Modificări

Salt la: navigare, căutare

Efrem Sirul

1.110 octeți adăugați, 28 ianuarie 2020 06:18
m
leg. int.
{{Articol de calitate}}{{Sfinti|nume= Sfântul Efrem Sirul|Imagine= [[ImageImagine:Ephrem the Syrian.jpg|right|frame250 px|Sf. Efrem Sirul]]|nastere= aprox. 306|adormire= 373 (sau 379)|localizare= Siria<br>[[Imagine:Flag_of_the_Byzantine_Empire.png|24 px]] [[Imperiul Bizantin]]|recunoastere= [[Patriarhia Ecumenică de Constantinopol|Patriarhia Ecumenică]], [[Biserica Ortodoxă Română|BOR]]|etnie= sirian|tip= [[cuvios]], [[imnograf]]|canonizare= dată necunoscută |calendar= [[28 ianuarie]]|biserici= |site=|}}Sfântul şi Prea și [[Cuvios|Preacuviosul]]ul Părintele nostru '''Efrem Sirul''' a fost un prolific [[Imnografimnografie|scriitor de imnuri]] şi și [[teolog ]] din secolul al IV-lea. El este cinstit de creştini creștinii din lumea întreagă, dar în mod deosebit de creştinii creștinii siriaci, ca [[sfânt]]. [[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]] sa în [[Biserica Ortodoxă]] este în la [[28 ianuarie]].
== Nume ==
Efrem mai este cunoscut şi și ca ''Efraim '' (ebraică sau greacă), ''Efrem '' (latină), ''Afraim '' sau ''Afrem '' (ambele siriace). Totuşi, "''Efrem" '' este scrierea preferată în general.
:Siriacă &mdash; <big> &#1825;&#1834;&#1821; &#1808;&#1830;&#1834;&#1821;&#1825; &#1827;&#1816;&#1834;&#1821;&#1821;&#1808;</big> &mdash; ''Mâr Aphrêm Sûryâyâ''.
:Greacă &mdash; &#902;&gamma;&iota;&omicron;&#962; &Epsilon;&phi;&rho;&alpha;&iota;&mu; &Sigma;&upsilon;&rho;&omicron;&#962; &mdash; ''Hagios Ephraim Syros''.
:Arabă &mdash; أفرام السرياني &mdash; ''Afram as-Suryani''
==ViaţaViața ==Efrem s-a născut în jurul anului 306, în oraşul Nisibis orașul Nisibe (actualul Nusaybin, la graniţa granița cu Siria). Dovezi cuprinse în imnografia sa sugerează că ambii săi părinţi părinți făceau parte din comunitatea creştină creștină în creştere creștere a oraşuluiorașului, deşi deși hagiografii târzii au scris că tatăl său era [[preot]] păgân. În Nisibis-ul zilelor lui Efrem erau vorbite numeroase limbi, îndeosebi dialecte ale aramaicii. Comunitatea creştină creștină folosea dialectul siriac. Numeroase religii păgâne, [[iudaism|iudaismul]] şi ul și grupările creştine creștine timpurii concurau una cu cealaltă pentru inima şi și sufletul locuitorilor. Erau vremuri de puternice tensiuni religioase şi și politice. Împăratul roman [[DiocleţianDioclețian]] semanse semnase un tratat cu omologul său persan, Nerses în 298 care trecuse Nisibis în mâinile romanilor. [[Persecuţii Persecuții împotriva creştinilorcreștinilor|PersecuţiilePersecuțiile]] sălbatice ale lui Diocleţian Dioclețian sunt o parte importantă a moştenirii moștenirii bisericii Nisibene din perioada creşterii creșterii lui Efrem.
Sfântul [[Iacov din NisibisNisibe|Iacov]] (Mar Jacob), primul [[episcop]] din NisibisNisibe, a fost ales în 308, Iar Efrem a crescut sub îndrumarea sa. Sfântul Iacov este cunoscut ca unul din participanţii participanții la [[Primul Sinod Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]] din 325. Efem Efrem a fost [[botez|botezat]] de tânăr, Iacov i-a fost profesor (în siriacă ''malp&acirc;n&acirc;'', un titlu cu o mare încărcătură de respect pentru creştinii creștinii siriaci). A fost [[Hirotonie|hirotonit]] ca [[diacon]] or ori atunci ori mai târziu. A început să compună imnuri şi și să scrie comentarii biblice ca parte a sarcinilor sale educative. În imnurile sale, adeseori se referă la sine însuşi însuși ca la un "''om care adună laolaltă"'', (''`all&acirc;n&acirc;''), la episcopul său ca "''păstorul" '' (''r&acirc;`y&acirc;'') iar la comunitatea sa ca "ţarc" ''țarc'' (''dayr&acirc;''). Popular, Efrem este creditat ca fondatorul Şcolii Școlii din NisibisNisibe, care în secolele următoare a a fost centrul învăţăturilor învățăturilor [[Biserica Asiriană de Răsărita Răsăritului|Bisericii Asiriene de Răsărita Răsăritului]] (i.e., [[Nestorianism|Nestorieninestoriene]]).
În anul 337, împăratul [[Constantin cel Mare|Constantin Icel Mare]], care a transformat creştinismul creștinismul în religie legală (receptareceptă) în Imperiul Roman, a murit. Profitând de această oportunitateocazie, Shapur al II-lea al Persiei a iniţiat inițiat o serie de atacuri în nordul Mesopotamiei de sub administraţie administrație romană. Nisibis a fost asediat în 338, 346 şi și 350. În timpul primului asediu, Efrem consideră că episcopul Iacov a apărat oraşul orașul cu rugăciunile sale. Episcopul îndrăgit de Efrem a murit curând după acest evenimeteveniment, iar Babu a condus destinele bisericii prin vremurile tulburi ale disputelor de frontieră. În timpul celui de-al treilea asediu, din anul 350, Shapur a schimbat cursul râului Mygdonius pentru a ocoli zidurile Nisibisului. Nisibisenii au refăcut repede fortificaţiile fortificațiile în timp ce cavaleria pe elefanţi elefanți a perşilor perșilor s-a împotmolit în pământul mocirlos de pe fundul râului. Efrem a sărbătorit salvarea miraculoasă a oraşului orașului într-un imn ca fiind ca plutirea sigură [[Arca lui Noe|Arcei lui Noe]] pe puhoaiele potopului.
O legătura fizică importantă cu viaţa viața lui Efrem o constituie baptisteriul din Nisibis. Inscripţia Inscripția spune că a fost construit sub episcopul Vologese în 359. Acesta este anul în care Shapur a început iarăşi iarăși să jefuiască regiunea. Oraşele Orașele din jurul Nisibisului au fost distruse pe rând iar locuitorii lor ucişi uciși sau deportaţideportați. Imperiul Roman avea interese predominante în vest, iar [[ConstanţiusConstanțiu al II-lea]] şi și [[Iulian Apostatul]] se luptau pentru controlul întregului imperiu. În cele din urmă, la moartea lui ConstanţiusConstanțiu, Julian şiIulian și-a început marşul marșul către Mesopotamia. El a adus cu sine persecuţiile sălbatice [[Persecuții împotriva creștinilor|persecuții]] din ce în ce mai puternice asupra creştinilorcreștinilor. Julian Iulian a început un marş marș temerar cu destinaţia destinația finală capitala perşilor, persană Ctesiphon, unde, suprasolicitat şi depăşit și depășit numeric, a început imediat retragerea pe acelaşi același drum. Julian Iulian a fost omorât în timp ce asigura retragerea, iar armata l-a ales pe Jovian Iovian ca împărat în locul lui. Spre deosebire de predecesorul său, Jovian Iovian era un creştin niceniancreștin niceean. A fost silit de circumstanţe circumstanțe să încheie pace cu Shapur, şi și a cedat Nisibisul Persiei, cu condiţia condiția ca toţi creştinii toți creștinii să poată părăsi liberi oraşulorașul. Episcopul AbrahamAvraam, succesorul lui Vologeses şiși-a condus poporul în exil.
Efrem s-a alăturat unui grup numeros de refugiaţi refugiați care s-a îndreptat către vest, iniţial inițial către Amida (Diyarbakir), şi și în cele din urmă în Edessa (actualul Sanli Urfa) în 363. Efrem, spre sfârşitul sfârșitul celui de al VI-lea deceniu de viaţă viață a candidat la preoţie preoție în noua biserică, şi și se pare că şiși-a continuat munca de profesor (probabil în şcoala școala din Edessa). Edessa fusese dintotdeauna inima lumii vorbitoare de siriacă, iar oraşul orașul era plin de filizofii şi filozofii și religii păgâne. Efrem spune despre creştinii ortodocşi creștinii ortodocși nicenieni că erau numiţinumiți, pur şi și simplu, "''Palutians" '' în Edessa, după un episcop decedat. [[Arianism|ArianiiArienii]], [[Marcionism|MarcioniţiiMarcioniții]], [[Maniheism|ManiheiştiiManiheiștii]], [[Bardaisan|Bardaisan-iştiiBardaisaniștii]] şi și diverse mişcări mișcări [[Gnosticism|Gnosticegnostice]] se autoproclamau ca fiind adevărata biserică. În toată această confuzie, Efrem a scris un mare număr de imnuri în apărarea ortodoxiei. Un scriitor siriac ulterior mai târziu, [[Jacob Iacov din SerughSerug]], scrie că Efrem a pus toate corurile de femei să îi cânte imnurile transpuse pe melodii populare siriace în forumul din Edessa.
După zece ani de rezidenţă rezidență în Edessa, după şaizeci vârsta de șaizeci de ani, Efrem a trecut la Domnul, după unii în 373, iar după alţii alții în 379.
==Scrieri==S-au păstrat peste patru sute de imnuri [[imn]]uri compuse de Efrem. Admiţând totuşi Admițând totuși că unele dintre ele s-au pierdut, nu există nic nici un dubiu privind productivitatea lui Efrem. Istoricul bisericii [[Sozomen]] spune că Efrem ar fi scris peste trei milioane de versuri. Efrem combină în scrierile sale o moştenire moștenire triplă: el schiţează schițează pe modelele şi și metodele [[iudaism|iudaismului]] rabinic timpuriu, el foloseşte folosește strălucit ştiinţa şi filizofia știința și filozofia greacă, şi și delectează cu simbolismul misterelor în tradiţia tradiția mesopotamiană/persană.
Cele mai importante opere ale sale sunt imnurile lirice (''madr&acirc;&#353;&ecirc;''). Aceste imnuri sunt pline cu imagini după izvoare biblice, tradiţii tradiții populare sau alte religii şi și filozofii. madr&acirc;&#353;&ecirc; -ele sunt scrise în strofe ritmate şi și acoperă peste cincizeci de schme scheme metrice de versificare. Fiecare madr&acirc;&#353;&ecirc; are propria ''q&acirc;l&acirc;'', o linie tradiţională tradițională identificată după primul vers. Toate aceste ''q&acirc;l&acirc;'', sunt acum pierdute. Se pare că [[Bardaisan]] şi și [[Mani]] compuneau madr&acirc;&#353;&ecirc;, iar Efrem a sesizat că le poate folosi pentru a se împotrivii pretenţiilor pretențiilor lor. madr&acirc;&#353;&ecirc; sunt strânse în diferite şi și numeroase cicluri de imnuri. Fiecare grup are un nume &mdash; ''Carmina Nisibena'', Despre Credinţă''Credință, ''În Rai'', ''Despre Feciorie'', ''Împotriva ereziilor''&mdash; dar aceste titluri nu sunt justificate pentru întreaga colecţiecolecție. (de exemplu doar prima jumătate din ''Carmina Nisibena'' este despre Nisibis). Fiecare madr&acirc;&#353;&acirc; are un refren de obicei (''`un&icirc;t&acirc;''), care este repetat după fiecare strofă. Scriitori de după Efrem au susţinut susținut că madr&acirc;&#353;&ecirc; erau cântate de corurile de femei cu acompaniament de liră.
Efrem a scris şi și [[omilie|omilii]] (''m&ecirc;mr&ecirc;'') în versuri. Aceste predici în versuri sunt însă mult mai puţine puține decât madr&acirc;&#353;&ecirc;. madr&acirc;&#353;&ecirc;.sunt scrise în perechi [[heptosilabic|heptosilabice]] (perechi de versuri de şapte șapte silabe fiecare).
A treia categorie de scrieri ale lui Efrem o constituie lucrările în proză. A scris comentarii biblice la [[Diatessaron]]-ul lui [[Tatian]] (singura concordanță evanghelică a bisericii siriace timpurii), la [[Cartea Facerii|Geneză]], [[Cartea Ieșirii|Ieșire]], la [[Faptele Apostolilor]] și Epistolele Sfântului [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]]. De asemenea a scris împotriva lui Bardaisan, Mani, Marcion și a altora.
A treia categorie de scriei Efrem a scris exclusiv în limba siriacă, dar există traduceri ale lui Efrem o constituie lucările scrierilor sale în armeană, coptă, greacă și în prozăalte limbi. A scri comentarii biblice la [[Diatessaron]]-ul lui [[Tatian]] Unele din operele sale există doar în traduceri (singura concordanţă evanghelică a bisericii siriace timpuriimajoritatea în armeană), la [[Geneză|Geneză]], [[Ieşire]] şi la [[Faptele Apostolilor]] şi [[Scrisorile Sfântului Apostol Pavel]]. De asemnea a scris împotriva Bisericile siriace încă folosesc multe din imnurile lui [[Bardaisan]]Efrem ca parte din ciclul anual de cult. Însă, [[Mani]], [[Marcion]] şi a altoramulte din aceste imnuri liturgice au fost prelucrate și vin în conflict cu versiunile originale.
Textul cel mai mare, critic și autentic al lui Efrem a scris exclusiv în limba siriacăfost compilat între 1955 și 1979 de către Dom Edmund Beck, dar există traducei ale scrierilor sale în armeană, coptă, greacă şi în alte limbi. Unele din operele sale există doar în traduceri (majoritatea în armeană). Bisericile siriace încă folosesc multe din imnurile lui Efrem OSB ca parte integrantă din ciclul anual de cult. Însă, multe din aceste imnuri liturgice au fost prelucrate şi vin în conflict cu versiunile originale''Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium''.
Textul cel mai mare, critic şi autentic al == „Efrem Grecul” ==Meditațiile literare ale lui Efrem referitor la credința creștină și poziția lui față de erezii au făcut din el o sursă populară de inspirație în întreaga biserică. Acest lucru s-a fost compilat între 1955 şi 1979 întâmplat ca o continuare a faptului că există un număr uriaș de către Dom Edmund Becklucrări pseudoepigrafice atribuite lui Efrem, precum și multe legende hagiografice. Unele din aceste compoziții sunt în versuri, OSB adesea o variantă heptosilabică a cupletelor lui Efrem. Multe din aceste opere sunt compoziții târzii din limba greacă. Adesea, cei care studiază opera Sfântului Efrem se referă la această lucrare de mari dimensiuni ca perte integrantă având un singur și imaginar autor numit Efrem Grecul sau Efrem Graecus (în opoziție cu realul Efrem Sirul). Nu putem spune că toate textele în greacă atribuite lui Efrem nu îi aparțin, dar o parte din ele în mod sigur nu sunt ale sale. Cu toate acestea, compozițiile în limba greacă sunt sursa principală de materiale pseudoepigrafice, și conțin, de asemenea, lucrări în latină, slavonă și arabă. Nu există o analiză critică acestor opere, și multe din ''Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium''ele sunt considerate ca autentice de Biserică.
=="Cea mai cunoscută dintre aceste scrieri este ''Rugăciunea Sfântului Efrem Grecul"==Meditaţiile literare ale lui Efrem referitor la credinţa creştină şi poziţia lui faţă de erezii au făcut Sirul'', care este parte integrantă din slujbele din el o sursă populară de inspiraţie în întreaga biserică. Acest lucru s-a întâmplat ca o continuare a faptului că există un număr uriaş de lucrări ale lui Efrem în domeniul [[pseudoepigrafie|pseudoepigrafiei]] şi [[hagiografie|hagiografieiPostul Mare]]ale creștinismului răsăritean. Unele din aceste compoziţii sunt în versuri:''Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, adesea o variantă heptosilabică a cupletelor lui Efrem. Multe din aceste opere sunt compoziţii târzii din limba greacă. Adeseaal grijii de multe, cei care studiază opera sfântului Efrem se referă la această lucrare al iubirii de mari dimensiuni ca având un singur şi imaginar autor numit Efrem Grecul sau Efrem Graecus (stăpânie și al grăirii în opoziţie cu realul Efrem Sirul)deșert nu mi-l da mie. Nu putem spune că toate textele în greacă atribuite lui Efrem '':''Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-mi mie, slugii Tale!'' :''Așa, Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu îi aparţinosândesc pe fratele meu, dar o parte din ele că binecuvântat ești în mod sigur nu sunt ale salevecii vecilor. Amin. Cu toate acestea'' :Rugăciunea este de obicei urmată de 12 de închinăciuni – 3 serii de câte 4, compoziţiile în limba greacă sunt sursa principală de materiale pseudoepigraficedupă cum urmează: ::''Dumnezeule, şi conţinmilostiv fii mie, de asemeneapăcătosului!'' (închinăciune); ::''Dumnezeule, lucrări în latinăcurățește-mă pe mine păcătosul!'' (închinăciune); ::''Cel ce m-ai zidit, slavonă şi arabă. Nu există o analiză critică acestor opereDumnezeule, şi multe din ele sunt considerate ca autentice miluiește-mă!'' (închinăciune); ::''Fără de Bisericănumăr ți-am greșit, Doamne, iartă-mă!'' (închinăciune).
Cea mai cunoscută dintre aceste scrieri este "Rugăciunea Sfântului Efrem", care este parte integrantă din slujbele din [[Postul mare]] ale creştinismului răsăritean.:Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânie şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.:Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-mi mie, slugii Tale! :Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin. :rugăciunea este de obicei urmată de 12 de închinăciuni - 3 serii de câte 4, după cum urmează: "Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului!" (închinăciune) "Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine păcătosul!" (închinăciune) "Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, miluieşte-mă!" (închinăciune) "Fără de număr ţi-am greşit, Doamne, iartă-mă!" (închinăciune). ==Cinstirea ca sfânt==
[[Image:Ephrem the Syrian repose.jpg|left|frame|Moartea Sfântului Efrem]]
Cu toate că Sfântul Efrem nu a fost [[monahism|călugăr]], este ştiut știut că a practicat o viaţă viață ascetică severă, crescând permanent în sfinţeniesfințenie. În vremea sa, monahismul era la începuturile sale în Egipt. Se pare că facea făcea parte dintr-o comunitate urbană, strâns unită, de creştini creștini care "conveniseră" „conveniseră” împreună să slujească şi și să se abţină abțină de la relaţii relații sexuale. Unii dintre termenii siriaci folosiţi folosiți de Efrem să-şi și descrie comunitatea au fost ulterior folosiţi folosiți pentru descrierea comunităţilor comunităților monahale, dar afirmaţia afirmația că a fost călugăr este nefondată.
Popular, Efrem este creditat cu câtevă câteva călătorii. Într-una din acestea l-a vizitat pe Sfântul [[Vasile cel Mare]]. Acest fapt îl apropie pe Efrem Siriacul de [[Părinţii capadocieni|Părinții Capadocieni]], şi și constituie un pod teologic important între vederile spirituale ale celor doi, care aveau multe în comun.
În plus, Efrem este creditat şi și cu vizitarea lui Abba Bishoi (Pisoes) aflat în mănăstirile din Wadi Natun, Egipt. Ca şi și vizita legendară făcută Sfântului Vasile cel Mare, această vizită constituie un pod teologic între originile monahismului şi și răspândirea lui în biserică...
Cel mai popular apelativ pentr pentru Efrem este "''Harpa Duhului" '' (siriacă Ken&acirc;r&acirc; d-R&ucirc;h&acirc;). Mai este cunoscut ca "''Diaconul din Edesa"'', "''Soarele Sirienilor" şi '' și ca "''Stâlpul bisericii"''.
În cadrul [[tradiţia sfântăSfânta Tradiție|tradiţiei tradiției bisericii]], Efrem demonstrează că poezia nu este numai un mijloc adecvat pentru teologie, şi și chiar superior în multe feluri discursului teologic.În plus, el încurajrază încurajează citirea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] într-un mod care îşi își are rădăcinile mai mult în credinţă credință decât în analiza critică. Efrem arată un simţ simț adânc al legăturilor dintre toate fiinţelor ființele create, ceea ce face ca unii să vadă în el un "''sfânt ecologist"''.
==Citate==* ''Îndrăzneala dragostei noastre îți place, Doamne, la fel de mult cum îți place că trebuie să-ți furăm din cele ce ne dăruieşti.''
"Îndrăzneala dragostei noastre îţi place* ''Dușmanul neîmpăcat al lumii întregi, în neobrăzarea sa nerușinată, atacă Sfânta Biserică atacându-i slujitorii. Doamne, la fel de mult cum îţi place nu lăsa Biserica Ta Sfântă fără ajutorul tău, pentru trebuie să-ţi furăm din cele promisiunea ce ne dăruieşti-ai făcut-o privind invincibilitatea ei nu poate fi vădită ca neadevărată."''
"Duşmanul neîmpăcat * ''Binecuvântată este acea persoană care a consimțit să devină cel mai bun prieten al lumii întregi, credinței și rugăciunii: el are mintea liniștită iar credința și rugăciunea se opresc doar la moartea lui. Rugăciunea care vine din inima omului deschide porțile raiului: acea persoană stă de vorbă cu Dumnezeu și este plăcută Fiului lui Dumnezeu. Rugăciunea potolește [[mânia]] și furia Domnului. Tot în nrobrăzarea sa neruşinată, atacă Sfânta Biserică atacându-i slujitorii. Doamne, nu lăsa Biserica Ta Sfântă fără ajutorul tăuacest fel, pentru că promisiunea ce ne-ai făcut-o privind invincibilitatea ei nu poate fi vădită ca neadevăratălacrimile ochilor deschid porțile compasiunii."''
"Binecuvâtată este acea persoană care * ''Serafimul nu-și putea murdării mâinile cu cărbune, dar l-a consimţit să devină cel mai bun prieten al credinţei şi rugăciunii: el are mintea liniştită iar credinţa şi rugăciunea se opresc doar la moartea adus aproape de gura lui. Rugăciunea care vine din inima omului deschide porţile raiuluiIsaia: acea persoană stă de vorbă cu Dumnezeu şi este plăcută Fiului lui Dumnezeu. Rugăciunea potoleşte mânia şi furia Domnului. Tot în acest felSerafimul nu-l putea ține, Isaia nu-l putea înghiți, lacrimile ochilor deschid porţile compasiuniidar nouă Domnul ni le-a permis pe amândouă."''
Serafimul nu-şi putea murdării mâinile cu cărbune* (Efrem este) ''Cel mai mare poet al epocii patristice și, probabil, dar lsingurul poet-a adus aproape teolog de gura mărimea lui Isaia: Serafimul nu-l putea ţine, Isaia nu-l putea înghiţi, dar nouă Domnul ni le-a permis pe amândouăDante.'' &mdash; Robert Murray.
* (Efrem este) "Cel mai mare poet al epocii patristice şi, probabil, singurul poet-teolog de mărimea lui Dante." &mdash; Robert Murray. ==ImnuriImnografie ==
[[Tropar]] ([[Glas]]ul 8)
:Printr-un şuvoi Harul ce izvorăște din gura ta, cuvioase, a umplut de lacrimi ai udat deşertulapele vieții Biserica,:Şi setea ta și lumii a izbucnit râuri de Domnul a adus abundenţa în faţa tacucernicie, revărsând asupra noastră apa pocăinței; ci învățându-ne cu cuvintele tale,:Prin strălucirea miracolelor ai luminat întregul univers.:Sfinte părinte EfraimEfrem, roagă-te lui Hristos Domnul , Dumnezeul nostru să ne miluiască!se mântuiască sufletele noastre.
[[Condac]] (Glasul 2)
:Sfinte Ceasul judecății pururea mai dinainte văzându-l, ai plâns cu amar, părinte Efrem, ca un iubitor de liniște; și îndemânatic învățător ai fost cu faptele, cuvioase. Pentru aceasta, părinte Efraimpreafericite,pe cei leneși îi ridici spre pocăință. == Iconografie ==:Mereu gândindu-te la [[judecata de apoiDionisie din Furna]]arată că Sf. Cuvios Efrem Sirul se zugrăvește bătrân,:Tu verşi nesecate lacrimi de păreri de răuspân,:Străduinţele tale făcându-le exemple de urmat şi împlinitcu păr puțin și rar în barbă,:Şi trezind leneşii negricios la pocăinţăchip, având capul acoperit. Poartă un înscris care zice::Tu eşti''Îndrăzneala amestecată cu râsul surpă cu înlesnire sufletul'' (''Erminia picturii bizantine'', Sophia, București, 2000, pp. 160, într-adevăr196, un părinte renumit239).
==IzvoareSurse ==
* Brock, Sebastian P (1985). ''Ochiul luminos: Viziunea asupra lumii spirituale a Sfântului Efrem'', Cistercian Publications (ISBN 0-87907-624-0)
* Brock, Sebastian (tranducere) (1990). ''Imnuri în rai: Sfântul Efrem Sirul''. St Vladimir's Seminary Press, Crestwood, New York (ISBN 0-88141-076-4)
* Griffith, Sidney H (1997). ''Credinţa iubeşte Credința iubește taina: citind Biblia cu Sfântul Efrem Sirul''. Marquette University Press, Milwaukee, Wisconsin (ISBN 0-87462-577-7)
* Matthews, Edward G and Joseph P Amar (tranducere), Kathleen McVey (ed.) (1994). '' Sfântul Efrem Sirul: scrieri alese în proză''. Catholic University of America Press (ISBN 0-8132-0091-1)
* McVey, Kathleen E (trans.) (1989). ''Efrem Sirul: imnuri''. Paulist Press. (ISBN 0-8091-3093-9)
== Legături externe ==
* [http://sor.cua.edu/Personage/MEphrem/ ''Margonitho'': [Efrem Sirul]
* [http://tserkovnost.org/stephrem/ '' Biblioteca Sfântului Efrem Sirul]
* [http://www.anastasis.org.uk/ephrem.htm articolul ''Anastasis'' ]
* [http://syrcom.cua.edu/Hugoye/Vol1No2/index.html ''Hugoye'': Influenţa Influența Sfântului Efrem Sirul, part 1]* [http://syrcom.cua.edu/Hugoye/Vol2No1/index.html ''Hugoye'' Influenţa Influența Sfântului Efrem Sirul, part 2]
* [http://www.newadvent.org/cathen/05498a.htm ''Catholic Encyclopedia'': Sfântul Efrem]
* [http://87.1911encyclopedia.org/E/EP/EPHRAEM_SYRUS.htm ''Encyclopaedia Britannica'' 1911: "Efrem Sirul"„Efrem Sirul”]* [http://goarch.org/en/chapel/saints.asp?contentid=406 Efrem Sirul] de pe site-ul [[Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Americii|Arhiepiscopiei Ortodoxe Greceşti Grecești a Americii]]
* [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=100328 Venerabilul Efrem Sirul] de pe site-ul [[OCA]]
* [http://www.saintandrew.net/fr_josiah/works/Nativity/Nativity%20Sermon%20from%20Hymns%20of%20St.%20Eprhem%20the%20Syrian.pdf Selecţii Selecții din imnurile Sfântului Efrem Sirul la Întruparea Domnului, Stăpânului şi și Mântuitorului nostru Iisus Hristos] (PDF) – Aranjate prin grija Părintelui Josiah Trenham
* [http://www.ocf.org/OrthodoxPage/prayers/ephraim.html Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul]
*[http://www.comeandseeicons.com/e/ynk15.htm Icoana Sfântului Efrem Sirul]
{{Imnografie/lat}} [[Categorie:Sfinţi PărinţiSfinți Părinți]][[Categorie:Articole de calitateCuvioși]]
[[Categorie:Imnografi]]
[[Categorie:Monahism]]
[[Categorie:SfinţiSfinți sirieni]][[Categorie:Sfinţi sirieniArticole de calitate]]
[[ar:أفرام السرياني]]
[[en:Ephrem the Syrian]]
[[fr:Éphrem le Syrien]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare