Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Edictul de la Milano

Versiunea din 3 septembrie 2012 14:16, autor: Inistea (Discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{Traducere EN}}thumb|right|Hi Rho, literele inițiale ale numelui [[Iisus Hristos în greacă, pe care împăratul Constantin cel Mare le-a primit într-...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

Hi Rho, literele inițiale ale numelui Iisus Hristos în greacă, pe care împăratul Constantin cel Mare le-a primit într-o viziune dimpreună cu cuvintele "in hoc signo vinces" ("în acest semn vei învinge").

Edictul de la Milano este o declarație imperială pe care a publicat-o împăratul Constantin cel Mare în anul 313, prin care toate religiile deveneau legale în Imperiul Roman, inclusiv creștinismul (și concepută probabil tocmai pentru a-l legaliza indirect).

Paganism, the official religion of the Empire and particularly of the army, was disestablished as such, and property which had previously been confiscated from Christians was returned.

The Edict followed Constantine the Great's 311 conversion of his entire army preceding the Battle of Milvian Bridge, after which he gained control of the Western portion of the Empire. Before this battle, according to Eusebiu de Cezareea, Constantine had a vision of either the sign of the cross or of a Chi Rho emblem (both symbolizing Christ), under which was written "in hoc signo vinces" (i.e., in this sign thou shalt conquer).

Unfortunately, the Edict did not end all persecution of Christians happily ever after; Licinius, the Eastern Emperor, soon marched against Constantine to gain control of the whole Empire for himself. In so doing, he made void the Edict in an attempt to gain the support of pagans, particularly those who composed much of the military. Constantine, however, eventually defeated and executed him. After Constantine, emperors such as Julian the Apostate also rose against Christianity. However, on the whole Constantine had turned the tide against Christian persecution.

Surse

A se vedea și

  • [[Constantin cel Mare

]]