Modificări

{{Traducere ENArticol de calitate}}{{Sfinti|nume= Sfântul Efrem Sirul|Imagine= [[Imagine:Ephrem the Syrian.jpg|250 px|Sf. Efrem Sirul]]|nastere= aprox. 306|adormire= 373 (sau 379)|localizare= Siria<br>[[Imagine:Flag_of_the_Byzantine_Empire.png|24 px]] [[Imperiul Bizantin]]|recunoastere= [[Patriarhia Ecumenică de Constantinopol|Patriarhia Ecumenică]], [[Biserica Ortodoxă Română|BOR]]|etnie= sirianDreptul |tip= [[cuvios]], [[imnograf]]|canonizare= dată necunoscută |calendar= [[28 ianuarie]]|biserici= |site=|}}Sfântul și [[Cuvios|Preacuviosul]] Părintele nostru '''Efrem Sirul''' a fost un prolific [[Imnografimnografie|scriitor de imnuri]] şi și [[teolog ]] din secolul al IV-lea. El este cinstit de creştini creștinii din lumea întreagă, dar în mod deosebit de creştinii creștinii siriaci, ca [[sfânt]]. [[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]] sa în [[Biserica Ortodoxă]] este în la [[28 ianuarie]]. [[Image:Ephrem the Syrian.jpg|right|frame|Sf. Efrem Sirul]]

Efrem mai este cunoscut şi și ca ''Efraim '' (ebraică sau greacă), ''Efrem '' (latină), ''Afraim '' sau ''Afrem '' (ambele siriace). Totuşi, "''Efrem" '' este scrierea preferată în general.

==ViaţaViața ==Efrem s-a născut în jurul anului 306, în oraşul Nisibis orașul Nisibe (actualul Nusaybin, la graniţa granița cu Siria). Dovezi cuprinse în imnografia sa sugerează că ambii săi părinţi părinți făceau parte din comunitatea creştină creștină în creştere creștere a oraşuluiorașului, deşi deși hagiografii târzii au scris că tatăl său era [[preot]] păgân. În Nisibis-ul zilelor lui Efrem erau vorbite numeroase limbi, îndeosebi dialecte ale aramaicii. Comunitatea creştină creștină folosea dialectul siriac. Numeroase religii păgâne, [[iudaism|iudaismul]] şi ul și grupările creştine creștine timpurii concurau una cu cealaltă pentru inima şi și sufletul locuitorilor. Erau vremuri de puternice tensiuni religioase şi și politice. Împăratul roman [[DiocleţianDioclețian]] semanse semnase un tratat cu omologul său persan, Nerses în 298 care trecuse Nisibis în mâinile romanilor. [[Persecuţii Persecuții împotriva creştinilorcreștinilor|PersecuţiilePersecuțiile]] sălbatice ale lui Diocleţian Dioclețian sunt o parte importantă a moştenirii moștenirii bisericii Nisibene din perioada creşterii creșterii lui Efrem.

Sfântul [[Iacov din NisibisNisibe|Iacov]] (Mar Jacob), primul [[episcop]] din NisibisNisibe, a fost ales în 308, Iar Efrem a crescut sub îndrumarea sa. Sfântul Iacov este cunoscut ca unul din participanţii participanții la [[Primul Sinod Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]] din 325. Efem Efrem a fost [[botez|botezat]] de tânăr, Iacov i-a fost profesor (în siriacă ''malp&acirc;n&acirc;'', un titlu cu o mare încărcătură de respect pentru creştinii creștinii siriaci). A fost [[Hirotonie|hirotonit]] ca [[diacon]] or ori atunci ori mai târziu. A început să compună imnuri şi și să scrie comentarii biblice ca parte a sarcinilor sale educative. În imnurile sale, adeseori se referă la sine însuşi însuși ca la un "''om care adună laolaltă"'', (''`all&acirc;n&acirc;''), la episcopul său ca "''păstorul" '' (''r&acirc;`y&acirc;'') iar la comunitatea sa ca "ţarc" ''țarc'' (''dayr&acirc;''). Popular, Efrem este creditat ca fondatorul Şcolii Școlii din NisibisNisibe, care în secolele următoare a a fost centrul învăţăturilor învățăturilor [[Biserica Asiriană de Răsărita Răsăritului|Bisericii Asiriene de Răsărita Răsăritului]] (i.e., [[Nestorianism|Nestorieninestoriene]]).

În anul 337, împăratul [[Constantin cel Mare|Constantin Icel Mare]], care a transformat creştinismul creștinismul în religie legală (receptareceptă) în Imperiul Roman, a murit. Profitând de această oportunitateocazie, Shapur al II-lea al Persiei a iniţiat inițiat o serie de atacuri în nordul Mesopotamiei de sub administraţie administrație romană. Nisibis a fost asediat în 338, 346 şi și 350. În timpul primului asediu, Efrem consideră că episcopul Iacov a apărat oraşul orașul cu rugăciunile sale. Episcopul îndrăgit de Efrem a murit curând după acest evenimeteveniment, iar Babu a condus destinele bisericii prin vremurile tulburi ale disputelor de frontieră. În timpul celui de-al treilea asediu, din anul 350, Shapur a schimbat cursul râului Mygdonius pentru a ocoli zidurile Nisibisului. Nisibisenii au refăcut repede fortificaţiile fortificațiile în timp ce cavaleria pe elefanţi elefanți a perşilor perșilor s-a împotmolit în pământul mocirlos de pe fundul râului. Efrem a sărbătorit salvarea miraculoasă a oraşului orașului într-un imn ca fiind ca plutirea sigură [[Arca lui Noe|Arcei lui Noe]] pe puhoaiele potopului.

O legătura fizică importantă cu viaţa viața lui Efrem o constituie baptisteriul din Nisibis. Inscripţia Inscripția spune că a fost construit sub episcopul Vologese în 359. Acesta este anul în care Shapur a început iarăşi iarăși să jefuiască regiunea. Oraşele Orașele din jurul Nisibisului au fost distruse pe rând iar locuitorii lor ucişi uciși sau deportaţideportați. Imperiul Roman avea interese predominante în vest, iar [[ConstanţiusConstanțiu al II-lea]] şi și [[Iulian Apostatul]] se luptau pentru controlul întregului imperiu. În cele din urmă, la moartea lui ConstanţiusConstanțiu, Julian şiIulian și-a început marşul marșul către Mesopotamia. El a adus cu sine persecuţiile sălbatice [[Persecuții împotriva creștinilor|persecuții]] din ce în ce mai puternice asupra creştinilorcreștinilor. Julian Iulian a început un marş marș temerar cu destinaţia destinația finală capitala perşilor, persană Ctesiphon, unde, suprasolicitat şi depăşit și depășit numeric, a început imediat retragerea pe acelaşi același drum. Julian Iulian a fost omorât în timp ce asigura retragerea, iar armata l-a ales pe Jovian Iovian ca împărat în locul lui. Spre deosebire de predecesorul său, Jovian Iovian era un creştin niceniancreștin niceean. A fost silit de circumstanţe circumstanțe să încheie pace cu Shapur, şi și a cedat Nisibisul Persiei, cu condiţia condiția ca toţi creştinii toți creștinii să poată părăsi liberi oraşulorașul. Episcopul AbrahamAvraam, succesorul lui Vologeses şiși-a condus poporul în exil.

Efrem s-a alăturat unui grup numeros de refugiaţi refugiați care s-a îndreptat către vest, iniţial inițial către Amida (Diyarbakir), şi și în cele din urmă în Edessa (actualul Sanli Urfa) în 363. Efrem, spre sfârşitul sfârșitul celui de al VI-lea deceniu de viaţă viață a candidat la preoţie preoție în noua biserică, şi și se pare că şiși-a continuat munca de profesor (probabil în şcoala școala din Edessa). Edessa fusese dintotdeauna inima lumii vorbitoare de siriacă, iar oraşul orașul era plin de filizofii şi filozofii și religii păgâne. Efrem spune despre creştinii ortodocşi creștinii ortodocși nicenieni că erau numiţinumiți, pur şi și simplu, "''Palutians" '' în Edessa, după un episcop decedat. [[Arianism|ArianiiArienii]], [[Marcionism|MarcioniţiiMarcioniții]], [[Maniheism|ManiheiştiiManiheiștii]], [[Bardaisan|Bardaisan-iştiiBardaisaniștii]] şi și diverse mişcări mișcări [[Gnosticism|Gnosticegnostice]] se autoproclamau ca fiind adevărata biserică. În toată această confuzie, Efrem a scris un mare număr de imnuri în apărarea ortodoxiei. Un scriitor siriac ulterior mai târziu, [[Jacob Iacov din SerughSerug]], scrie că Efrem a pus toate corurile de femei să îi cânte imnurile transpuse pe melodii populare siriace în forumul din Edessa.

După zece ani de rezidenţă rezidență în Edessa, după şaizeci vârsta de șaizeci de ani, Efrem a trecut la Domnul, după unii în 373, iar după alţii alții în 379.

==Scrieri==S-au păstrat peste patru sute de imnuri [[imn]]uri compuse de Efrem. Admiţând totuşi Admițând totuși că unele dintre ele s-au pierdut, nu există nic nici un dubiu privind productivitatea lui Efrem. Istoricul bisericii [[Sozomen]] spune că Efrem ar fi scris peste trei milioane de versuri. Efrem combină în scrierile sale o moştenire moștenire triplă: el schiţează schițează pe modelele şi și metodele [[iudaism|iudaismului]] rabinic timpuriu, el foloseşte folosește strălucit ştiinţa şi filizofia știința și filozofia greacă, şi și delectează cu simbolismul misterelor în tradiţia tradiția mesopotamiană/persană.

Cele mai importante opere ale sale sunt imnurile lirice (''madr&acirc;&#353;&ecirc;''). Aceste imnuri sunt pline cu imagini după izvoare biblice, tradiţii tradiții populare sau alte religii şi și filozofii. madr&acirc;&#353;&ecirc; -ele sunt scrise în strofe ritmate şi și acoperă peste cincizeci de schme scheme metrice de versificare. Fiecare madr&acirc;&#353;&ecirc; are propria ''q&acirc;l&acirc;'', o linie tradiţională tradițională identificată după primul vers. Toate aceste ''q&acirc;l&acirc;'', sunt acum pierdute. Se pare că [[Bardaisan]] şi și [[Mani]] compuneau madr&acirc;&#353;&ecirc;, iar Efrem a sesizat că le poate folosi pentru a se împotrivii pretenţiilor pretențiilor lor. madr&acirc;&#353;&ecirc; sunt strânse în diferite şi și numeroase cicluri de imnuri. Fiecare grup are un nume &mdash; ''Carmina Nisibena'', Despre Credinţă''Credință, ''În Rai'', ''Despre Feciorie'', ''Împotriva ereziilor''&mdash; dar aceste titluri nu sunt justificate pentru întreaga colecţiecolecție. (de exemplu doar prima jumătate din ''Carmina Nisibena'' este despre Nisibis). Fiecare madr&acirc;&#353;&acirc; are un refren de obicei (''`un&icirc;t&acirc;''), care este repetat după fiecare strofă. Scriitori de după Efrem au susţinut susținut că madr&acirc;&#353;&ecirc; erau cântate de corurile de femei cu acompaniament de liră.

Efrem a scris şi și [[omilie|omilii]] (''m&ecirc;mr&ecirc;'') în versuri. Aceste predici în versuri sunt însă mult mai puţine puține decât madr&acirc;&#353;&ecirc;. madr&acirc;&#353;&ecirc;.sunt scrise în perechi [[heptosilabic|heptosilabice]] (perechi de versuri de şapte șapte silabe fiecare).

A treia categorie de scriei Efrem a scris exclusiv în limba siriacă, dar există traduceri ale lui Efrem o constituie lucările scrierilor sale în armeană, coptă, greacă și în prozăalte limbi. A scri comentarii biblice la [[Diatessaron]]-ul lui [[Tatian]] Unele din operele sale există doar în traduceri (singura concordanţă evanghelică a bisericii siriace timpuriimajoritatea în armeană), la [[Geneză|Geneză]], [[Ieşire]] şi la [[Faptele Apostolilor]] şi [[Scrisorile Sfântului Apostol Pavel]]. De asemnea a scris împotriva Bisericile siriace încă folosesc multe din imnurile lui [[Bardaisan]]Efrem ca parte din ciclul anual de cult. Însă, [[Mani]], [[Marcion]] şi a altoramulte din aceste imnuri liturgice au fost prelucrate și vin în conflict cu versiunile originale.

Textul cel mai mare, critic și autentic al lui Efrem a scris exclusiv în limba siriacăfost compilat între 1955 și 1979 de către Dom Edmund Beck, dar există traducei ale scrierilor sale în armeană, coptă, greacă şi în alte limbi. Unele din operele sale există doar în traduceri (majoritatea în armeană). Bisericile siriace încă folosesc multe din imnurile lui Efrem OSB ca parte integrantă din ciclul anual de cult. Însă, multe din aceste imnuri liturgice au fost prelucrate şi vin în conflict cu versiunile originale''Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium''.

Textul cel mai mare, critic şi autentic al == „Efrem Grecul” ==Meditațiile literare ale lui Efrem referitor la credința creștină și poziția lui față de erezii au făcut din el o sursă populară de inspirație în întreaga biserică. Acest lucru s-a fost compilat între 1955 şi 1979 întâmplat ca o continuare a faptului că există un număr uriaș de către Dom Edmund Becklucrări pseudoepigrafice atribuite lui Efrem, precum și multe legende hagiografice. Unele din aceste compoziții sunt în versuri, OSB adesea o variantă heptosilabică a cupletelor lui Efrem. Multe din aceste opere sunt compoziții târzii din limba greacă. Adesea, cei care studiază opera Sfântului Efrem se referă la această lucrare de mari dimensiuni ca perte integrantă având un singur și imaginar autor numit Efrem Grecul sau Efrem Graecus (în opoziție cu realul Efrem Sirul). Nu putem spune că toate textele în greacă atribuite lui Efrem nu îi aparțin, dar o parte din ele în mod sigur nu sunt ale sale. Cu toate acestea, compozițiile în limba greacă sunt sursa principală de materiale pseudoepigrafice, și conțin, de asemenea, lucrări în latină, slavonă și arabă. Nu există o analiză critică acestor opere, și multe din ''Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium''ele sunt considerate ca autentice de Biserică.

=="Cea mai cunoscută dintre aceste scrieri este ''Rugăciunea Sfântului Efrem Grecul"==Meditaţiile literare ale lui Efrem referitor la credinţa creştină şi poziţia lui faţă de erezii au făcut Sirul'', care este parte integrantă din slujbele din el o sursă populară de inspiraţie în întreaga biserică. Acest lucru s-a întâmplat ca o continuare a faptului că există un număr uriaş de lucrări ale lui Efrem în doemniul [[pseudoepigrafie|pseudoepigrafiei]] şi [[hagiografie|hagiografieiPostul Mare]]ale creștinismului răsăritean. Unele din aceste compoziţii sunt în versuri:''Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, adesea o variantă heptosilabică a cupletelor lui Efrem. Multe din aceste opere sunt compoziţii târzii din limba greacă. Adeseaal grijii de multe, studenţii lui Efrem se referă la această lucrare al iubirii de mari dimensiuni ca având un singur şi imaginar autor numit Efrem Grecul sau Efrem Graecus (stăpânie și al grăirii în opoziţie cu realul Efrem siriacul)deșert nu mi-l da mie. Nu putem spune că toate textele în greacă atribuite lui Efrem '':''Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-mi mie, slugii Tale!'' :''Așa, Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu îi aparţinosândesc pe fratele meu, dar o parte din ele că binecuvântat ești în mod sigur nu sunt ale salevecii vecilor. Amin. Cu toate acestea'' :Rugăciunea este de obicei urmată de 12 de închinăciuni – 3 serii de câte 4, compoziţiile în limba greacă sunt sursa principală de materiale pseudoepigraficedupă cum urmează: ::''Dumnezeule, şi conţinmilostiv fii mie, de asemeneapăcătosului!'' (închinăciune); ::''Dumnezeule, lucrări în latinăcurățește-mă pe mine păcătosul!'' (închinăciune); ::''Cel ce m-ai zidit, slavonă şi arabă. Nu există o analiză critică acestor opereDumnezeule, şi multe din ele sunt considerate ca autentice miluiește-mă!'' (închinăciune); ::''Fără de bisericinumăr ți-am greșit, Doamne, iartă-mă!'' (închinăciune).

Cea mai cunoscută dintre aceste scrieri este "Rugăciunea == Cinstirea ca sfânt ==[[Image:Ephrem the Syrian repose.jpg|left|frame|Moartea Sfântului Efrem" care este parte integrantă din slujbele de sărbătoare ale creştinismului răsăritean.]]:Doamne şi Stăpânul vieţii meleCu toate că Sfântul Efrem nu a fost [[monahism|călugăr]], duhul trândãvieieste știut că a practicat o viață ascetică severă, al grijii de multecrescând permanent în sfințenie. În vremea sa, al iubirii de stãpânie si al grãirii monahismul era la începuturile sale în desert nu mi-l da mieEgipt.: Iar duhul curătiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşteSe pare că făcea parte dintr-mi mieo comunitate urbană, slugii Tale! :Aşastrâns unită, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca de creștini care „conveniseră” împreună să slujească și să se abțină de la relații sexuale. Unii dintre termenii siriaci folosiți de Efrem să-mi văd greşelile mele şi sş nu osândesc pe fratele meuși descrie comunitatea au fost ulterior folosiți pentru descrierea comunităților monahale, cş binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin. :Doamne, fii îngăduitor cu minedar afirmația că a fost călugăr este nefondată.

==Cinstirea ca sfânt==Popular, Efrem este creditat cu câteva călătorii. Într-una din acestea l-a vizitat pe Sfântul [[Image:Ephrem the Syrian repose.jpg|left|frame|Moartea Sfântului EfremVasile cel Mare]]Cu toate că Sfântul . Acest fapt îl apropie pe Efrem nu a fost Siriacul de [[monahismPărinţii capadocieni|călugărPărinții Capadocieni]], este ştiut că a practicat o viaţă ascetică severăși constituie un pod teologic important între vederile spirituale ale celor doi, crescând permanent care aveau multe în sfinţenie. În vremea sa, monahismul era la începuturile sale în Egipt. Se pare că facea parte dintr-o comunitate urbană, strâns unită, de creştini care "conveniseră" împreună să slujească şi să se abţină de la relaţii sexuale. Unii dintre termenii siriaci folosiţi de Efrem să-şi descrie comunitatea au fost ulterior folosiţi pentru descrierea comunităţilor monahale, dar afirmaţia că a fost călugăr este nefondatăcomun.

PopularÎn plus, Efrem este creditat și cu câtevă călătoriivizitarea lui Abba Bishoi (Pisoes) aflat în mănăstirile din Wadi Natun, Egipt. Într-una din acestea l-a vizitat pe Sfântul [[Ca și vizita legendară făcută Sfântului Vasile cel Mare]]. Acest fapt îl apropie pe Efrem Siriacul de [[Părinţii Capadocieni]], şi această vizită constituie un pod teologic important între vederile spirituale ale celor doi, care aveau multe originile monahismului și răspândirea lui în comunbiserică...

În plus, Cel mai popular apelativ pentru Efrem este creditat şi cu vizitarea lui Abba Bishoi ''Harpa Duhului'' (Pisoessiriacă Ken&acirc;r&acirc; d-R&ucirc;h&acirc;) aflat în mănăstirile . Mai este cunoscut ca ''Diaconul din Wadi Natun, Egipt. Ca şi vizita legendară făcută Sfântului Vasile cel MareEdesa'', această vizită constituie un pod teologic între originile monahismului şi răspândirea lui în biserică.''Soarele Sirienilor'' și ca ''Stâlpul bisericii''.

Cel mai popular apelativ pentr În cadrul [[Sfânta Tradiție|tradiției bisericii]], Efrem demonstrează că poezia nu este "Harpa Duhului" (siriacă Ken&acirc;r&acirc; dnumai un mijloc adecvat pentru teologie, și chiar superior în multe feluri discursului teologic. În plus, el încurajează citirea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] într-R&ucirc;h&acirc;)un mod care își are rădăcinile mai mult în credință decât în analiza critică. Mai este cunoscut ca "Diaconul din Edesa"Efrem arată un simț adânc al legăturilor dintre toate ființele create, "Soarele Sirienilor" şi ceea ce face ca "Stâlpul bisericii"unii să vadă în el un ''sfânt ecologist''.

În cadrul [[tradiţia sfântă|tradiţiei bisericii]]== Citate ==* ''Îndrăzneala dragostei noastre îți place, Efrem demonstrează Doamne, la fel de mult cum îți place că poezia nu este numai un mijloc adecvat pentru teologie, şi chiar superior în multe feluri discursului teologic.În plus, el încurajrază citirea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] întrtrebuie să-un mod care îşi are rădăcinile mai mult în credinţă decât în analiza critică. Efrem arată un simţ adânc al legăturilor dintre toate fiinţelor create, ceea ți furăm din cele ce face ca unii să vadă în el un "sfânt ecologist"ne dăruieşti.''

"Îndrăzneala dragostei noastre îţi place, Doamne, * ''Binecuvântată este acea persoană care a consimțit să devină cel mai bun prieten al credinței și rugăciunii: el are mintea liniștită iar credința și rugăciunea se opresc doar la moartea lui. Rugăciunea care vine din inima omului deschide porțile raiului: acea persoană stă de vorbă cu Dumnezeu și este plăcută Fiului lui Dumnezeu. Rugăciunea potolește [[mânia]] și furia Domnului. Tot în acest fel de mult cum îţi place că trebuie să-ţi furăm din cele ce ne dăruieşti, lacrimile ochilor deschid porțile compasiunii."''

"Duşmanul neîmpăcat al lumii întregi* ''Serafimul nu-și putea murdării mâinile cu cărbune, în nrobrăzarea sa neruşinată, atacă Sfânta Biserică atacândudar l-a adus aproape de gura lui Isaia: Serafimul nu-i slujitorii. Doamnel putea ține, Isaia nu lăsa Biserica Ta Sfântă fără ajutorul tău-l putea înghiți, pentru că promisiunea ce ne-ai făcutdar nouă Domnul ni le-o privind invincibilitatea ei nu poate fi vădită ca neadevăratăa permis pe amândouă."''

"Binecuvâtată * (Efrem este acea persoană care a consimţit să devină cel ) ''Cel mai bun prieten mare poet al credinţei şi rugăciunii: el are mintea liniştită iar credinţa şi rugăciunea se opresc doar la moartea lui. Rugăciunea care vine din inima omului deschide porţile raiului: acea persoană stă epocii patristice și, probabil, singurul poet-teolog de vorbă cu Dumnezeu şi este plăcută Fiului mărimea lui DumnezeuDante. Rugăciunea potoleşte mânia şi furia Domnului. Tot în acest fel, lacrimile ochilor deschid porţile compasiunii'' &mdash; Robert Murray."

Serafimul nu-şi putea murdării mâinile cu cărbune== Imnografie ==[[Tropar]] ([[Glas]]ul 8):Harul ce izvorăște din gura ta, cuvioase, a umplut de apele vieții Biserica, dar l-și lumii a adus aproape izbucnit râuri de gura lui Isaia: Serafimul nucucernicie, revărsând asupra noastră apa pocăinței; ci învățându-l putea ţinene cu cuvintele tale, Isaia nupărinte Efrem, roagă-l putea înghiţite lui Hristos, dar nouă Domnul ni le-a permis pe amândouăDumnezeul nostru să se mântuiască sufletele noastre.

* [[Condac]] (Efrem esteGlasul 2) "Cel :Ceasul judecății pururea mai mare poet al epocii patristice şidinainte văzându-l, probabilai plâns cu amar, singurul poet-teolog părinte Efrem, ca un iubitor de mărimea lui Danteliniște; și îndemânatic învățător ai fost cu faptele, cuvioase." &mdash; Robert MurrayPentru aceasta, părinte preafericite, pe cei leneși îi ridici spre pocăință.

==ImnuriIconografie ==[[TroparDionisie din Furna]] (Glasul 8):Printr-un şuvoi de lacrimi ai udat deşertularată că Sf. Cuvios Efrem Sirul se zugrăvește bătrân, spân,:Şi setea ta de Domnul a adus abundenţa cu păr puțin și rar în faţa tabarbă,:Prin strălucirea miracolelor ai luminat întregul universnegricios la chip, având capul acoperit.:Sfinte părinte Efraim, roagă-te lui Hristos Domnul nostru să ne miluiască!Poartă un înscris care zice:[[Condac]] ''Îndrăzneala amestecată cu râsul surpă cu înlesnire sufletul'' (Glasul 2):Sfinte părinte Efraim''Erminia picturii bizantine'',:Mereu gândindute la judecata de apoiSophia,:Tu verşi nesecate lacrimi de păreri de răuBucurești,:Străduinţele tale făcându-le exemple de urmat şi împlinit2000,:Şi trezind leneşii la pocăinţă::Tu eştipp. 160, într-adevăr196, un părinte renumit239).

==IzvoareSurse ==

* Griffith, Sidney H (1997). ''Credinţa iubeşte Credința iubește taina: citind Biblia cu Sfântul Efrem Sirul''. Marquette University Press, Milwaukee, Wisconsin (ISBN 0-87462-577-7)

* [http://sor.cua.edu/Personage/MEphrem/ ''Margonitho'': [Efrem Sirul]

* [http://syrcom.cua.edu/Hugoye/Vol1No2/index.html ''Hugoye'': Influenţa Influența Sfântului Efrem Sirul, part 1]* [http://syrcom.cua.edu/Hugoye/Vol2No1/index.html ''Hugoye'' Influenţa Influența Sfântului Efrem Sirul, part 2]

* [http://87.1911encyclopedia.org/E/EP/EPHRAEM_SYRUS.htm ''Encyclopaedia Britannica'' 1911: "Efrem Sirul"„Efrem Sirul”]* [http://goarch.org/en/chapel/saints.asp?contentid=406 Efrem Sirul] de pe site-ul [[Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Americii|Arhiepiscopiei Ortodoxe Greceşti Grecești a Americii]]

<!—Link întrerupt * [http://saintgeorge.org/news_and_events/church_calendar/saint_of_the_day/01jan/jan_28_saint_ephraim_of_syria.php Sfântul Efrem Sirul] de pe site-ul parohiei Sfântul Gheorghe [[Arhiepiscopia Creştină Ortodoxă Antiohiană a Ameriicii de Nord|Antiohiană]] Biserica Creştină Ortodoxă din Washington, D.C. --->* [http://www.saintandrew.net/fr_josiah/works/Nativity/Nativity%20Sermon%20from%20Hymns%20of%20St.%20Eprhem%20the%20Syrian.pdf Selecţii Selecții din imnurile Sfântului Efrem Sirul la Întruparea Domnului, Stăpânului şi și Mântuitorului nostru Iisus Hristos] (PDF) – Aranjate prin grija Părintelui Josiah Trenham

{{Imnografie/lat}} [[Categorie:Sfinţi PărinţiSfinți Părinți]][[Categorie:Cuvioși]][[Categorie:Imnografi]][[Categorie:Monahism]][[Categorie:Sfinți sirieni]]