madrâšê''). Aceste imnuri sunt pline cu imagini după izvoare biblice, tradiţii populare sau alte religii şi filozofii. madrâšê -ele sunt scrise în strofe ritmate şi acoperă peste cincizeci de scheme metrice de versificare. Fiecare madrâšê are propria ''qâlâ'', o linie tradiţională identificată după primul vers. Toate aceste ''qâlâ'', sunt acum pierdute. Se pare că [[Bardaisan]] şi [[Mani]] compuneau madrâšê, iar Efrem a sesizat că le poate folosi pentru a se împotrivii pretenţiilor lor. madrâšê sunt strânse în diferite şi numeroase cicluri de imnuri. Fiecare grup are un nume — ''Carmina Nisibena'', Despre Credinţă'', ''În Rai'', ''Despre Feciorie'', ''Împotriva ereziilor''— dar aceste titluri nu sunt justificate pentru întreaga colecţie. (de exemplu doar prima jumătate din ''Carmina Nisibena'' este despre Nisibis). Fiecare madrâšâ are un refren de obicei (''`unîtâ''), care este repetat după fiecare strofă. Scriitori de după Efrem au susţinut că madrâšê erau cântate de corurile de femei cu acompaniament de liră.
