Ecaterina din Alexandria: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(iconografie, leg. int., reformulari/completari minore)
m (Prăznuirea: unele)
Linia 25: Linia 25:
  
 
==Prăznuirea==
 
==Prăznuirea==
După vechile practici, Sfânta Ecaterina (împreună cu Sfântul Mare Mucenic Mercurie) era sărbătorită în [[24 noiembrie]], în timp ce Sf. Sfinţiţi Mucenici [[Clement al Romei]] şi [[Petru al Alexandriei]] erau sărbătoriţi în [[25 noiembrie|25]]. Datele de prăznuire ale acestor sfinţi au fost schimbate la cererea [[Biserica Ortodoxă a Sinaiului|Bisericii Mănăstirii Sinai]], astfel încât hramul Sfintei Ecaterina, [[hram|ocrotitoarea]] lor, să fie sărbătorit cu mai mult fast, împreună cu [[Odovanie|Odovania]] [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării în Biserică a Maicii Domnului]]. Totuşi, bisericile slave continuă să prăznuiască aceşti sfinţi la datele iniţiale <ref>''The Great Horologion''.  Sfânta Mănăstire Schimbarea la Faţă, p. 322  </ref>.
+
După vechile practici, Sfânta Ecaterina (împreună cu Sfântul Mare Mucenic Mercurie) era sărbătorită în [[24 noiembrie]], în timp ce Sf. Sfinţiţi Mucenici [[Clement al Romei]] şi [[Petru al Alexandriei]] erau sărbătoriţi în [[25 noiembrie|25]]. Datele de prăznuire ale acestor sfinţi au fost schimbate la cererea [[Biserica Ortodoxă a Sinaiului|Bisericii Mănăstirii Sinai]], astfel încât hramul Sfintei Ecaterina, [[hram|ocrotitoarea]] lor, să fie sărbătorit cu mai mult fast, împreună cu [[Odovanie|Odovania]] [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării în Biserică a Maicii Domnului]]. Totuşi, unele biserici slave continuă să prăznuiască aceşti sfinţi la datele iniţiale <ref>''The Great Horologion''.  Sfânta Mănăstire Schimbarea la Faţă, p. 322  </ref>.
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==

Versiunea de la data 25 noiembrie 2011 05:09

Sf. Mare Muceniţă Ecaterina din Alexandria

Mărita şi slăvita Mare Muceniţă Ecaterina din Alexandria a fost fiica guvernatorului Alexandriei egiptene, Contas, în timpul domniei împăratului Maximinus (305-313) şi a pătimit pentru Domnul în anul 305. Prăznuirea ei în Biserica ortodoxă se face în 24 noiembrie (slavii) sau în 25 noiembrie (grecii, românii, arabii).

Viaţa

Vieţuind în Alexandria—centrul cunoaşterii elenistice—şi posesoare a unei frumuseţi şi inteligenţe neobişnuite, Ecaterina a primit o educaţie deosebit de aleasă, studiind lucrările celor mai mari filozofi şi dascăli ai antichităţii. Tineri din cele mai bogate familii ale imperiului cereau mâna frumoasei Ecaterina, dar nici unul nu a fost ales. Le-a spus părinţilor că nu se va căsători decât cu cineva care o va depăşi în celebritate, bogăţie, frumuseţe şi înţelepciune.

Mama Ecaterinei, creştină în ascuns, a trimis-o la propriul ei duhovnic – un Sfânt Părinte care se îndeletnicea cu rugăciunea în singurătate într-o peşteră, nu prea departe de oraş. După ce a ascultat-o pe Ecaterina, părintele i-a spus că el cunoaşte un tânăr care o depăşeşte în toate, adică "Frumuseţea lui este mai strălucitoare decât strălucirea soarelui, toată creaţia se supune înţelepciunii lui, bogăţiile lui sunt răspândite în întreaga lume, - ceea ce nu diminuează ci, dimpotrivă, sporeşte nespusa sa nobleţe". Imaginea cerescului Mire produse în mintea tinerei fecioare o dorinţă arzătoare de a-l vedea. Adevărul, după care sufletul ei tânjea, i se va revela. La despărţire, i-a înmânat Ecaterinei o icoană cu Maica Domnului cu Pruncul Iisus în braţe şi a sfătuit-o să se roage cu credinţă către Regina Raiului - Maica Cerescului Mire – pentru a o învrednici cu vederea Fiului Său.

Ecaterina s-a rugat toată noaptea şi i-a fost dat să o vadă pe Preasfânta Fecioară, care, după ce a îngenunchiat înainte-I, I l-a trimis pe divinul său Fiu să o vadă. Dar Fiul şi-a întors faţa de la ea spunând că El nu o poate privi pentru că era urâtă, dintr-un neam de rând, calică şi fără minte ca oricare alta — fără să fie spălată cu apa Sfântului Botez şi fără pecetea Duhului Sfânt. Ecaterina s-a întors la părinte adânc întristată. El a primit-o cu multă dragoste, a învăţat-o credinţa creştină şi a îndemnat-o să-şi păstreze puritatea şi integritatea şi să se roage neîncetat; apoi, asupra ei, a săvârşit taina Sfântului Botez. Apoi, iarăşi i s-a arătat Maica Domnului cu Pruncul. Acum, Domnul a privit-o cu tandreţe şi i-a dat un inel — un dar nespus de frumos de la Mirele Ceresc.

În timpul acesta, împăratul Maximinus a mers el însuşi în Alexandria pentru o sărbătoare păgână. Din cauza aceasta, sărbătoarea a fost deosebit de fastuoasă şi cu o participare foarte numeroasă. Ţipetele animalelor sacrificate, fumul şi mirosul jerfelor, focurile aprinse neîncetat şi agitaţia mulţimilor copleşeau Alexandria. De asemenea, erau aduse şi jertfe umane — pentru că aveau grijă să îi arunce în foc pe acei adepţi ai lui Hristos care nu îl lepădau în timpul torturilor. Iubirea Sfintei pentru mucenicii creştini şi dorinţa ei arzătoare de a le uşura soarta au făcut-o pe Ecaterina să meargă la marele preot păgân şi conducător al imperiului, împăratul-persecutor Maximinus.

Prezentându-se singură, Sfânta şi-a mărturisit credinţa într-un singur Dumnezeu adevărat şi cu multă înţelepciune a denunţat greşelile păgânilor. Frumuseţea fecioarei l-a captivat pe împărat. Pentru a o convinge şi ai arăta superioritatea credinţei păgâne, împăratul a poruncit strângerea a 50 din cei mai învăţaţi oameni (oratori) ai imperiului, dar Sfânta i-a învins cu înţelepciunea ei, astfel încât ei înşişi au crezut în Hristos. Sfânta Ecaterina i-a întărit cu semnul crucii, iar ei au acceptat cu curaj moartea pentru Hristos fiind arşi din porunca împăratului.

Sfânta Ecaterina din Alexandria

Maximinus, nemai sperând să o convingă pe Sfântă, a încercat să o ademenească promiţându-i bogăţii şi faimă. Primind un refuz hotărât, împăratul a ordonat să fie supusă unor teribile torturi şi apoi a aruncat-o în închisoare. Împărăteasa Augusta, care auzise multe despre Sfântă, a dorit să o vadă. Convingându-l pe comandantul armatei să o însoţească cu un detaşament de soldaţi, Augusta a mers la închisoare. Împărăteasa a fost impresionată de tăria de spirit a Sfintei Ecaterina, a cărei faţă era învăluită de Harul Dumnezeiesc. Sfânta Mucenică a explicat învăţăturile creştine noilor-sosiţi, iar ei, crezând, au fost convertiţi la creştinism.

În ziua următoare, iarăşi au adus mucenica în faţa curţii de judecată, unde, sub ameninţarea că va fi trasă pe roată, au îndemnat-o să se dezică de credinţa creştină şi să aducă jertfe zeilor. Sfânta l-a mărturisit cu tărie pe Hristos şi ea însăşi s-a apropiat de roata de tortură, dar un înger a lovit instrumentele de tortură, care s-au rupt în bucăţi, în timp ce mulţi păgâni treceau pe alături. Văzând această minune, împărăteasa Augusta şi curteanul Porfirie împreună cu 200 de soldaţi au mărturisit credinţa lor în Hristos în faţa tuturor, apoi fiind decapitaţi. Maximinus a încercat iarăşi să o ademenească pe Sfânta Mucenică, propunându-i să se căsătorească cu el, şi iarăşi a avut parte de un refuz. Sfânta Ecaterina şi-a maărturisit cu tărie fidelitatea faţă de Mirele Ceresc, Hristos, şi apoi după o rugăciune către El, ea însăşi şi-a pus capul pe butuc sub sabia călăului.

Sfintele Moaşte

Moaştele Sfintei Ecaterina au fost duse de un înger în Muntele Sinai. În secolul IX sau X, printr-o descoperire minunată, venerabilul cap al Sfintei Muceniţe împreună cu mâna stângă au fost găsite şi duse cu mult respect în biserica din Mănăstirea Sinai, zidită de împăratul Iustinian cel Mare în secolul IV.

Un fragment din Moaştele Sf. Ecaterina se găsesc şi la biserica Sf. Ecaterina din Bucureşti.[1]

Prăznuirea

După vechile practici, Sfânta Ecaterina (împreună cu Sfântul Mare Mucenic Mercurie) era sărbătorită în 24 noiembrie, în timp ce Sf. Sfinţiţi Mucenici Clement al Romei şi Petru al Alexandriei erau sărbătoriţi în 25. Datele de prăznuire ale acestor sfinţi au fost schimbate la cererea Bisericii Mănăstirii Sinai, astfel încât hramul Sfintei Ecaterina, ocrotitoarea lor, să fie sărbătorit cu mai mult fast, împreună cu Odovania Intrării în Biserică a Maicii Domnului. Totuşi, unele biserici slave continuă să prăznuiască aceşti sfinţi la datele iniţiale [2].

Imnografie

Tropar (glasul al 5-lea) (varianta greacă):

Să lăudăm mult slăvita şi nobila a lui Hristos mireasă,
cucernica Ecaterina, ocrotitoarea Sinaiului şi apărarea lui,
care este şi sprijinul nostru şi întărirea şi ajutorul nostru;
care cu sabia Sfântului Duh
strălucit a redus la tăcere înţelepţii fără de Dumnezeu;
şi fiind încoronată ca o mucenică, acum cere mare milă pentru noi.

Tropar (glasul al 4-lea) (varianta slavă)

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Ecaterina strigă cu mare glas:
Pe Tine, Mirele meu,Te iubesc
şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc
şi împreună mă răstignesc,
şi împreună mă îngrop cu Botezul Tău
şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine;
şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine;
ci, ca o jertfă fără de prihană, primeşte-mă pe mine,
ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie.
Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.

Tropar (glasul al 4-lea) (varianta românească):

Cu înţelepciunea ca şi cu razele soarelui ai luminat pe filosofii păgâni
şi ca o lună prealuminoasă, care strălucea în noaptea necredinţei,
întunericul l-ai gonit;
iar pe împărăteasa o ai încredinţat, dimpreună şi pe prigonitorul l-ai mustrat,
de Dumnezeu chemată, fericită Ecaterino!
Cu bucurie ai alergat la cămara cea cerească, către Hristos, Mirele cel preafrumos,
şi de la Dânsul te-ai încununat cu cunună împărătească.
Înaintea Căruia împreună cu îngerii stând,
roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta.

Condac (glasul al 8-lea):

Ceată cinstită ridicaţi acum dumnezeieşte, iubitorilor de mucenici
cinstind pe preaînţeleapta Ecaterina.
Că aceasta în privelişte pe Hristos L-a propovăduit
şi pe balaurul l-a zdrobit, cunoştinţa ritorilor defăimând.

Acatist

Acatistul Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina

Iconografie

Dionisie din Furna arată că Sf. Mare Muceniţă Ecaterina se zugrăveşte tânără, înveşmântată ca o împărăteasă, având coroană pe cap, iar în mâini ţinând o cruce şi o ramură de finic. Uneori se zugrăveşte alături de ea şi roata pe care a fost chinuită, cu ţepi, cu ţepi mari de fier la exterior. [3]. Dionisie mai arată şi cum se zugrăveşte viaţa Sfintei Ecaterina şi minunile săvârşite de aceasta .[4]

Referinţe

  1. Potrivit basilica.ro.
  2. The Great Horologion. Sfânta Mănăstire Schimbarea la Faţă, p. 322
  3. Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Sophia, Bucureşti, 2000, pp. 145, 164, 191, 214
  4. loc.cit., pp. 176-178.

Izvoare

Legături externe