Ecaterina din Alexandria: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Imnografie)
(Prăznuirea)
(Nu s-au afișat 23 de versiuni intermediare efectuate de alți 9 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:Catherine of Alexandria.jpg|right|frame|Sf. Mare Muceniţă Ecaterina din Alexandria]]
+
{{Sfinti
Mărita şi slăvita [[Mare Muceniţă]] '''Ecaterina din Alexandria''' a fost fiica guvernatorului Alexandriei Egiptene, Contas, în timpul domniei împăratului Maximinus (305-313) şi a pătimit pentru Domnul în anul 305. Prăznuirea ei în Biserica ortodoxă se face în [[24 noiembrie]] (slavii) sau în [[25 noiembrie]] (grecii, românii, arabii).
+
|nume=Sf. Mare Muceniță Ecaterina din Alexandria
 +
|Imagine=[[Imagine:Catherine of Alexandria.jpg|250px|Sf. Mare Muceniță Ecaterina din Alexandria]]
 +
|nastere= a doua jumătate a sec. III d.Hr.
 +
|adormire= 305 d.Hr.
 +
|localizare= [[Alexandria]], în Egipt (provincie romană)
 +
|recunoastere= pan-ortodoxă
 +
|etnie=
 +
|tip= [[Mare Mucenic]]
 +
|canonizare=
 +
|calendar= [[25 noiembrie]]
 +
|biserici= [[Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)]]
 +
|site=
 +
|}}Mărita și slăvita [[Mucenic|Mare Muceniță]] '''Ecaterina din Alexandria''' a fost fiica guvernatorului Alexandriei egiptene, Contas<ref>Contas sau Constus sau Cestus - guvernator sau un nobil bogat și puternic.</ref>, în timpul domniei împăratului Maximinus (305-313) și a pătimit pentru Domnul în anul 305. [[Praznic|Prăznuirea]] ei în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[24 noiembrie]] (slavii) sau la [[25 noiembrie]] (grecii, românii, arabii).
  
==Viaţa==
+
==Viața==
Vieţuind în capitală&mdash;centrul cunoaşterii elenistice&mdash;şi posesoare a unei frumuseţi şi inteligenţe neobişnuite, Ecaterina a primit o educaţie deosebit de aleasă, studiind lucrările celor mai mari filozofi şi dascăli ai antichităţii. Tineri din cele mai bogate familii ale imperiului cereau mâna frumoasei Ecaterina, dar nici unul nu a fost ales. Le-a spus părinţilor că nu se va [[căsătorii]] decât cu cineva care o va depăşi în celebritate, bogăţie, frumuseţe şi înţelepciune.
+
Viețuind în Alexandria - centrul cunoașterii elenistice în Antichitate - și posesoare a unei frumuseți și inteligențe neobișnuite, Ecaterina<ref>„Unii istorici au emis ipoteza că pătimirea sfântei Ecaterina ar fi fost influențată de episodul uciderii filosoafei Ipatia (Hypatia) de către mulțime în Alexandria, în martie 414, cf. Socrate, ''Hist. ecclés.'' VII, 15, PG 67, 768-769. Alții leagă viașa sfintei de istoria lui Doroteea, o creștină nobilă și distinsă din Alexandria care a refuzat avansurile împăratului Maximin Daia, lucru pentru care a fost exilată și lipsită de toate bunurile eim dar fără să fie totuși martirizată, cf. Eusebiu de Cezareea, ''Hist. ecclés.'' VIII, 14, SC 55, 35-36. În tot cazul, este probabil ca sfânta să fi primit numele de Ecaterina (sau Aicatherine), nume care are ca rădăcină cuvântul „curație”, după convertirea ei la creștinism sau ca urmare a minunilor pe care le-a făcut” - Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos-Petras.</ref> a primit o educație deosebit de aleasă, studiind lucrările celor mai mari filozofi și dascăli ai antichității. Tineri din cele mai bogate familii ale imperiului cereau mâna frumoasei Ecaterina, dar nici unul nu a fost ales. Le-a spus părinților că nu se va [[căsătoria|căsători]] decât cu cineva care o va depăși în celebritate, bogăție, frumusețe și [[înțelepciune]].
  
Mama Ecaterinei, creştină în ascuns, a trimis-o la propriul ei duhovnic – un [[Sfânt]] Părinte care se îndeletnicea cu [[rugăciunea]] în singurătate într-o peşteră, nu prea departe de oraş. După ce a ascultat-o pe Ecaterina, părintele i-a spus că el cunoaşte un tânăr care o depăşeşte în toate, adică "Frumuseţea lui este mai strălucitoare decât strălucirea soarelui, toată creaţia se supune înţelepciunii lui, bogăţiile lui sunt răspândite în întreaga lume, - ceea ce nu diminuează ci, dimpotrivă, sporeşte nespusa sa nobleţe". Imaginea cerescului Mire produse în mintea tinerei fecioare o dorinţă arzătoare de a-l vedea. Adevărul, după care sufletul ei tânjea, i se va revela. La despărţire, i-a înmânat Ecaterinei o [[icoană]] cu [[Maica Domnului]] cu [[Pruncul Iisus]] în braţe şi a sfătuit-o să se roage cu credinţă către Regina Raiului - Maica Cerescului Mire – pentru a o învrednici cu vederea Fiului Său.
+
Mama Ecaterinei, creștină în ascuns, a trimis-o la propriul ei duhovnic – un [[Sfânt]] Părinte care se îndeletnicea cu [[rugăciunea]] în singurătate într-o peșteră, nu prea departe de oraș. După ce a ascultat-o pe Ecaterina, părintele i-a spus că el cunoaște un tânăr care o depășește în toate, adică "Frumusețea lui este mai strălucitoare decât strălucirea soarelui, toată creația se supune înțelepciunii lui, bogățiile lui sunt răspândite în întreaga lume - ceea ce nu diminuează ci, dimpotrivă, sporește nespusa sa noblețe". Imaginea cerescului Mire produse în mintea tinerei fecioare o dorință arzătoare de a-l vedea. Adevărul, după care sufletul ei tânjea, i se va revela. La despărțire, i-a înmânat Ecaterinei o [[icoană]] cu [[Maica Domnului]] cu [[Iisus Hristos|Pruncul Iisus]] în brațe și a sfătuit-o să se roage cu credință către Regina Raiului - Maica Cerescului Mire – pentru a o învrednici cu vederea Fiului Său.
  
Ecaterina s-a rugat toată noaptea şi i-a fost dat să o vadă pe [[Preasfânta Fecioară]], care, după ce a îngenunchiat înainte-I, I l-a trimis pe divinul său Fiu să-l vadă. Dar Fiul şi-a întors faţa de la ea spunând că El nu o poate privii pentru că era urâtă, dintr-un neam de rând, calică şi fără minte ca oricare alta &mdash; fără să fie spălată cu apa Sfântului [[Botez]] şi fără pecetea [[Duhului Sfânt]]. Ecaterina s-a întors la părinte adânc întristată. El a primit-o cu multă dragoste, a învăţat-o credinţa creştină şi a îndemnat-o să-şi păstreze puritatea şi integritatea şi să se roage neîncetat; apoi, asupra ei, a săvârşit [[taina]] Sfântului Botez. Apoi, iarăşi i s-a arătat Maica Domnului cu Pruncul. Acum, Domnul a privit-o cu tandreţe şi i-a dat un inel &mdash; un dar nespus de frumos de la Mirele Ceresc.
+
Ecaterina s-a rugat toată noaptea și i-a fost dat să o vadă pe [[Maica Domnului|Preasfânta Fecioară]], care, după ce a îngenunchiat înainte-I, I l-a trimis pe divinul său Fiu să o vadă. Dar Fiul și-a întors fața de la ea spunând că El nu o poate privi pentru că era urâtă, dintr-un neam de rând, calică și fără minte ca oricare alta - fără să fie spălată cu apa Sfântului [[Botez]] și fără pecetea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]]. Ecaterina s-a întors la părinte adânc întristată. El a primit-o cu multă dragoste, a învățat-o credința creștină și a îndemnat-o să-și păstreze puritatea și integritatea și să se roage neîncetat; apoi, asupra ei, a săvârșit [[Sfintele Taine|taina]] Sfântului Botez. Apoi, iarăși i s-a arătat Maica Domnului cu Pruncul. Acum, Domnul a privit-o cu tandrețe și i-a dat un inel - un dar nespus de frumos de la Mirele Ceresc.
  
În timpul acesta, împaratul Maximinus a mers el însuşi în Alexandria pentru o sărbătoare [[păgână]]. Din cauza aceasta, sărbătoarea a fost deosebit de fastuoasă şi cu o participare foarte numeroasă. Ţipetele animalelor sacrificate, fumul şi mirosul jerfelor, focurile aprinse neîncetat şi agitaţia mulţimilor copleşeau Alexandria. De asemenea, erau aduse şi jertfe umane &mdash; pentru că aveau grijă să ţi arunce în foc pe acei adepţi ai lui Hristos care nu îl lepădau în timpul torturilor. Iubirea Sfintei pentru [[mucenicii]] creştini şi dorinţa ei arzătoare de a le uşura soarta au făcut-o pe Ecaterina să meargă la marele preot păgân şi conducător al imperiului, împăratul-persecutor Maximinus.  
+
În timpul acesta, împăratul Maximinus a mers el însuși în Alexandria pentru o sărbătoare [[păgânism|păgână]]. Din cauza aceasta, sărbătoarea a fost deosebit de fastuoasă și cu o participare foarte numeroasă. Țipetele animalelor sacrificate, fumul și mirosul jertfelor, focurile aprinse neîncetat și agitația mulțimilor copleșeau Alexandria. De asemenea, erau aduse și jertfe umane - pentru că aveau grijă să îi arunce în foc pe acei adepți ai lui Hristos care nu îl lepădau în timpul torturilor. Iubirea Sfintei pentru [[mucenic]]ii creștini și dorința ei arzătoare de a le ușura soarta au făcut-o pe Ecaterina să meargă la marele preot păgân și conducător al imperiului, împăratul-persecutor Maximinus.
  
Prezentându-se singură, Sfânta şi-a mărturisit credinţa într-un singur Dumnezeu adevărat şi cu multă înţelepciune a denunţat greşelile păgânilor. Frumuseţea fecioarei l-a captivat pe împărat. Pentru a o convinge şi ai arăta superioritatea credinţei păgâne, împăratul a poruncit strângerea a 50 din cei mai învăţaţi oameni (oratori) ai imperiului, dar Sfânta i-a învins cu înţelepciunea ei, astfel încât ei înşişi au crezut în Hristos. Sfânta Ecaterina i-a întărit cu [[semnul crucii]], iar ei au acceptat cu curaj moartea pentru Hristos fiind arşi din porunca împăratului.
+
[[Imagine:Catherine of Alexandria2.jpg|left|frame|Sfânta Ecaterina din Alexandria]]
 +
Prezentându-se singură, Sfânta și-a mărturisit credința într-un singur [[Dumnezeu]] adevărat și cu multă înțelepciune a denunțat greșelile păgânilor. Frumusețea fecioarei l-a captivat pe împărat. Pentru a o convinge și ai arăta superioritatea credinței păgâne, împăratul a poruncit strângerea a 50 din cei mai învățați oameni (retori) ai imperiului, dar Sfânta i-a învins cu înțelepciunea ei, astfel încât ei înșiși au crezut în Hristos. Sfânta Ecaterina i-a întărit cu [[semnul crucii]], iar ei au acceptat cu curaj moartea pentru Hristos fiind arși din porunca împăratului.
  
[[Image:Catherine of Alexandria2.jpg|left|frame|Sfânta Ecaterina din Alexandria]]
+
Maximinus, nemaisperând să o convingă pe Sfântă, a încercat să o ademenească promițându-i bogății și faimă. Primind un refuz hotărât, împăratul a ordonat să fie supusă unor teribile torturi și apoi a aruncat-o în închisoare. Împărăteasa Augusta, care auzise multe despre Sfântă, a dorit să o vadă. Convingându-l pe comandantul armatei să o însoțească cu un detașament de soldați, Augusta a mers la închisoare. Împărăteasa a fost impresionată de tăria de spirit a Sfintei Ecaterina, a cărei față era învăluită de [[Har]]ul Dumnezeiesc. Sfânta Mucenică a explicat învățăturile creștine noilor-sosiți, iar ei, crezând, au fost convertiți la creștinism.
Maxinimus, nemai sperând să o convingă pe Sfântă, a încercat să o ademenească promiţându-i bogăţii şi faimă. Primind un refuz hotărât, âmpăratul a ordonat să fie supusă unor teribile torturi şi apoi a aruncat-o în închisoare. Împărăteasa Augusta, care auzise multe despre Sfântă, a dorit să o vadă. Convingându-l pe comandantul armatei să o însoţească cu un detaşament de soldaţi, Augusta a mers la închisoare. Împărăteasa a fost impresionată de tăria de spirit a Sfintei Ecaterina, a cărei faţă era învăluită de [[Harul]] Divin. Sfânta Mucenică a explicat învăţăturile creştine noilor-sosiţi, iar ei, crezând, au fost convertiţi la creştinism.
 
  
În ziua următoare, iarăşi au adus mucenica în faţa curţii de judecată, unde, sub ameninţarea că va fi trasă pe roată, au îndemnat-o să se dezică de credinţa creştină şi să aducă jertfe zeilor. Sfânta l-a mărturisit cu tărie pe Hristos şi ea însăşi s-a apropiat de roata de tortură; Dar un [[înger]] a lovit instrumentele de tortură, care s-au rupt în bucăţi în timp ce mulţi păgâni treceau pe alături. Văzând această minune, împărăteasa Augusta şi curteanul Porfirie împreună cu 200 de soldaţi au mărturisit credinţa lor în Hristos în faţa tuturor, apoi fiind decapitaţi. Maximinus a încercat iarăşi să o ademenească pe Sfânta Mucenică, propunându-i să se căsătorească cu el, şi iarăşi a avut parte de un refuz. Sfânta Ecaterina şi-a maărturisit cu tărie fidelitatea faţă de Mirele Ceresc, Hristos, şi apoi după o rugăciune către El, ea însăşi şi-a pus capul pe butuc sub sabia călăului. [[Moaştele]] Sfintei Ecaterina au fost duse de un înger în Muntele Sinai. În secolul IX sau X, printr-o descoperire minunată, venerabilul cap al Sfintei Muceniţe împreună cu mâna stângă au fost găsite şi duse cu mult respect în biserica din Mănăstirea [[Sinai]], zidită de împăratul [[Iustinian cel Mare]] în secolul IV.
+
În ziua următoare, iarăși au adus mucenica în fața curții de judecată, unde, sub amenințarea că va fi trasă pe roată, au îndemnat-o să se dezică de credința creștină și să aducă jertfe zeilor. Sfânta l-a mărturisit cu tărie pe Hristos și ea însăși s-a apropiat de roata de tortură, dar un [[înger]] a lovit instrumentele de tortură, care s-au rupt în bucăți, în timp ce mulți păgâni treceau pe alături. Văzând această minune, împărăteasa Augusta și curteanul Porfirie împreună cu 200 de soldați au mărturisit credința lor în Hristos în fața tuturor, apoi fiind decapitați. Maximinus a încercat iarăși să o ademenească pe Sfânta Mucenică, propunându-i să se căsătorească cu el, și iarăși a avut parte de un refuz. Sfânta Ecaterina și-a mărturisit cu tărie fidelitatea față de Mirele Ceresc, Hristos, și apoi după o rugăciune către El, ea însăși și-a pus capul pe butuc sub sabia călăului.  
 +
 
 +
===Sfintele Moaște===
 +
 
 +
[[Moaște]]le Sfintei Ecaterina au fost duse de un [[înger]] în [[Muntele Sinai]]. În secolul IX sau X, printr-o descoperire minunată, venerabilul cap al Sfintei Mucenițe împreună cu mâna stângă au fost găsite și duse cu mult respect în biserica din [[Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)|Mănăstirea Sinai]], zidită de împăratul [[Iustinian cel Mare]] în secolul IV.
 +
 
 +
Un fragment din Moaștele Sf. Ecaterina se găsesc și la biserica Sf. Ecaterina din București.<ref>Potrivit [http://www.basilica.ro/ro/stiri/moastele_sf_mari_mucenite_ecaterina_daruite_paraclisului_facultatii_de_teologie_din_bucuresti.html. basilica.ro]. </ref>
  
 
==Prăznuirea==
 
==Prăznuirea==
După vechile practici, Sfânta Ecaterina (împreună cu Sfântul [[Mercur Marele Martir]]) era sărbătorită în [[24 Noiembrie]], în timp ce [[Hieromartirii]] [[Clement al Romei]] şi [[Petru al Alexandriei]] erau sărbătoriţi în 25. Datele de prăznuire ale acestor sfinţi au fost schimbate la solicitarea [[Bisericii Mănăstirii Sinai]], astfel încât hramul Sfintei Ecaterina, [[patroana]] lor, să fie sărbătorit cu mai mult fast împreună cu [[Odovania]] [[Intrării în Biserică a Maicii Domnului]]. Totuşi, bisericile slave continuă să prăznuiască aceşti sfinţi la datele iniţiale.{{ref|1}}
+
După vechile practici, până în secolul al XIV-lea, Sfânta Ecaterina (împreună cu Sfântul Mare Mucenic Mercurie) era sărbătorită la [[24 noiembrie]], în timp ce Sf. Sfințiți Mucenici [[Clement al Romei]] și [[Petru al Alexandriei]] erau sărbătoriți la [[25 noiembrie]]. Datele de prăznuire ale acestor sfinți au fost schimbate la cererea [[Biserica Ortodoxă a Sinaiului|Bisericii Mănăstirii Sinai]], astfel încât [[hram]]ul Sfintei Ecaterina, ocrotitoarea mănăstirii, să fie sărbătorit cu mai mult fast, împreună cu [[Odovanie|Odovania]] [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării în Biserică a Maicii Domnului]]. Totuși, unele biserici slave continuă să prăznuiască acești sfinți la datele inițiale<ref>Conform unei note a lui Bartolomeu de la [[Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos)]] în [[Minei]]ul pe luna noiembrie (Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos-Petras). De asemenea: ''The Great Horologion''. Sfânta Mănăstire Schimbarea la Față, p. 322.</ref>.
 +
 
 +
Sf. Mare Muceniță Ecaterina este considerată a fi protectoarea intelectualilor.<ref>[https://lumeacredintei.com/pelerinaje/sinai-sf-ecaterina-protectoarea-intelectualilor/ ''Sinai: Sf. Ecaterina, protectoarea intelectualilor''], 9 februarie 2017, ''LumeaCredintei.com'', accesat la 25 noiembrie 2020</ref>
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
  
Tropar ([[glas]]ul al 5-lea) (varianta greacă):
+
[[Tropar]] ([[glas]]ul al 5-lea) (varianta greacă):
:Să lăudăm mult slăvita şi nobila a lui Hristos mireasă,
+
:Să lăudăm mult slăvita și nobila a lui Hristos mireasă,
:cucernica Ecaterina, ocrotitoarea Sinaiului şi apărarea lui,
+
:cucernica Ecaterina, ocrotitoarea Sinaiului și apărarea lui,
:care este şi sprijinul nostru şi întărirea şi ajutorul nostru;
+
:care este și sprijinul nostru și întărirea și ajutorul nostru;
:care cu sabia [[Sfântului Duh]]
+
:care cu sabia [[Duhul Sfânt|Sfântului Duh]]
:strălucit a redus la tăcere înţelepţii fără de Dumnezeu;
+
:strălucit a redus la tăcere înțelepții fără de Dumnezeu;
:şi fiind încoronată ca o mucenică, acum cere mare milă pentru noi.
+
:și fiind încoronată ca o mucenică, acum cere mare milă pentru noi.
  
 
Tropar (glasul al 4-lea) (varianta slavă)
 
Tropar (glasul al 4-lea) (varianta slavă)
:Mieluşeaua Ta, Iisuse, Ecaterina strigă cu mare glas:
+
:Mielușeaua Ta, Iisuse, Ecaterina strigă cu mare glas:
 
:Pe Tine, Mirele meu,Te iubesc
 
:Pe Tine, Mirele meu,Te iubesc
:şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc
+
:și pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc
:şi împreună mă răstignesc,
+
:și împreună mă răstignesc,
:şi împreună mă îngrop cu Botezul Tău
+
:și împreună mă îngrop cu Botezul Tău
:şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine;
+
:și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine;
:şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine;
+
:și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine;
:ci, ca o jertfă fără de prihană, primeşte-mă pe mine,
+
:ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine,
:ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie.
+
:ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție.
:Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.
+
:Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.
  
 
Tropar (glasul al 4-lea) (varianta românească):
 
Tropar (glasul al 4-lea) (varianta românească):
:Cu înţelepciunea ca şi cu razele soarelui ai luminat pe filosofii păgâni
+
:Cu înțelepciunea ca și cu razele soarelui ai luminat pe filosofii păgâni
:şi ca o lună prealuminoasă, care strălucea în noaptea necredinţei,  
+
:și ca o lună prealuminoasă, care strălucea în noaptea necredinței,  
 
:întunericul l-ai gonit;
 
:întunericul l-ai gonit;
:iar pe împărăteasa o ai încredinţat, dimpreună şi pe prigonitorul l-ai mustrat,
+
:iar pe împărăteasa o ai încredințat, dimpreună și pe prigonitorul l-ai mustrat,
 
:de Dumnezeu chemată, fericită Ecaterino!
 
:de Dumnezeu chemată, fericită Ecaterino!
 
:Cu bucurie ai alergat la cămara cea cerească, către Hristos, Mirele cel preafrumos,
 
:Cu bucurie ai alergat la cămara cea cerească, către Hristos, Mirele cel preafrumos,
:şi de la Dânsul te-ai încununat cu cunună împărătească.
+
:și de la Dânsul te-ai încununat cu cunună împărătească.
 
:Înaintea Căruia împreună cu îngerii stând,
 
:Înaintea Căruia împreună cu îngerii stând,
 
:roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta.
 
:roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta.
Linia 56: Linia 76:
 
[[Condac]] (glasul al 8-lea):
 
[[Condac]] (glasul al 8-lea):
  
:Ceată cinstită ridicaţi acum dumnezeieşte, iubitorilor de mucenici
+
:Ceată cinstită ridicați acum dumnezeiește, iubitorilor de mucenici
:cinstind pe preaînţeleapta Ecaterina.
+
:cinstind pe preaînțeleapta Ecaterina.
:Că aceasta în privelişte pe Hristos L-a propovăduit
+
:Că aceasta în priveliște pe Hristos L-a propovăduit
:şi pe balaurul l-a zdrobit, cunoştinţa ritorilor defăimând.
+
:și pe balaurul l-a zdrobit, cunoștința ritorilor defăimând.
  
 
[[Acatist]]
 
[[Acatist]]
: [http://logos.md/rugaciuni/acatiste/ecaterina Acatistul Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina]
+
: [http://logos.md/rugaciuni/acatiste/ecaterina Acatistul Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina]
 +
 
 +
==Iconografie==
 +
[[Dionisie din Furna]] arată că Sf. Mare Muceniță Ecaterina se zugrăvește tânără, înveșmântată ca o împărăteasă, având coroană pe cap, iar în mâini ținând o [[cruce]] și o ramură de finic. Uneori se zugrăvește alături de ea și roata pe care a fost chinuită, cu țepi, cu țepi mari de fier la exterior.  <ref> Dionisie din Furna, ''Erminia picturii bizantine'', Sophia, București, 2000, pp. 145, 164, 191, 214 </ref>. Dionisie mai arată și cum se zugrăvește viața Sfintei Ecaterina și minunile săvârșite de aceasta .<ref> loc.cit., pp. 176-178.</ref>
  
==Referinţe==
+
==Referințe==
<div class="references-small">
+
<small><references/></small>
{{Notă|1}}: ''The Great Horologion''.  Sfânta Mănăstire Schimbarea la Faţă, p. 322</div>
 
  
==Izvoare==
+
==Surse==
* Părţi ale acestui articol au fost obţinute cu amabilitatea [http://www.st-catherine.ru/en/ Church of St. Catherine the Great Martyr in-the-Fields] ([[OCA]], Moscow) [http://www.st-catherine.ru/en/st-catherine/]
+
* Părți ale acestui articol au fost obținute cu amabilitatea [http://www.st-catherine.ru/en/ Church of St. Catherine the Great Martyr in-the-Fields] ([[OCA]], Moscow) [http://www.st-catherine.ru/en/st-catherine/]
* ''The Great Horologion'', Sfânta Mănăstire a Schimbării la Faţă(ISBN 0943405084)
+
* ''The Great Horologion'', Sfânta Mănăstire a Schimbării la Față(ISBN 0943405084)
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
Linia 78: Linia 100:
 
*[http://www.comeandseeicons.com/c/inp171.htm Icon and Story of St. Catherine]
 
*[http://www.comeandseeicons.com/c/inp171.htm Icon and Story of St. Catherine]
  
[[Categorie:Sfinţi]]
+
[[Categorie:Sfinți]]
[[Categorie:Mucenici]]
+
[[Categorie:Mari Mucenici]]
  
 
[[ar:كاترينا الإسكندرانية]]
 
[[ar:كاترينا الإسكندرانية]]
 +
[[el:Αικατερίνα, Αγία]]
 
[[en:Catherine of Alexandria]]
 
[[en:Catherine of Alexandria]]
 +
[[fr:Catherine d'Alexandrie]]
 
[[mk:Света великомаченичка Екатерина]]
 
[[mk:Света великомаченичка Екатерина]]

Versiunea de la data 25 noiembrie 2020 04:31

Sf. Mare Muceniță Ecaterina din Alexandria
Sf. Mare Muceniță Ecaterina din Alexandria
Date personale
Naștere a doua jumătate a sec. III d.Hr.
Mutare la Domnul (†) 305 d.Hr.
Localizare Alexandria, în Egipt (provincie romană)
Naționalitate
Date cult
Tip Mare Mucenic
Data canonizării
Prăznuire la data de 25 noiembrie
Recunoaștere pan-ortodoxă
Biserici patronate Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)

Mărita și slăvita Mare Muceniță Ecaterina din Alexandria a fost fiica guvernatorului Alexandriei egiptene, Contas[1], în timpul domniei împăratului Maximinus (305-313) și a pătimit pentru Domnul în anul 305. Prăznuirea ei în Biserica Ortodoxă se face la 24 noiembrie (slavii) sau la 25 noiembrie (grecii, românii, arabii).

Viața

Viețuind în Alexandria - centrul cunoașterii elenistice în Antichitate - și posesoare a unei frumuseți și inteligențe neobișnuite, Ecaterina[2] a primit o educație deosebit de aleasă, studiind lucrările celor mai mari filozofi și dascăli ai antichității. Tineri din cele mai bogate familii ale imperiului cereau mâna frumoasei Ecaterina, dar nici unul nu a fost ales. Le-a spus părinților că nu se va căsători decât cu cineva care o va depăși în celebritate, bogăție, frumusețe și înțelepciune.

Mama Ecaterinei, creștină în ascuns, a trimis-o la propriul ei duhovnic – un Sfânt Părinte care se îndeletnicea cu rugăciunea în singurătate într-o peșteră, nu prea departe de oraș. După ce a ascultat-o pe Ecaterina, părintele i-a spus că el cunoaște un tânăr care o depășește în toate, adică "Frumusețea lui este mai strălucitoare decât strălucirea soarelui, toată creația se supune înțelepciunii lui, bogățiile lui sunt răspândite în întreaga lume - ceea ce nu diminuează ci, dimpotrivă, sporește nespusa sa noblețe". Imaginea cerescului Mire produse în mintea tinerei fecioare o dorință arzătoare de a-l vedea. Adevărul, după care sufletul ei tânjea, i se va revela. La despărțire, i-a înmânat Ecaterinei o icoană cu Maica Domnului cu Pruncul Iisus în brațe și a sfătuit-o să se roage cu credință către Regina Raiului - Maica Cerescului Mire – pentru a o învrednici cu vederea Fiului Său.

Ecaterina s-a rugat toată noaptea și i-a fost dat să o vadă pe Preasfânta Fecioară, care, după ce a îngenunchiat înainte-I, I l-a trimis pe divinul său Fiu să o vadă. Dar Fiul și-a întors fața de la ea spunând că El nu o poate privi pentru că era urâtă, dintr-un neam de rând, calică și fără minte ca oricare alta - fără să fie spălată cu apa Sfântului Botez și fără pecetea Duhului Sfânt. Ecaterina s-a întors la părinte adânc întristată. El a primit-o cu multă dragoste, a învățat-o credința creștină și a îndemnat-o să-și păstreze puritatea și integritatea și să se roage neîncetat; apoi, asupra ei, a săvârșit taina Sfântului Botez. Apoi, iarăși i s-a arătat Maica Domnului cu Pruncul. Acum, Domnul a privit-o cu tandrețe și i-a dat un inel - un dar nespus de frumos de la Mirele Ceresc.

În timpul acesta, împăratul Maximinus a mers el însuși în Alexandria pentru o sărbătoare păgână. Din cauza aceasta, sărbătoarea a fost deosebit de fastuoasă și cu o participare foarte numeroasă. Țipetele animalelor sacrificate, fumul și mirosul jertfelor, focurile aprinse neîncetat și agitația mulțimilor copleșeau Alexandria. De asemenea, erau aduse și jertfe umane - pentru că aveau grijă să îi arunce în foc pe acei adepți ai lui Hristos care nu îl lepădau în timpul torturilor. Iubirea Sfintei pentru mucenicii creștini și dorința ei arzătoare de a le ușura soarta au făcut-o pe Ecaterina să meargă la marele preot păgân și conducător al imperiului, împăratul-persecutor Maximinus.

Sfânta Ecaterina din Alexandria

Prezentându-se singură, Sfânta și-a mărturisit credința într-un singur Dumnezeu adevărat și cu multă înțelepciune a denunțat greșelile păgânilor. Frumusețea fecioarei l-a captivat pe împărat. Pentru a o convinge și ai arăta superioritatea credinței păgâne, împăratul a poruncit strângerea a 50 din cei mai învățați oameni (retori) ai imperiului, dar Sfânta i-a învins cu înțelepciunea ei, astfel încât ei înșiși au crezut în Hristos. Sfânta Ecaterina i-a întărit cu semnul crucii, iar ei au acceptat cu curaj moartea pentru Hristos fiind arși din porunca împăratului.

Maximinus, nemaisperând să o convingă pe Sfântă, a încercat să o ademenească promițându-i bogății și faimă. Primind un refuz hotărât, împăratul a ordonat să fie supusă unor teribile torturi și apoi a aruncat-o în închisoare. Împărăteasa Augusta, care auzise multe despre Sfântă, a dorit să o vadă. Convingându-l pe comandantul armatei să o însoțească cu un detașament de soldați, Augusta a mers la închisoare. Împărăteasa a fost impresionată de tăria de spirit a Sfintei Ecaterina, a cărei față era învăluită de Harul Dumnezeiesc. Sfânta Mucenică a explicat învățăturile creștine noilor-sosiți, iar ei, crezând, au fost convertiți la creștinism.

În ziua următoare, iarăși au adus mucenica în fața curții de judecată, unde, sub amenințarea că va fi trasă pe roată, au îndemnat-o să se dezică de credința creștină și să aducă jertfe zeilor. Sfânta l-a mărturisit cu tărie pe Hristos și ea însăși s-a apropiat de roata de tortură, dar un înger a lovit instrumentele de tortură, care s-au rupt în bucăți, în timp ce mulți păgâni treceau pe alături. Văzând această minune, împărăteasa Augusta și curteanul Porfirie împreună cu 200 de soldați au mărturisit credința lor în Hristos în fața tuturor, apoi fiind decapitați. Maximinus a încercat iarăși să o ademenească pe Sfânta Mucenică, propunându-i să se căsătorească cu el, și iarăși a avut parte de un refuz. Sfânta Ecaterina și-a mărturisit cu tărie fidelitatea față de Mirele Ceresc, Hristos, și apoi după o rugăciune către El, ea însăși și-a pus capul pe butuc sub sabia călăului.

Sfintele Moaște

Moaștele Sfintei Ecaterina au fost duse de un înger în Muntele Sinai. În secolul IX sau X, printr-o descoperire minunată, venerabilul cap al Sfintei Mucenițe împreună cu mâna stângă au fost găsite și duse cu mult respect în biserica din Mănăstirea Sinai, zidită de împăratul Iustinian cel Mare în secolul IV.

Un fragment din Moaștele Sf. Ecaterina se găsesc și la biserica Sf. Ecaterina din București.[3]

Prăznuirea

După vechile practici, până în secolul al XIV-lea, Sfânta Ecaterina (împreună cu Sfântul Mare Mucenic Mercurie) era sărbătorită la 24 noiembrie, în timp ce Sf. Sfințiți Mucenici Clement al Romei și Petru al Alexandriei erau sărbătoriți la 25 noiembrie. Datele de prăznuire ale acestor sfinți au fost schimbate la cererea Bisericii Mănăstirii Sinai, astfel încât hramul Sfintei Ecaterina, ocrotitoarea mănăstirii, să fie sărbătorit cu mai mult fast, împreună cu Odovania Intrării în Biserică a Maicii Domnului. Totuși, unele biserici slave continuă să prăznuiască acești sfinți la datele inițiale[4].

Sf. Mare Muceniță Ecaterina este considerată a fi protectoarea intelectualilor.[5]

Imnografie

Tropar (glasul al 5-lea) (varianta greacă):

Să lăudăm mult slăvita și nobila a lui Hristos mireasă,
cucernica Ecaterina, ocrotitoarea Sinaiului și apărarea lui,
care este și sprijinul nostru și întărirea și ajutorul nostru;
care cu sabia Sfântului Duh
strălucit a redus la tăcere înțelepții fără de Dumnezeu;
și fiind încoronată ca o mucenică, acum cere mare milă pentru noi.

Tropar (glasul al 4-lea) (varianta slavă)

Mielușeaua Ta, Iisuse, Ecaterina strigă cu mare glas:
Pe Tine, Mirele meu,Te iubesc
și pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc
și împreună mă răstignesc,
și împreună mă îngrop cu Botezul Tău
și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine;
și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine;
ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine,
ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție.
Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Tropar (glasul al 4-lea) (varianta românească):

Cu înțelepciunea ca și cu razele soarelui ai luminat pe filosofii păgâni
și ca o lună prealuminoasă, care strălucea în noaptea necredinței,
întunericul l-ai gonit;
iar pe împărăteasa o ai încredințat, dimpreună și pe prigonitorul l-ai mustrat,
de Dumnezeu chemată, fericită Ecaterino!
Cu bucurie ai alergat la cămara cea cerească, către Hristos, Mirele cel preafrumos,
și de la Dânsul te-ai încununat cu cunună împărătească.
Înaintea Căruia împreună cu îngerii stând,
roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta.

Condac (glasul al 8-lea):

Ceată cinstită ridicați acum dumnezeiește, iubitorilor de mucenici
cinstind pe preaînțeleapta Ecaterina.
Că aceasta în priveliște pe Hristos L-a propovăduit
și pe balaurul l-a zdrobit, cunoștința ritorilor defăimând.

Acatist

Acatistul Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina

Iconografie

Dionisie din Furna arată că Sf. Mare Muceniță Ecaterina se zugrăvește tânără, înveșmântată ca o împărăteasă, având coroană pe cap, iar în mâini ținând o cruce și o ramură de finic. Uneori se zugrăvește alături de ea și roata pe care a fost chinuită, cu țepi, cu țepi mari de fier la exterior. [6]. Dionisie mai arată și cum se zugrăvește viața Sfintei Ecaterina și minunile săvârșite de aceasta .[7]

Referințe

  1. Contas sau Constus sau Cestus - guvernator sau un nobil bogat și puternic.
  2. „Unii istorici au emis ipoteza că pătimirea sfântei Ecaterina ar fi fost influențată de episodul uciderii filosoafei Ipatia (Hypatia) de către mulțime în Alexandria, în martie 414, cf. Socrate, Hist. ecclés. VII, 15, PG 67, 768-769. Alții leagă viașa sfintei de istoria lui Doroteea, o creștină nobilă și distinsă din Alexandria care a refuzat avansurile împăratului Maximin Daia, lucru pentru care a fost exilată și lipsită de toate bunurile eim dar fără să fie totuși martirizată, cf. Eusebiu de Cezareea, Hist. ecclés. VIII, 14, SC 55, 35-36. În tot cazul, este probabil ca sfânta să fi primit numele de Ecaterina (sau Aicatherine), nume care are ca rădăcină cuvântul „curație”, după convertirea ei la creștinism sau ca urmare a minunilor pe care le-a făcut” - Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos-Petras.
  3. Potrivit basilica.ro.
  4. Conform unei note a lui Bartolomeu de la Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos) în Mineiul pe luna noiembrie (Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos-Petras). De asemenea: The Great Horologion. Sfânta Mănăstire Schimbarea la Față, p. 322.
  5. Sinai: Sf. Ecaterina, protectoarea intelectualilor, 9 februarie 2017, LumeaCredintei.com, accesat la 25 noiembrie 2020
  6. Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Sophia, București, 2000, pp. 145, 164, 191, 214
  7. loc.cit., pp. 176-178.

Surse

Legături externe