Modificări

Salt la: navigare, căutare

Eclesiologie

390 de octeți adăugați, 7 iulie 2014 17:49
m
leg. int.
[[ImageImagine:Hagia_Sophia_BW.jpg|right|thumb|400px|Haghia Sophia [[Sfânta Sofia (Constantinopol)]]]]{{CreştinismOrtodoxTeologie}}{{CreștinismOrtodox}}'''Eclesiologia''' (sau '''ecleziologia''') este învățătura despre [[Biserică]], sau, în teologia de școală, acea ramură sau disciplină a [[teologie]]i care tratează despre Biserică.
==Biserica==
Biserica este '''Trupul lui Hristos''', comuniune divino-umană (''teantropică''- gr. Θεαντροπια) între [[Iisus Hristos]] și poporul Său. Unicul Cap al Bisericii este Hristos. Biserica este un obiect al credinței, în sensul că ortodocșii ''cred în'' Biserică. Credința tradițională a Bisericii este mărturisită în [[Crezul|Crezul niceo-constantinopolitan]]: "[cred] întru una, sfântă, sobornicească (catholicăcatolică - gr. καθολικη) și apostolească Biserică". Sensul acestei afirmații este că Biserica este :*''una'' : una singură, nedespărțită în mai multe Biserici, *''sfântă'' : sfințită și pusă deoparte pentru lucrarea lui Dumnezeu, *''sobornicească / catolică'' : desăvârșită și caracterizată prin deplinătate și universalitate (καθολικη înseamnă în grecește în același timp deplinătate și universalitate)*''catholicăapostolească'') și : Biserica are drept caracteristică fundamentală mărturisirea și propovăduirea [[Evanghelie]]i și [[botez]]area tuturor neamurilor (''apostolică'') ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=28 Matei 28,18-20]).
Întrucât Biserica este Trupul lui Hristos, ea este și templul și locul asupra căruia odihnește [[Duhul Sfânt]]. Ea este '''o permanentă Cincizecime'''.
Biserica este '''Mireasa lui Hristos''', Mireasa [[eshatologie|eshatologică]] a Fiului lui Dumnezeu, unită cu El întru credință și dragoste, cea pentru care S-a jertfit pe [[Cruce]]. Relația dintre Hristos și Biserica Sa este asemuită cu relația dintre soț și soția sa, iar imaginea nunții pământești este o închipuire, o umbră a nunții Mielului lui Dumnezeu cu Biserica.
Pentru ortodocși, Biserica este '''trup mistictainic''', nu o organizație omenească oarecare. În Biserică se află comunitatea, unde omul își regăsește adevărata natură și unde poate crește veșnic în comuniunea cu Dumnezeu, prin Hristos, întru [[Duhul Sfânt]]. Unitatea Bisericii nu este întreruptă în timp sau spațiu și nu este limitată doar la cei care trăiesc astăzi pe pământ. Unitatea Bisericii este comuniunea [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] cu toți cei care trăiesc întru Dumnezeu: Sfinții [[Îngeri]], drepții adormiți și toți cei ce trăiesc pe pământ după poruncile lui Hristos și cu puterea Duhului Sfânt.
Comunitatea Bisericii este locul [[soteriologie|mântuirii]] oamenilor; este cu adevărat [[Arca]] în care omenirea se poate salva de [[potop]]ul decăderii și al [[păcat]]ului. În Biserică, creștinii lucrează în mod [[Sfintele Taine|sacramental]] la propria mântuire, "cu frică și cutremur" ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=2 Filipeni 2, 12]), închinându-se Sfintei Treimi în Duh și adevăr. Biserica este '''stâlpul și temelia adevărului''' ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=78&cap=3 I Timotei 3, 15]) și pe ea se pot bizui creștinii în lupta lor de a afla ei înșiși unicul Adevăr. Biserica este veșnică, și porțile [[Iad]]ului nu o vor birui ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=16 Matei 16, 18]).
===Unitate în diversitate===
Biserica în întregul ei este o '''icoană a lui Dumnezeu în Treime''', taină a unității în diversitate. În [[Sfânta Treime]], cei trei sunt un singur Dumnezeu, dar fiecare Persoană este distinctă; în Biserică, mulțimea persoanelor umane se face una, dar fiecare își păstrează identitatea personală nestânjenită. Perihoreza (împreună-locuirea) Persoanelor Sfintei Treimi este modelul ideal al Bisericii care nu poate ființa decât comunitar (nu există Biserică formată dintr-o singură persoană). În Biserică nu există conflict între libertate și autoritate; în Biserică este unitate, dar nu totalitarism.
==Membrii Bisericii==
Biserica este alcătuită din [[Prooroc]]ii și [[sfânt|sfinții]] [[Vechiul Testament|Vechiului]] și [[Noul Testament|Noului Testament]], din [[îngeri]] și din comunitatea istorică a credincioșilor vii, adormiți și din generațiile viitoare, și în ea se află unul și același [[Har]] al lui Dumnezeu. Este o comunitate atât vizibilă cât și invizibilă, divină ca și umană. Ea este vizibilă, întrucât cuprinde comunități concrete de oameni care se închină lui Dumnezeu; este invizibilă întrucât îi cuprinde și pe sfinți și pe îngeri. Este umană, întrucât membrii ei pământeni sunt păcătoși; este divină, pentru că este Trupul lui Hristos. Cam ca în cazul [[Întruparea|Întrupării]]. Dar nu există separare între vizibil și invizibil, între ''Biserica militantă'' și ''Biserica triumfătoare'' (ca să folosim după terminologia occidentalăscolastică), deoarece ambele alcătuiesc, împreună, o singură realitate continuă. Biserica vizibilă, cea de pe pământ, trăiește în deplină comuniune și unitate cu întregul trup al Bisericii, al cărei Cap este [[Iisus Hristos|Hristos]]. Astfel, deși Ortodoxia folosește termenii de "Biserică vizibilă" și "invizibilă", insistă foarte mult asupra faptului că nu sunt două Biserici, ci una singură (iar termenii sunt folosiți doar în raport cu înțelegerea umană).
Până la urmă, marginile Bisericii sunt cunoscute doar lui Dumnezeu, dar în afara contextului istoric al Bisericii - al Bisericii Ortodoxe - natura relației oricărei ființe umane cu Biserica (fie că e vorba de un creștin, fie că nu) ne este necunoscută. De-a lungul [[Istoria BisericiiOrtodoxe (cronologie)|Istoriei istoriei Bisericii]], diferite grupări s-au separat de Biserică; este o realitate tragică, care însă nu face ca Biserica să se rupă în mai multe Biserici, ci mai degrabă unii credincioși sunt separați de Biserică. Soarta finală a acestor creștini din comunitățile separate de Biserică se află la mila și Harul lui Dumnezeu, după cum la mila lui Dumnezeu se află și cei care au fost membri ai Bisericii în viața aceasta.
==Înainte de Cincizecime==
Dintr-un anumit punct de vedere, este inexact să gândim că Biserica a început la [[Pogorârea Sfântului Duh|Cincizecime]]. [[Sfinţii PărinţiSfinții Părinți]] ne învață că Biserica a existat dinaintea tuturor celorlalte lucruri:
*Sfântul [[Epifanie de Salamina|Epifanie al Ciprului]] scrie că "Biserica sobornicească (catholică), care există de la începutul veacurilor, se descoperă cel mai limpede în venirea în trup a lui Hristos".
*Sfântul [[Ioan Damaschin]]ul observă că "Astfel, Biserica sobornicească (catholică) a lui Dumnezeu este adunarea Sfinților Părinți, [[Patriarh]]i, [[Prooroc]]i, [[Apostoli]], [[Evanghelist|Evangheliști]] și [[Mucenic]]i care au fost dintru început, la care se adaugă toate neamurile care au crezut, într-un glas".
Cincizecimea a fost învestirea Apostolilor pentru a-și începe [[propovăduire]]a către neamuri și începutul preoției Noului Israel. Astfel, sărbătoarea Cincizecimii a fost momentul pogorârii Sfântului Duh și începutul preoției după [[Har]], iar nu începutul Bisericii.
==A se vedea şiși==*[[Biserică]]
*[[Biserica Ortodoxă]]
*[[Biserica locală]]
*[[:en:Primacy_and_Unity_in_Orthodox_Ecclesiology|Primat şi și unitate în eclesiologia ortodoxă]]
==Sursa==
==Legături externe==
 În limba engleză:
* [http://orthodoxytoday.org/articles5/HilarionPrimacy.shtml The Orthodox Understanding of Primacy and Catholicity], by Bishop [[Hilarion (Alfayev) al Vienei|Hilarion al Vienei și Austriei]] (comunicare prezentată la întrunirea comisiei teologice a Conferinței episcopilor olandezi de la Bâle, [[24 ianuarie]] 2005).
* [http://www.wcc-coe.org/wcc/who/crete-01-e.html The Limits of the Church], de Pr. [[Georges Florovsky]] (1933)
[[Categorie:Eclesiologie]]
[[Categorie:Ecumenism]]
 
[[el:Εκκλησιολογία]]
[[en:Ecclesiology]]
[[fr:Ecclésiologie]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare